Asigurări
Amatrice: Când pământul tremură…
Autor:Daniela GHETU
Vineri, 28 Octombrie 2016

Cât și de ce nu se asigură italienii pentru riscurile de catastrofă naturală

24 august 2016, ora 3:36 – un prim seism de mică adâncime, cu intensitatea de 6,2 grade pe scara Richter, zguduie centrul Italiei; o oră mai târziu, două replici, de 5,1 și 5,5 grade, pun încă o dată la încercare rezistenţa structurilor încă neprăbușite. Până la sfârșitul lunii august, încă 3.500 de replici, din care circa 70 depășind 4 grade, desăvârșesc bilanţul tragic al unei zile ce ar fi trebuit să fie prilej de sărbătoare în regiune: 296 victime, 388 de răniţi, câteva mii de sinistraţi. Micile burguri Amatrice, Accumoli, Arquata del Tronto - situate în zona montană de intersecţie a regiunilor Lazio, Marche, Umbria și Abbruzzo -, precum și numeroase sate „satelit” ale acestora au fost puse la pământ.

Amatrice face parte din „clubul” celor mai frumoase orașe medievale italiene – un burg cu numai 2.600 de locuitori, aglomerat vara de „sezonieri”, turiști sau posesori ai numeroaselor case de vacanță din zonă. În ajunul cutremurului, orașul se pregătea pentru „Sagra degli spaghetti all’Amatriciana”, sărbătoare care celebrează an de an o tradiție gastronomică ce i-a purtat numele în lumea întreagă. Mii de persoane, sosite special pentru acest eveniment, sau aflate pur și simplu în vacanță, s-au aflat în raza unei catastrofe cu efecte tragice. În peisajul aglomerat de ruine care a întâmpinat zorii zilei de 24 august, singurele două clădiri care au rămas aparent neafectate de dezastru erau Turnul Civic, monument medieval datând din secolul XIII, și „Palatul Roșu”, clădirea de cinci etaje construită în anii ’50 care găzduiește sediul filialei locale a băncii Intesa San Paolo.

Amatrice nu mai există...”

...a fost prima declarație „la cald” a primarului din pitoreasca localitate distrusă de cutremur. Seismul din 24 august, ca și multe dintre replicile ce i-au urmat, s-a simțit, în fapt, în tot centrul Italiei. Chiar dacă intensitatea lor nu a fost neapărat una foarte mare, adâncimea mică la care s-au produs șocurile seismice a amplificat efectele.

Orașele afectate sunt situate într-o zonă de intersecție a plăcilor tectonice africană și eurasiatică, aflate într-o perpetuă mișcare de îndepărtare reciprocă, aflată la originea a numeroase cutremure. Potrivit primelor concluzii științifice, se pare că seismul a avut loc ca urmare a activării segmentului de falie Monte Vettore și a structurilor asociate acestuia pe direcția NE, cu interesarea sistemului de falii Monti della Laga, deja activat de secvența seismică de la L’Aquila, din 2009.

Observațiile satelitare au arătat că primul șoc seismic a determinat o „surpare” a terenului cu 15-20 cm de-a lungul unei zone extinse, paralelă cu direcția faliei. În același timp, potrivit datelor furnizate de modelarea 3D a fenomenului, se pare că „alunecarea” faliilor pe cele două laturi ale planului de separare ar putea fi, cel puțin în unele puncte, de până la 1,3 metri.

Prăbușirii terenului pe verticală, asociată undelor seismice orizontale, a solicitat peste limita de rezistență clădirile din regiune. În cele 17 localități afectate de seism, potrivit datelor furnizate de oficialitățile italiene, peste 70% din patrimoniul de 22.000 de locuințe reprezintă edificii construite înainte de 1971, anul intrării în vigoare a normativelor antiseismice de construcții.

Recensământul realizat în 2011 declara că 80% din aceste clădiri se aflau în stare bună din punct de vedere al rezistenței, mai puțin de 1,5% din total prezentând grad de risc ridicat. Din păcate, potrivit corpului de ingineri al inspectoratului general în construcții italian, modul în care au fost consolidate clădirile vechi, în general prin adăugarea unor centuri armate în partea superioară a clădirilor, n-a dat rezultatele scontate în cazul recentului cutremur: prăbușirea terenului pe verticală a făcut ca undele seismice orizontale să găsească structurile într-o stare de dezechilibru care a făcut ca planurile superioare să „alunece” pur și simplu pe structură, prăbușindu-se și antrenând totodată părți din restul construcției sau din construcțiile adiacente, explica unul dintre inginerii care au analizat daunele.

O țară de o frumusețe fragilă

Dincolo de impactul emoțional, drama care a zguduit Amatrice și zona înconjurătoare în noaptea de 24 august pune în evidență o problemă cronică a acestei țări: aflată într-o zonă cu expunere majoră la riscul seismic și înzestrată cu un fond construit format în proporție de peste 50% din clădiri a căror vechime se poate cifra la sute de ani, Italia este o țară care plătește farmecul și frumusețea tipică micilor ei burguri printr-o mare vulnerabilitate în fața forțelor dezlănțuite ale naturii.

În ultimii 48 de ani, adică în intervalul de timp care a trecut de la marele cutremur din Belice, Sicilia (14 - 15 ianuarie 1968) până la cutremurul din Emiglia Romagna, din 2012, Italia s-a confruntat cu 7 seisme de magnitudine mare, al căror bilanț total se ridică la 5.000 de morți, circa 500.000 de sinistrați și daune de aproape 122 miliarde euro, în valori curente. Practic, pe parcursul ultimului secol, țara a fost zguduită de un cutremur de peste 5,5 grade la fiecare trei ani.

În prezent, costurile cu situațiile de urgență și de reconstrucție sunt suportate de bugetul public, de obicei, prin intermediul unei legislații de urgență și prin declararea stării de dezastru natural. Conform unui studiu realizat de OSCE în 2013, în ultimii 50 de ani, daunele produse de dezastre naturale au costat Italia anual, în medie, 0,2% din PIB, circa 3,2 miliarde de euro în valoare actuală. Cea mai recentă legislație în materie este cea din 2012, care prevede reorganizarea Serviciului Protecției Civile și îi atribuie acestuia gestionarea fondurilor curente pentru catastrofe naturale, stabilite în fiecare an prin legea bugetului. Pentru 2016 și pentru 2017 au fost alocate pentru asigurarea protecției civile 47,8 milioane euro. Bugetul de primă urgență anunțat de Guvernul italian numai pentru recentul cutremur este de 50 milioane euro.

Catastrofele naturale – un risc aproape ignorat

Potrivit autorității de supraveghere în asigurări - IVASS, mai puțin de 35.000 de locuințe, concentrare în zonele de risc major, au o asigurare pentru riscul de cutremur în Italia, ceea ce înseamnă că din cele circa 6,5 milioane de polițe de asigurare a locuințelor emise anual, numai 0,5% au atașată și o clauză de protecție pentru riscul seismic. Justificată în parte prin prețul ridicat, lipsa de popularitate a asigurărilor pentru riscuri catastrofale este mai degrabă „o chestiune culturală”, după cum o definesc reprezentanții asigurătorilor, rezultatul a decenii pe parcursul cărora statul și-a asumat integral costurile de reconstrucție.

În pofida decalajului imens între expunerea la risc și cuprinderea în asigurare, ideea de asigurare obligatorie s-a lovit permanent de un puternic curent de opinie contrar. Promovată succesiv de mai multe echipe guvernamentale, mai ales după cutremurul din L’Aquila, soluția asigurării obligatorii a locuințelor pentru riscurile de catastrofă naturală n-a reușit să treacă cu succes de dezbaterile parlamentare. Totuși, ideea se bucură în continuare de susținerea a numeroase entități, publice și private, care sunt implicate în problematica gestionării riscului seismic. Principalul argument invocat este acela că 70% dintre locuințele italiene sunt cvasi neasigurabile, numeroaselor clădiri medievale adăugându-li-se clădiri mai noi, dar construite după standarde de construcții deficitare sau cu o calitate slabă a execuției.

În prezent, toate societățile autorizate să emită polițe de asigurare a imobilelor oferă clienților posibilitatea de a achiziționa acoperire suplimentară pentru riscurile de catastrofă naturală. Acoperirea este opțională și este adăugată asigurării de bază, pentru incendiu. La valoarea de reconstrucție a proprietății se aplică un supliment de primă a cărui valoare este funcție de: tipul de construcție; caracteristicile de proiectare; teritorialitate; indicele de hazard specific zonei.

Experiența cutremurului produs în 2012, în Emilia Romagna, a arătat că riscul seismic era subestimat. Deşi există o hartă de risc detaliată a municipalităților italiene, elaborată de Consiliul Național al Cercetării, nu a fost încă realizat un „inventar” corect, la nivelul naţional, a tuturor clădirilor și încadrării acestora în clase de risc seismic. Ca atare, în lipsa unei suficiente informaţii, asigurătorii au încetat să subscrie riscul de cutremur în numeroase provincii unde în prealabil această acoperire era furnizată fără probleme, la cotații accesibile. În plus, mai ales pentru riscurile mari, este necesară o inspecție tehnică specializată care să declare proprietatea „asigurabilă”, ale cărei costuri –suportate de asigurat -, sunt ridicate.

Un alt element care contribuie la „scumpirea” asigurării de proprietate este taxa de 21,25% aplicată primelor pentru această categorie de risc (asigurări de incendiu și furt). Potrivit ANIA – asociația asigurătorilor italieni, suma provenită din această taxă se ridică anual la circa 9 miliarde euro. Mulți asigurători din peninsulă susțin că simpla reducere a acestei taxe sau, în cazul ideal, eliminarea ei și acordarea unor avantaje fiscale ar fi de natură să crească considerabil penetrarea asigurărilor de locuințe.

În sfârşit, asigurătorii au practicat dintotdeauna francize mari pentru evenimentele catastrofale, în special pentru cutremur. Potrivit unor surse din piață, pentru asigurarea unui edificiu de uz industrial cu valoare mai mare de 1 milion euro, franciza este, în medie, de peste 25.000 euro. sau de 20 – 30% din valorea efectivă a daunei suferite. Clauzele „stop loss” reprezintă o modalitate suplimentară de a limita escaladarea costurilor cu daunele, aplicându-se complexului de bunuri asigurate (de exemplu, clădire și conținut), ca procent din suma asigurată.

Toate elementele de mai sus conduc la valori ridicate ale primei de asigurare care face dificilă impunerea obligativității, dacă preluarea riscului este lăsată integral în sarcina sectorului privat. Potrivit ANIA – asociaţia asigurătorilor -, costul asigurării unei locuințe a cărei valoare de reconstrucție este de 300.000 euro poate varia de la circa 100 - 200 euro anual, în zonele de risc minim, până la peste 1.000 euro în zonele cu risc ridicat. De remarcat că în centrul și Nordul Italiei, valoarea medie a locuințelor este de peste 250.000 euro.

Cât plătește industria asigurărilor?

În condițiile penetrării reduse a clauzei de asigurare la cutremur, industria de asigurări italiană nu va resimți un impact semnificativ în urma cutremurului din 24 august, chiar dacă pierderile economice totale sunt importante.

Autoritățile italiene nu au avansat încă o valoare oficială a pierderilor economice determinate de seism, dar Premierul Matteo RENZI a menţionat public o sumă de circa 3 miliarde euro, sub nivelul atins de cheltuielile de reconstrucție în urma cutremurului de la L’Aquila, din 2009, de 14 miliarde euro. Potrivit estimărilor CEDIM Forensic Disaster Analysis Group, parte a World Bank CDRP program, daunele materiale totale, la costuri de înlocuire, ar putea fi de circa 2,5 miliarde USD, în timp ce impactul asupra industriei asigurărilor s-ar putea ridica la 50 – 75 milioane USD, din avarierea clădirilor și pierderi financiare asociate (business interruption).

Alte surse, cum ar fi analizele AON sau FITCH, estimează daunele totale la circa 1 miliard euro, în timp ce apreciază costurile suportate de asigurătorii direcți la circa 30 – 80 milioane euro, iar pe cele ce revin reasigurătorilor la aproximativ 60 - 120 milioane euro.

Cele mai importante două grupuri de asigurări italiene, GENERALI și UNIPOL, controlând fiecare circa 20% din piața asigurărilor de proprietate, și-au apreciat expunerea la circa 16 – 24 milioane euro fiecare, ceea ce înseamnă o influență de circa 0,1%, respectiv 0,3% asupra ratei combinate.

Per total, costurile cutremurului pentru industria de asigurări rămân nesemnificative, cel puțin în comparație cu nivelul general al subscrierilor. În anul 2015, primele brute subscrise de asigurătorii italieni pentru clasa asigurărilor de incendiu au totalizat 2,29 miliarde euro, în timp ce daunele plătite s-au ridicat la 1,25 miliarde euro. Rezultatul tehnic consolidat pe această linie de business a fost de 160 milioane euro.

Până la momentul în care se va trage linie sub bilanțul financiar al pierderilor, cutremurul din Amatrice a prilejuit un adevărat exercițiu de solidaritate națională și internațională. Banilor furnizați de diverse entități internaționale li s-au adăugat deja peste 10 miliarde euro colectați din donații individuale către Crucea Roșie italiană și donații substanțiale din partea operatorilor economici. Unele bănci au anunțat împrumuturi cu „dobândă 0” pentru reconstrucția caselor, Unicredit, Deutsche Bank și Findomestic Banca au anunțat suspendarea pentru 12 luni a ratelor de credit pentru clienții afectați de seism etc. Nici asigurătorii n-au stat deoparte: unele companii au anunțat servicii speciale de asistență, iar grupul GENERALI a efectuat o donație de 500 milioane euro, căreia i se va adăuga suma rezultată în urma campaniei de donații adresată celor peste 70.000 de angajați ai săi din toată lumea.

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Amatrice: Când pământul tremură…).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Bunurile sau viata? Ce isi asigura romanii?

Paul SWOBODA - Presedinte al Directoratului GRAWE Romania

Adina MANDOIU - Director de Marketing, PR si Comunicare, GRAWE Romania

Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii


TOP Stiri 1asig

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!