Profil de Ţară
Albania: Între tranziţie şi reforma statului
Autor:Vlad BOLDIJAR

În anul 2008, Albania a renunţat la acordul cu FMI, vechi de 17 ani, Premierul declarând că perioada de tranziţie s-a încheiat, „economia albaneză fiind capabilă să stea acum pe propriile picioare”. Ulterior, în aprilie 2009, Albania a devenit membru NATO şi a aplicat în mod oficial pentru aderarea la Uniunea Europeană. De atunci, în pofida crizei, Albania a făcut progrese importante către Uniunea Europeană, prognozele indicând pentru economie o creştere de 3% în anul 2010, cifră care marchează una dintre cele mai mari evoluţii din Europa.


În ultimii ani, economia albaneză s-a îmbunătăţit substanţial depăşind ţări din regiune mult mai dezvoltate. Cu toate acestea, micuţul stat este considerat în continuare ca fiind unul dintre cele mai sărace din Europa. Potrivit datelor publicate în Raportul de Evaluare a Sărăciei realizat de Banca Mondială, în 2008, 12,4% din populaţia albaneză trăia sub pragul de sărăcie, cifră care totuşi marchează o îmbunătăţire considerabilă raportat la anul 2002, când un sfert din populaţia ţării supravieţuia la limită. Această reducere simţitoare a procentului celor afectaţi de sărăcie a fost posibilă urmare progreselor economice înregistrate, creşterilor anuale ale PIB-ului, promovării turismului, dar şi investiţiilor importante realizate în special de societăţi cu capital străin, astfel încât în prezent economia ţării se bazează în cea mai mare parte pe servicii şi agricultură (circa 20% fiecare), construcţii (circa 15%) şi industrie (10%).
Totodată, Guvernul albanez a demarat un program ambiţios de îmbunătăţire a climatului de afaceri şi a adoptat reforme fiscale şi legislative pentru îmbunătăţirea infrastructurii. Astfel, reforma pieţei a dat liber investiţiilor străine, în special dezvoltării infrastructurii energiei şi transporturilor, una dintre cele mai importante investiţii realizate vizând producţia de energie prin modernizarea liniilor de transmitere, precum şi privatizarea distribuitorului de energie electrică. Învestiţii importante au fost realizate în transporturi, în special în construcţia de autostrăzi, data fiind, în acest sens, drept exemplu,  autostrada care leagă Durres de Kosovo. Mai sunt multe de făcut, autorităţile albaneze continuând dezvoltarea infrastructurii rutiere, dar şi dezvoltarea sistemului feroviar precum şi extinderea capacităţii aeroporturilor şi a porturilor.

O industrie de 70 de ani
Piaţa albaneză de asigurări s-a dezvoltat mai târziu comparativ cu alte ţări, originile ei datând din perioada care a precedat cel de al II-lea Război Mondial, perioadă în care pe piaţa locală activau asigurători din alte state, respectiv Anglia, Franţa şi Italia. Mai apoi, până după anii ,90, piaţa de asigurări albaneză s-a rezumat la forme obligatorii de asigurare, pentru ca, după anul 1999, odată cu accederea în piaţă a unor jucători privaţi, respectiv a unor companii cu capital străin, şi a mecanismelor specifice unei pieţe concurenţiale, să se impună cu necesitate adoptarea de măsuri în vederea reglementării acesteia, a drepturilor şi obligaţiilor companiilor, pe de o parte, şi a asiguraţilor, pe de altă parte. Am asistat astfel la o diversificare a gamei de produse comercializate, fiind creată, pentru a proteja interesele asiguraţilor, posibilitatea pentru asigurători de a se putea reasigura la societăţi puternice din afara ţării.
În zilele noastre, piaţa albaneză de asigurări este dominată de societăţi cu capital privat, singura companie al cărui acţionar majoritar este statul fiind INSIG. Totodată, intrarea capitalul străin în piaţă s-a produs cu deosebire odată cu anul 2007, investitorii fiind atraşi de potenţialul uriaş pe care îl are aceasta.
Astfel, acţionarul majoritar al INTERALBANIAN este ASPIS Group (Cipru), care deţine 51% din acţiunile companiei. Totodată, VIENNA Insurance Group deţine 75% + 1 din acţiunile asigurătorului SIGMA, iar UNIQ Group Austria deţine acţiuni care totalizează 45,6% din holdingul SIGAL. Demn de evidenţiat este extinderea companiilor care operează în Albania, acestea desfăşurând activitate, în cazul INSIG, SIGAL, SIGMA şi ALBSIG, şi în Kosovo şi Macedonia.

Criza nu a afectat piaţa de asigurări
Potrivit rezultatelor preliminare neauditate date publicităţii de Albanian Financial Supervisory Authority, piaţa locală de asigurări nu a fost afectată de criza financiară internaţională, aceasta stare datorându-se în principal produselor de asigurare simple comercializate de companiile de asigurări. Acest lucru indică, pe de o parte, stabilitatea pieţei de profil, dar şi existenţa unui spaţiu considerabil pentru o dezvoltare şi maturizare ulterioare.
Astfel, 2010 a fost un an de creştere pentru piaţa de asigurări albaneză, volumul total al subscrierilor situându-se în jurul valorii de 58,8 milioane euro, cu 3,8% mai mult decât în anul 2009. Pe clase de asigurări, activitatea pe segmentul non-viaţă a reprezentat aproximativ 89,6% din volumul total încasat din prime, lăsând asigurărilor de viaţă o cotă de 10,4%. De asemenea, în 2009 numărul de contracte de asigurare încheiate s-a diminuat cu 2,6%, la 736.268, din care 90,5% aferente segmentului de asigurări generale.
Asigurările auto obligatorii RCA şi Carte Verde au generat mai bine de jumătate din totalul subscrierilor consemnate la nivel de piaţă (53,3%), fiind urmate de poliţele de incendiu şi calamităţi naturale (circa 11,4% din total). De altfel, o particularitate pentru piaţa de asigurări o constituie politica referitoare la poliţele de asigurare RCA - Carte Verde, în Albania existând două produse distincte, neintegrate într-unul singur.
În 2010, lider absolut al pieţei de asigurare din Albania a fost o companie membră a grupului austriac UNIQA, SIGAL, aceasta deţinând o cotă de piaţă de 55% pe segmentul de asigurări de viaţă, şi circa 30% din totalul pieţei de asigurări generale.

Concluzii
Piaţa de asigurări din Albania este o piaţă tânără, care a reuşit într-un interval de timp redus să se diversifice prin prisma răspândirii în teritoriu, la nivel de ţară; la nivelul industriei însă, putem vorbi despre o piaţă faţă de care asigurătorii europeni manifestă un interes crescut, în sensul accederii  lor, luând în considerare potenţialul foarte mare al acesteia şi densitatea  scăzută a asigurărilor, pentru anul 2010  valoarea fiind de 20 euro/locuitor. Totodată, alte premise de creştere îl constituie asigurările facultative, ponderea acestora în totalul pieţei fiind extrem de scăzută, şi posibilitatea liberalizării tarifelor pentru asigurările obligatorii de autovehicule.

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Albania: Între tranziţie şi reforma statului).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Bunurile sau viata? Ce isi asigura romanii?

Paul SWOBODA - Presedinte al Directoratului GRAWE Romania

Adina MANDOIU - Director de Marketing, PR si Comunicare, GRAWE Romania

Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!