Interviu
Angela TONCESCU, Preşedinte, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor
Autor:Andreea STATE
Angela TONCESCU, Preşedinte CSA

În 2010, supravegherea în asigurări a împlinit 18 ani. Vă invităm să aflaţi principalele repere ale industriei locale de asigurări din această perioadă, momentele-cheie ale anului care tocmai se încheie, dar şi perspectivele pieţei de profil, dintr-un interviu cu Angela TONCESCU, Preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

 

PRIMM: Putem vorbi, de „majoratul” acestui domeniu şi, de ce nu, al întregii industrii. Care ar fi cele mai importante repere ale acestor ani?
Angela TONCESCU:
Este foarte greu să răspund pe scurt la această întrebare pentru că s-au întâmplat foarte multe lucruri importante care au contribuit la formarea pieţei de astăzi. Printre principalele etape aş menţiona, în primul rând, formarea şi dezvoltarea unei pieţe concurenţiale ca urmare a investiţiilor realizate de numeroase societăţi de asigurare şi de brokeraj în asigurări de renume la nivel internaţional. Acest lucru nu s-ar fi putut întâmpla însă dacă, în acelaşi timp, nu ar fi fost creată o legislaţie specifică asigurărilor, adecvată realităţilor economice, sau dacă nu ar fi fost creată şi consolidată o autoritate de supraveghere. Aşa cum era firesc, reglementarea domeniului şi consolidarea procesului de supraveghere s-au întâmplat în mai multe etape, ţinând cont de faptul că piaţa românească a trebuit să asimileze toate aceste schimbări într-un timp foarte scurt prin comparaţie cu pieţele de tradiţie din alte state.
Au fost mai întâi Legea nr.47/1991 şi OSAAR, ca entitate de supraveghere în domeniul asigurărilor, care au creat condiţiile pentru conturarea şi consolidarea pieţei concurenţiale în primul deceniu postdecembrist.
Dezvoltarea accelerată a pieţei, asumarea de către asigurători a unor riscuri tot mai mari, creşterea daunalităţii au reclamat necesitatea întăririi capacităţii financiare a societăţilor de asigurare, dar şi consolidarea capacităţii de supraveghere a acestei pieţe. Prin urmare, la sfârşitul anilor ’90 s-a impus trecerea la o nouă etapă de modificări legislative majore, precum şi de lărgire a atribuţiilor şi competenţelor organismului de supraveghere.
Au apărut astfel Legea nr.32/2000 şi autoritatea de supraveghere de astăzi, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. Au fost introduse cerinţe prudenţiale mult mai detaliate şi mai adecvate privind desfăşurarea activităţii de asigurare şi mă refer, spre exemplu, la cerinţele de capital, de solvabilitate, lichiditate, rezerve, active şi multe altele. Asigurătorii şi brokerii existenţi au trecut printr-un proces de reautorizare, fiind astfel eliminate acele societăţi care nu au putut îndeplini noile cerinţe. În perspectiva aderării la Uniunea Europeană, legislaţia românească a fost în continuare modificată şi completată, astfel încât să corespundă pe deplin prevederilor directivelor europene.
Toate aceste modificări produse în decursul timpului, dezvoltarea de către asigurători de noi produse, dar şi creşterea rolului şi importanţei brokerilor de asigurare au avut ca efect dezvoltarea continuă a activităţii de asigurare, concretizată în ritmuri anuale de creştere adeseori mai mari decât cele înregistrate de alte sectoare ale economiei naţionale.
Comisia de Supraveghere a Asigurărilor şi-a extins relaţiile de colaborare pe plan intern şi internaţional, îndeosebi cu forurile europene, fiind astfel tot mai implicată şi activă în elaborarea legislaţiei specifice asigurărilor aplicabilă în Uniunea Europeană. 

În condiţiile în care contextul economico-social nu se va schimba semnificativ într-o direcţie bună, ne aşteptăm ca piaţa să evolueze în aceiaşi parametri ca anul acesta sau să rămână la acelaşi nivel.

PRIMM: Cum a fost afectată piaţa asigurărilor de contextul economic actual?
A.T.:
Din punct de vedere cantitativ, se ştie deja că piaţa de asigurări a resimţit evoluţiile descrescătoare ale altor pieţe, cum ar fi, de exemplu, piaţa vânzărilor auto sau cea a creditelor bancare, dar şi creşterea şomajului, scăderea veniturilor disponibile ale populaţiei şi aşteptările pesimiste ale acesteia cu privire la siguranţa financiară, astfel că nu voi intra în detalii.
Situaţia este însă cu totul alta din punct de vedere calitativ, întrucât în ultimii doi ani au fost puse în practică proiecte importante pentru dezvoltarea pieţei de asigurări şi creşterea gradului de protecţie a intereselor asiguraţilor. Mă refer la introducerea constatării amiabile de accident, înfiinţarea Institutului de Management în Asigurări, organizarea şi susţinerea a numeroase seminarii de pregătire profesională a specialiştilor societăţilor de asigurare pentru implementarea viitorului concept de solvabilitate Solvency II.
De asemenea, în seria măsurilor luate de CSA în beneficiul consumatorilor de asigurări se înscriu şi aplicarea sistemului bonus-malus, emiterea electronică a asigurărilor RCA, reglementarea modalităţii de rezolvare a reclamaţiilor şi urmărirea respectării de către asigurători şi brokeri a obligaţiei de informare a consumatorilor.
Reglementarea procesului de calificare profesională a persoanelor implicate în distribuţia asigurărilor, îmbunătăţirea calităţii datelor din CEDAM cu privire la daunele despăgubite prin RCA, precum şi numeroasele acţiuni de informare publică prin seminarii şi pliante informative sunt alte măsuri benefice deopotrivă pentru asiguraţi, asigurători şi intermediarii în asigurări.
Alte repere marcante ale anului 2010 sunt şi demararea vânzărilor de asigurări obligatorii ale locuinţelor împotriva dezastrelor naturale, precum şi faptul că, în premieră, asigurătorii şi CSA şi-au unit forţele pentru a demara o campanie de responsabilizare socială privind beneficiile aduse de asigurări. Campania a prilejuit şi un gest de umanitate faţă de cei afectaţi de inundaţii, concretizat în reabilitarea unor şcoli-grădiniţe şi împădurirea unei zone supuse alunecărilor de teren.
În ceea ce priveşte procesul de supraveghere şi control, începând din 2010, CSA are o nouă abordare, care pleacă, în primul rând, de la analiza manierei în care este condusă activitatea asigurătorilor, a modului de stabilire a obiectivelor acestora, precum şi a mijloacelor de realizare şi monitorizare a performanţelor obţinute. De asemenea, examinarea obiectivă a modului de administrare a riscurilor, precum şi a sistemului de control intern au devenit ţinte importante ale procesului de supraveghere.

PRIMM: Care consideraţi că sunt principalele cauze care au dus în 2010 la evoluţia pozitivă pe segmentul asigurărilor de viaţă?
A.T.:
Într-adevăr, cifrele la 9 luni arată că volumul de prime subscrise din asigurări de viaţă a crescut cu circa 3% faţă de anul anterior. Evoluţia pozitivă se datorează creşterii cu 18% a asigurărilor de tip unit-linked, clasă de asigurări care reprezintă 38% din toate subscrierile din asigurări de viaţă. De asemenea, volumul de răscumpărări totale evoluează în continuare pe un trend descendent, marcând o scădere cu 10% comparativ cu perioada similară din 2009.
Apreciez că asiguraţii înţeleg tot mai bine faptul că asigurările de viaţă le pot oferi, pe lângă preluarea riscurilor specifice, şi posibilitatea de a economisi pe termen lung, iar datorită diversificării instrumentelor financiare cuprinse în planurile de investiţii disponibile ar putea obţine randamente mai bune comparativ cu alte instrumente de economisire. De asemenea, cred că asiguraţii au început să conştientizeze că nu este în avantajul lor să răscumpere poliţele înainte de maturitate, în pofida incertitudinii cu privire la climatul economic.
Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, UNSAR, specialişti din domeniul asigurărilor de viaţă şi cei ai pieţei de capital, precum şi cu ajutorul foarte important al mass-media, au susţinut o campanie de educare a asiguraţilor, în spiritul menţinerii unei poliţe de asigurare de viaţă, prezentând beneficiile acesteia şi dezavantajele răscumpărării înainte ca aceasta să ajungă la termenul de maturitate.
Sunt convinsă că, în timp, consumatorii vor fi tot mai informaţi cu privire la produsele de asigurări pe care le achiziţionează şi vor înţelege mai bine beneficiile aduse de acestea, cu atât mai mult cu cât Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a impus, prin norme, anumite obligaţii de informare a clienţilor înainte de încheierea contractului, cât şi pe parcursul derulării acestuia. Îmi exprim speranţa că mass-media va da o mână de ajutor asiguraţilor şi persoanelor interesate să încheie asigurări şi îi va informa cu privire la dreptul lor legal de a primi un set minim de informaţii.
Astfel, potrivit normelor puse în aplicare prin Ordinele CSA nr.23/2009 şi nr.11/2010, societăţile şi intermediarii de asigurare au obligaţia de a furniza potenţialilor clienţi şi asiguraţilor o serie de informaţii despre societate şi, foarte important, despre contractul de asigurare. Informarea trebuie făcută clar şi exact, pe hârtie sau pe alt suport durabil, prin intermediul unuia sau mai multor documente, care să fie transmise potenţialilor clienţi sau asiguraţilor într-o modalitate care să confirme că aceştia au luat cunoştinţă despre conţinutul lor.
Prin Ordinul nr.11/2010, CSA prevede şi alte obligaţii în cazul asigurărilor de viaţă. Astfel, înainte de încheierea contractului, asigurătorul este obligat să realizeze o analiză a nevoilor financiare ale clientului pe baza căreia, ulterior, să îi ofere o soluţie financiară, să realizeze un profil de risc al clientului dacă produsul oferit este de tip unit-linked sau index-linked, precum şi să înainteze clientului o proiecţie care descrie evoluţia detaliată a contractului.
Pentru că acordăm o foarte mare atenţie nevoii de informare corectă a consumatorilor, modalitatea în care aceste reglementări sunt respectate reprezintă un punct important în tematica de control urmărită de CSA în timpul controalelor on-site.

Piaţa de asigurări a rămas stabilă şi nu se confruntă cu probleme majore, chiar şi în această perioadă, în care vorbim despre o criză economică severă.

PRIMM: După un efort de peste 6 ani al CSA, al industriei româneşti de asigurări şi al autorităţilor în acest an a fost emisă prima poliţă de asigurare obligatorie a locuinţelor. Care este importanţa acestui moment pentru piaţa de profil?
A.T.:
Consider că este foarte important faptul că activitatea de subscriere a asigurărilor obligatorii ale locuinţelor a început, deoarece inundaţiile şi celelalte catastrofe naturale nu aşteaptă ca sistemul să fie perfect pentru a se manifesta. Am văzut cu toţii efectele devastatoare ale inundaţiilor din acest an şi, având în vedere că ele s-au manifestat cu o frecvenţă mult mai mare în ultimii 5 ani comparativ cu perioadele anterioare, este de aşteptat ca şi în viitorul apropiat să ne confruntăm cu evenimente de asemenea amploare sau poate chiar mai mare.
Chiar dacă asigurarea obligatorie este controversată ca şi concept – dovadă fiind faptul că a durat aproape un deceniu să ajungem în această etapă – este singura soluţie viabilă pentru România de a finanţa potenţialele daune la locuinţe provocate de catastrofe naturale. Aceasta deoarece, în cazul ţării noastre, există un dezechilibru între riscurile mari la care suntem expuşi şi gradul mic de cuprindere în asigurarea facultativă a locuinţelor, dezechilibru dublat de constrângeri bugetare mari.
Ca în cazul oricărui alt proiect aflat la început de drum, mai ales dacă acesta se adresează unui număr foarte mare de consumatori, este de înţeles să nască temeri, reticenţă sau poate chiar suspiciuni. De aceea, consider că este foarte important ca reprezentanţii pieţei de asigurări, ai autorităţilor statului şi nu numai să explice populaţiei faptul că această asigurare nu este o nouă taxă, ci este menită să despăgubească daunele suferite de locuinţele lor ca o consecinţă directă sau indirectă a manifestării celor 3 riscuri de catastrofe naturale asigurate.
Întrucât forma obligatorie a asigurării reprezintă un instrument de protecţie minimă în caz de dezastru, cu tarife de primă stabilite la niveluri acceptabile, poate că această activitate nu va reprezenta o afacere importantă pentru piaţa de asigurări. În schimb, aplicarea sistemului de asigurări obligatorii poate reprezenta un alt pas în educarea populaţiei cu privire la ce înseamnă protecţia prin asigurare, creând astfel terenul pentru creşterea activităţii de subscriere a asigurărilor facultative.

PRIMM: Ce noi tendinţe îşi vor pune amprenta asupra dezvoltării pieţei de asigurări în 2011, după încă un an de criză, dominat de restructurări şi regândiri de strategii?
A.T.:
În condiţiile în care piaţa asigurărilor este strâns conectată cu alte pieţe şi cu evoluţia mediului de afaceri din alte sectoare, este foarte dificil de avansat o prognoză cât mai aproape de realitate. Dacă contextul economico-social nu se va schimba semnificativ într-o direcţie bună, ne aşteptăm ca piaţa să evolueze în aceiaşi parametri ca anul acesta sau să rămână la acelaşi nivel. Din această perspectivă, dacă situaţia economico-socială nu se va îmbunătăţi, asigurătorii vor avea misiunea destul de dificilă de a menţine un echilibru între capacitatea financiară şi priorităţile de consum ale consumatorilor, pe de o parte, şi necesitatea de a încheia contractele de asigurare la niveluri de primă determinate actuarial care să le permită ulterior onorarea obligaţiilor de plată asumate, pe de altă parte.
Cu siguranţă, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va face tot ce îi permite cadrul legal pentru a susţine dezvoltarea pieţei şi va fi flexibilă în găsirea unor soluţii optime la probleme punctuale, aşa cum am făcut de altfel şi până acum.
Un alt reper important al anului 2011 este faptul că asigurătorii şi Comisia de Supraveghere a Asigurărilor deopotrivă vor trebui să continue pregătirile pentru aplicarea fără probleme a viitorului regim de solvabilitate, Solvency II, ştiut fiind faptul că acesta este mult mai complex decât cel actual, întrucât ia în considerare numeroase aspecte cantitative, dar şi calitative ale activităţii desfăşurate de un asigurător.

PRIMM: Deşi piaţa de asigurări din România se află departe de a nu mai avea probleme majore, termenul de implementare a Solvency II se apropie şi el cu rapiditate. În urma studiilor de impact realizate deja la noi în ţară, consideraţi că este pregatită piaţa de asigurări sau poate fi pregatită în timp util pentru acest moment?
A.T.:
Permiteţi-mi să vă contrazic: piaţa de asigurări a rămas stabilă şi nu se confruntă cu probleme majore, chiar şi în această perioadă, în care vorbim despre o criză economică severă. În ceea ce priveşte pregătirile pentru Solvency II, vă pot spune că în ultimele săptămâni actuarii Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor au depus mari eforturi pentru a verifica, analiza şi agrega volumul mare de date primite de la asigurătorii români pentru cel de-al cincilea studiu cantitativ de impact, QIS5. Acest studiu este derulat simultan la nivel european şi este considerat de către Comisia Europeană ca fiind adevăratul test pentru validarea măsurilor de implementare şi a calibrărilor din Solvency II.
Am început deja să transmitem date agregate către CEIOPS şi suntem aproape de finalizarea Raportului de ţară QIS5, astfel că vom fi în măsură să îl transmitem şi pe acesta către CEIOPS în perioada imediat următoare. Vom putea însă să facem publice concluziile Raportului QIS5 pentru România doar după realizarea Raportului QIS5 la nivel european şi prezentarea oficială a acestuia, programată să aibă loc la sfârşitul lunii aprilie 2011.
Participarea la exerciţiul QIS5 ne va permite o evaluare cu şi mai multă acurateţe a impactului viitorului regim de solvabilitate asupra asigurătorilor autorizaţi în România. Exerciţiul precedent, respectiv QIS4, a arătat că impactul asupra activelor bilanţiere ale majorităţii societăţilor de asigurare din România nu va fi unul major. De asemenea, chiar dacă cerinţele de capital pentru solvabilitate se estimează că vor creşte, mai ales în cazul activităţii de asigurări generale, numărul societăţilor care ar fi nevoite să îşi majoreze capitalul pentru a acoperi aceste cerinţe nu este semnificativ.
CSA a făcut şi va mai face mari eforturi în vederea informării şi pregătirii asigurătorilor pentru viitorul regim de solvabilitate, organizând încă din 2007 numeroase seminarii tehnice pe acest subiect, cu participarea CSA, dar şi a unor specialişti din autorităţi de supraveghere din alte state, implicaţi îndeaproape în elaborarea legislaţiei specifice la nivel european.

PRIMM: Ce mesaj aveţi pentru piaţa de asigurări din România?
A.T.:
Consider că reprezentanţii societăţilor din domeniu ar trebui să tragă învăţăminte din lecţia dată de criza economică şi anume că: trebuie să se implice mai activ în educarea populaţiei cu privire la utilitatea unei asigurări în viaţa fiecăruia, trebuie să ofere servicii de o calitate mai bună, mai ales în etapa de lichidare a daunelor, trebuie să consolideze încrederea oamenilor în serviciile de asigurări şi, nu în ultimul rând, trebuie să depună mai multe eforturi pentru dezvoltarea şi a altor linii de business cu potenţial mare de creştere.

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Angela TONCESCU, Preşedinte, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Bunurile sau viata? Ce isi asigura romanii?

Paul SWOBODA - Presedinte al Directoratului GRAWE Romania

Adina MANDOIU - Director de Marketing, PR si Comunicare, GRAWE Romania

Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii


TOP Stiri 1asig

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!