Interviu
Angela TONCESCU, Preşedinte, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor
Autor:Mihaela CÎRCU
Angela TONCESCU, Preşedinte, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor

Înaintea celui mai important eveniment de primăvară dedicat asigurărilor şi reasigurărilor, FIAR - Forumul Internaţional Asigurări-Reasigurări, Preşedintele CSA, Angela TONCESCU, a oferit un interviu în exclusivitate pentru PRIMM Asigurări & Pensii. Despre reperele evoluţiei pieţei asigurărilor din România în anul 2010, precum şi despre tendinţele anului în curs şi alte teme fundamentale pentru domeniu, cum ar fi stadiul de pregătire a companiilor româneşti pentru momentul Solvency II, aflaţi dintr-un interviu cu Angela TONCESCU, Preşedinte, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

PRIMM: Peisajul economic al ultimilor doi ani a adus o serie de provocări pentru piaţa de asigurări. Cu toate acestea, această industrie poate fi caracterizată printr-un singur cuvânt – stabilitate. Care au fost principalele măsuri prin care autoritatea de supraveghere a contribuit la menţinerea acestei stabilităţi?
Angela TONCESCU:
Toate eforturile Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor sunt canalizate pentru a preveni şi a acţiona în timp util, astfel încât efectele crizei financiare asupra pieţei să fie reduse la minimum posibil. În acest sens, monitorizăm permanent activitatea societăţilor şi intermediarilor de asigurări şi luăm toate măsurile care se impun pentru a ne asigura că parametrii prudenţiali sunt respectaţi de către asigurători în mod special. Începând din 2010, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor are o nouă abordare a procesului de supraveghere şi control, care pleacă, în primul rând, de la analiza manierei în care este condusă activitatea asigurătorilor, a modului de stabilire a obiectivelor acestora, precum şi a mijloacelor de realizare şi monitorizare a performanţelor obţinute. Totodată, examinarea obiectivă a modului de administrare a riscurilor, precum şi a sistemului de control intern au devenit ţinte importante ale procesului de supraveghere.
În acelaşi timp, prin toate hotărârile adoptate, dar şi în cadrul întâlnirilor pe care le avem cu reprezentanţii societăţilor şi brokerilor de asigurare, încercăm să stimulăm adoptarea unui comportament prudent în ceea ce priveşte activitatea de subscriere, de transfer al riscurilor, de intermediere, astfel încât obiectivul principal al fiecărei companii să fie stabilitatea pieţei, protecţia consumatorilor de produse de asigurare şi concurenţa loială, fundamentată pe principiile eticii în afaceri.
Cel puţin până în prezent, pot spune că am reuşit acest lucru, întrucât societăţile de asigurare menţin şi acoperă cu active admise toate rezervele impuse de legislaţie, fiind totodată în parametrii impuşi în ceea ce priveşte lichiditatea şi solvabilitatea.
În prezent, reprezentaţii Comisiei sunt implicaţi, la nivel european, în elaborarea măsurilor de implementare a directivei privind viitorul regim de solvabilitate Solvency II. Împreună cu autorităţile similare din unele state cu care am reuşit să stabilim parteneriate la nivel informal şi îndeosebi cu cele cu care există deja legături strânse de colaborare, vom depune toate eforturile ca aceste măsuri să nu permită interpretări viitoare sau să defavorizeze statele cu o structură a pieţei asigurărilor similară cu cea din România.

Toate eforturile Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor sunt canalizate pentru a preveni şi a acţiona în timp util, astfel încât efectele crizei financiare asupra pieţei să fie reduse la minimum posibil.

PRIMM: Care apreciaţi că sunt principalele repere ale ¬evoluţiei pieţei asigurărilor din România în 2010?
A.T.:
Din punct de vedere al volumului de prime brute subscrise, cifrele aferente anului 2010 şi chiar cele din trimestrul I din 2011 nu au reprezentat o surpriză, pentru că ne aşteptam ca piaţa de asigurări să fie în scădere. Această evoluţie este şi normală având în vedere faptul că piaţa de asigurări este în strânsă dependenţă cu alte pieţe, cum ar fi, de exemplu, piaţa vânzărilor auto sau cea a creditelor bancare, care la rândul lor au înregistrat evoluţii descrescătoare. La aceşti factori de influenţă s-au adăugat evoluţia nefavorabilă a şomajului, scăderea veniturilor disponibile ale populaţiei şi aşteptările pesimiste ale acesteia cu privire la siguranţa financiară, care au condus la amânarea deciziei de contractare a asigurărilor.
Pe de altă parte, în 2010 au fost implementate mai multe măsuri care, cu siguranţă, vor contribui la dezvoltarea pieţei în perioada următoare şi la creşterea nivelului de încredere în asigurări al consumatorilor. Mă refer, de exemplu, la: începerea aplicării sistemului bonus-malus, emiterea electronică a asigurărilor RCA, reglementarea modalităţii de rezolvare a reclamaţiilor de către asigurători şi intermediari, aplicarea dispoziţiilor legale referitoare la obligaţia de informare a consumatorilor, reglementarea cerinţelor de calificare profesională pe care trebuie să le îndeplinească persoanele care lucrează în domeniul distribuţiei produselor de asigurare etc.
Tot în 2010 a început şi activitatea de subscriere a asigurărilor obligatorii ale locuinţelor împotriva dezastrelor naturale şi, în pofida schimbărilor legislative şi de altă natură intervenite ulterior, sper că societăţile de asigurare vor reuşi să le explice oamenilor că nu amenda pe care o pot primi pentru neîndeplinirea obligaţiei de asigurare este cel mai mare rău, ci faptul că, în absenţa asigurării, nimeni nu le va acorda nicio despăgubire pentru daunele pe care le-ar putea suferi. Ori calamităţile naturale, indiferent că vorbim despre cutremur, incendiu sau alunecare de teren, nu aşteaptă o anumită dată pentru a se produce.

PRIMM: Ce noi tendinţe îşi vor pune amprenta asupra dezvoltării pieţei de asigurări în 2011, un an pe care analiştii îl consideră al reluării creşterii economice?
A.T.:
Cifrele preliminare pentru trimestrul I al anului curent arată o creştere semnificativă a subscrierilor pe clasa de asigurări de incendiu şi calamităţi naturale, şi îndeosebi din asigurările de locuinţe, precum şi a primelor brute subscrise din asigurări de răspundere civilă generală sau asigurări de credite. Se pare, aşadar, că asigurătorii şi-au îndreptat cu succes eforturile în direcţia dezvoltării altor linii de asigurări, renunţând temporar la clasele de asigurări auto, care deocamdată au şanse mai mici de revigorare din cauza vânzărilor scăzute de vehicule şi a leasingului auto.
Deşi este încă dificil de avansat o prognoză cu o marjă mică de eroare, tocmai din cauză că piaţa de asigurări depinde de evoluţiile din alte sectoare ale economiei naţionale şi de puterea de cumpărare a populaţiei, apreciez că nu vom mai asista la scăderi de amploarea celor de până acum şi că piaţa a depăşit ce a fost mai greu.
Cu siguranţă, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va face tot ce îi permite cadrul legal pentru a susţine dezvoltarea pieţei şi va fi flexibilă în găsirea unor soluţii optime la probleme punctuale, aşa cum am făcut de altfel şi până acum.

Deşi este încă dificil de avansat o prognoză cu o marjă mică de eroare, apreciez că nu vom mai asista la scăderi de amploarea celor de până acum şi că piaţa a depăşit ce a fost mai greu.

PRIMM: În urma raportului de ţară QIS 5 realizat în rândul asigurătorilor din România, cum apreciaţi nivelul de pregătire al companiilor de profil pentru momentul implementării Solvency II?
A.T.:
Pentru sectorul asigurărilor din Europa şi evident din România, prioritatea de necontestat a momentului este continuarea pregătirii pentru implementarea proiectului Solvency II.
În contextul creat de criza financiară, Comisia Europeană declară cu şi mai mare fermitate că implementarea directivei Solvency II la termenul propus de directiva Omnibus II, şi anume 1 ianuarie 2013, este şi rămâne un obiectiv major pentru toţi cei implicaţi.
Pentru pregătirea cât mai temeinică a implementării acestei directive, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a demarat acţiuni concrete încă din anul 2006, când România încă nu aderase la Uniunea Europeană. Aceste acţiuni au vizat, în primul rând, participarea constantă şi activă a CSA la grupurile de lucru dedicate proiectului Solvency II din cadrul Comisiei Europene, al Consiliului European, al Comitetului European pentru Supraveghetorii în Asigurări - actuala EIOPA, precum şi al Asociaţiei Internaţionale a Supraveghetorilor în Asigurări.
Datorită acestei participări, avem posibilitatea să obţinem informaţii corecte şi utile pentru deciziile pe care trebuie să le luăm în vederea implementării Solvency II în România şi, mult mai important, să contribuim la elaborarea reglementărilor de asemenea manieră încât să putem proteja interesele pieţei româneşti. Pentru a realiza acest lucru, am reuşit să facem parteneriate informale cu unele ţări, pentru că este imposibil să “lupţi” singur împotriva  ideilor pe care încearcă să le impună alte ţări cu pieţe de asigurări mult mai mari, cu structuri diferite şi care beneficiază din partea consumatorilor de o atitudine mult mai responsabilă decât ţara noastră.
Această strategie a funcţionat deja în cazul textului final al directivei Solvency II, din care am reuşit să obţinem eliminarea unor prevederi care ar fi defavorizat piaţa românească comparativ cu pieţele mari de asigurări.
O altă acţiune căreia Comisia de Supraveghere a Asigurărilor i-a alocat resurse umane şi materiale importante este cea legată de instruirea personalului propriu şi al societăţilor de asigurare cu privire la viitorul regim de solvabilitate.
Un exemplu concludent în acest sens sunt numeroasele seminarii, conferinţe şi sesiuni de instruire pe care CSA le-a organizat în ultimii ani, atât pentru personalul nostru, cât şi pentru cel al societăţilor de asigurare, fie în cadrul proiectelor Phare de care am beneficiat, fie prin forţele noastre proprii. Majoritatea acţiunilor de instruire s-a bucurat de prezenţa unor experţi consacraţi în domeniu cum sunt: Karel van HULLE – responsabilul proiectului Solvency II al Comisiei Europene; Carlos Montalvo REBUELTO - Director Executiv al EIOPA; Paul SHARMA - coordonatorul proiectelor Basel II şi Solvency II în cadrul FSA-UK; membri ai secretariatului IAIS etc.
Totodată, de o importanţă deosebită este şi dialogul permanent dintre reprezentanţii CSA şi responsabilii de proiect de implementare Solvency II din fiecare societate de asigurare, care au fost stabiliţi în urma evaluării realizate de CSA în luna mai 2010 cu privire la stadiul de pregătire al fiecărei societăţi de asigurare pentru implementarea noului regim de solvabilitate.
Datorită transparenţei şi disponibilităţii pentru comunicare ale CSA, societăţile de asigurare sunt în permanenţă informate cu privire la stadiul legislativ al viitorului regim de solvabilitate şi acţiunile care se întreprind în acest scop la nivel european, fapt care, cu siguranţă, le va ajuta să asimileze mai uşor cerinţele Solvency II.
Rata mare de participare la QIS 5 a asigurătorilor din România (respectiv de 70% din numărul de societăţi de asigurare care, potrivit datelor actuale, intră sub incidenţa Solvency II) furnizează un mesaj pozitiv în ceea ce priveşte faptul că sectorul asigurărilor se pregăteşte pentru implementarea noului regim de supraveghere.
Deşi din raportările QIS 5 ale asigurătorilor rezultă faptul că în anumite domenii trebuie făcute progrese, cum ar fi, de exemplu, calitatea datelor sau sistemele IT, totuşi semnalele au fost pozitive, iar toţi participanţii au precizat faptul că vor fi pregătiţi la data intrării în vigoare a noului regim de supraveghere, respectiv 1 ianuarie 2013.
Având în vedere complexitatea specificaţiilor tehnice, a modelelor interne şi a procedurilor specifice de agregare, evaluare şi conformare a indicatorilor în cadrul noului regim de solvabilitate, care implică o documentare laborioasă şi de durată, este însă foarte important ca acţiunile de instruire tehnică să fie continuate cu aceiaşi experţi, atât din partea asigurătorilor, cât şi ai autorităţii de supraveghere.

PRIMM: Una dintre principalele probleme cu care se confruntă asigurătorii din România este lipsa de informare în domeniu a potenţialilor asiguraţi. Cum apreciaţi că poate contribui industria în ansamblu la creşterea gradului de educare în asigurări al publicului larg?
A.T.:
Trebuie să remarc faptul că, în ultima perioadă, reprezentanţii societăţilor şi brokerilor de asigurare sunt mult mai activi în acest sens. Sunt tot mai multe seminarii şi conferinţe, campanii de promovare a diverselor produse, mass-media este tot mai interesată de domeniul asigurărilor şi, implicit, tot mai multe informaţii ajung la publicul larg. Asociaţia profesională a asigurătorilor face eforturi pentru derularea unui program de educaţie financiară în şcoli, probabil primele rezultate ale acestor demersuri îi vor permite să se focalizeze asupra celor mai eficiente direcţii de acţiune pentru educarea viitorilor consumatori.

Este de înţeles faptul că fiecare societate încearcă să îşi dezvolte activitatea şi să îşi promoveze propria imagine. Însă îmi doresc să înţeleagă, şi să acţioneze în consecinţă, că unindu-şi eforturile pentru a susţine cauze comune pot obţine rezultate mult mai bune decât în urma eforturilor individuale.

PRIMM: Anul trecut, CSA a fost un iniţiator şi un susţinător activ şi ferm al componentei de CSR în piaţa de asigurări. Care consideraţi că este importanţa acestor campanii de responsabilitate socială?
A.T.:
Într-adevăr, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor susţine necesitatea unei mai mari implicări a societăţilor şi brokerilor de asigurare în viaţa socială, pentru că, dincolo de gestul de umanitate pe care îl fac, au şi posibilitatea să devină mai cunoscuţi în rândul populaţiei şi să contribuie implicit la promovarea conceptului de asigurare.
Cu toţii - şi mă refer atât la CSA, cât şi la cele două asociaţii profesionale UNSAR şi UNSICAR -  am considerat că asemenea acţiuni trebuie orientate mai ales spre ajutorarea copiilor, care pot contribui cel mai mult la schimbarea de mentalitate privind necesitatea asigurărilor. Astfel, putem privi acţiunile caritabile de acum ale reprezentanţilor pieţei de asigurări şi ca fiind o investiţie pe termen lung în acest domeniu.

PRIMM: Ce mesaj aveţi pentru piaţa de asigurări din România?
A.T.:
Este de înţeles faptul că fiecare societate încearcă să îşi dezvolte activitatea şi să îşi promoveze propria imagine. Însă îmi doresc să înţeleagă, şi să acţioneze în consecinţă, că unindu-şi eforturile pentru a susţine cauze comune pot obţine rezultate mult mai bune decât în urma eforturilor individuale.
Mă refer, de exemplu, la susţinerea în comun a unor acţiuni precum cele de educare financiară a populaţiei şi a agenţilor economici, de creştere a prezenţei în mass-media şi cu alte informaţii decât cele legate de rezultatele financiare proprii, de consolidare a încrederii populaţiei în industria asigurărilor şi altele. Sunt convinsă că asemenea acţiuni vor contribui la îmbunătăţirea imaginii pieţei de asigurări, care se va reflecta implicit în creşterea cantitativă a acestui sector.

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Angela TONCESCU, Preşedinte, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Bunurile sau viata? Ce isi asigura romanii?

Paul SWOBODA - Presedinte al Directoratului GRAWE Romania

Adina MANDOIU - Director de Marketing, PR si Comunicare, GRAWE Romania

Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!