Asigurări
Ar fi compensarea directă avantajoasă pentru piaţa românească de RCA?
Autor:Mihai CRĂCEA
Joi, 01 Mai 2014

Sistemul de compensare directă pe RCA nu este nicidecum o inovaţie în domeniu, însă, în ultima perioadă, tot mai multe ţări europene sunt în proces de a-l pune în practică. O transformare de la modelul actual la cel de compensare directă prezintă, în primul rând, foarte multe provocări de ordin legislativ. Ar fi, însă, acesta mai eficient decât cel din România?

În cadrul mecanismelor de compensare directă pe răspundere civilă auto, companiile de asigurări gestionează daunele propriilor clienţi. Cu alte cuvinte, în cazul în care ai fost accidentat din vina altui şofer, propriul asigurător RCA te va despăgubi, urmând să recupereze contravaloarea daunei de la asigurătorul părţii vinovate. Această procedură, în teorie, ar trebui să conducă la o concurenţă corectă între jucătorii din piaţă şi la creşterea calităţii serviciilor - dacă serviciile nu sunt de calitate, clientul se va muta la alt asigurător.
În modelul clasic de despăgubire pe RCA, cum este şi cel din România, calitatea serviciilor este foarte puţin relevantă pentru asigurat, deoarece nu el este beneficiarul direct al poliţei pe care o încheie. În cazul în care suferă o daună, se îndreaptă către asigurătorul părţii adverse, pentru care reprezintă doar un păgubit şi nu un client.
De asemenea, specialiştii au considerat că, în relaţia directă cu propriul asigurător, tentaţia de a comite o fraudă este mai mică, deşi alte linii de asigurări, precum CASCO sau property au demonstrat contrariul.
Mai mult decât atât, prin aceeaşi relaţie directă, ar fi mai uşor pentru asigurător să-şi convingă clientul să opteze pentru anumite unităţi reparatoare, medici, spitale sau avocaţi cu care compania are parteneriate încheiate, scăzând astfel costurile cu despăgubirile.

80% din daunele pe RCA din Franţa sunt soluţionate prin compensare directă

Ţări în care este utilizată compensarea directă

Cele enumerate mai sus au fost şi motivele pentru care mai multe ţări din Europa, printre care şi unele cu tradiţie în asigurări, au adoptat în mod voluntar acest sistem.
Franţa este, probabil, cel mai de seamă exponent al metodei compensării directe pe RCA. Procedura este operaţională din 1965, fiind rezultatul unui acord încheiat între asigurătorii ce vindeau RCA. Este important de menţionat că acesta nu este o procedură obligatorie pentru clienţi, însă a devenit utilizată pe scară largă. De asemenea, din 2002, schema include şi proceduri de management al daunelor pentru vătămări corporale şi deces. În prezent, 80% din daunele pe RCA sunt soluţionate prin compensare directă.
O situaţie similară există şi în Italia, unde asigurătorii auto au încheiat un acord în acest sens încă din 1978, însă a căpătat, în 2007, caracter obligatoriu, procedura fiind reglementată printr-o lege specială.
De asemenea, schema de compensare directă mai este utilizată şi în Spania, Portugalia, Belgia sau Rusia, în timp ce ţări precum Polonia sau Turcia se află în faza incipientă implementării acestei proceduri.
Sistemul a fost adoptat şi în anumite state americane şi provincii din Canada, însă nu este utilizat la nivel naţional.

1965 anul implementării compensării directe în Franţa

1978 anul implementării compensării directe în Italia

Modul de funcţionare al compensării directe

În principiul, există două forme pe care le ia gestionarea daunelor în sistemele de compensare directă: pe bază de costuri efective sau pe bază de comision (forfait).
Spre exemplu, în cardul sistemului francez există mai multe secţiuni, în funcţie de valoarea daunei, numărul de părţi păgubite sau cuantumul daunelor pentru vătămări corporale. Schema de bază prevede însă că asigurătorul care gestionează dauna clientului (agentul) primeşte un comision fix de la asigurătorul părţii vinovate, calculat anual de IRSA (un consorţiu de asiguratori) pe baza datelor statistice şi calitative şi care nu depinde de valoarea daunei în cauză. Astfel, agentul va avea o pierdere de fiecare dată când dauna achitată depăşeşte această valoare prestabilită, respectiv un câştig atunci când plăteşte mai puţin. Plăţile sunt efectuate prin intermediul unui organism de clearing.
Sistemul pe bază de costuri a fost activ în Italia, până la devenirea obligatorie a acestei proceduri. Metoda consta în rambursarea lunară de partea asiguratorul vinovatului către agent a valorii integrale, inclusiv a daunelor pentru vătămări corporale şi marfa transportată. Şi Italia a trecut totuşi la sistemul pe bază de forfait începând cu 2007.

Franţa, Italia, Spania, Portugalia ţări în care este utilizată compensarea directă

Compensarea directă, o posibilă soluţie pentru piaţa românească?

Şi în România, acest sistem a fost luat în calcul, mai întâi prin vocile unor reprezentanţi ai pieţei de asigurări şi, mai târziu, chiar de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, entitatea ce reglementa piaţa la acel moment.
Schema propusă consta în implementarea unui sistem similar celui din Italia, în care stabilirea răspunderii se făcea pe baza criteriilor de determinare a responsabilităţii părţilor implicate în accident, în conformitate cu prevederile legale privind circulaţia pe drumurile publice, dar şi a cazurilor stabilite de supraveghetor şi UNSAR în cadrul procedurii de constatare amiabilă.
Atunci, ca şi în prezent, pe rolul instanţelor de judecată se aflau foarte multe dosare de regres administrativ pe CASCO, din cauza unor asiguratori RCA care refuzau să plătească despăgubirile sau reduceau compensaţiile datorate sub diferite pretexte.
Astfel, pentru a diminua numărul de dosare soluţionate în instanţele de judecată, acest sistem de compensare ar trebui strict reglementat, propunerea autorităţii de supraveghere fiind, la momentul respectiv, încheierea unui acord care să prevadă procedurile de soluţionare a acestor dosare şi înfiinţarea unui Centru de compensare, fie ca entitate separată, fie ca departament în cadrul UNSAR.
Acesta ar gestiona raporturile dintre asiguratori în cadrul sistemului de despăgubire directă, compensările calculându-se pe baza costurilor medii cu daunele pe RCA la nivelul anului anterior. Valorile medii urmau a fi stabilite de entitatea de supraveghere şi de UNSAR şi comunicate pentru fiecare an printr-un ordin emis de autoritatea de supraveghere.

Cele două forme pe care le ia gestionarea daunelor în sistemele de compensare directă sunt cele pe bază de costuri efective sau pe bază de comision (forfait).

Pro şi contra compensării directe

Totuşi, ceea a rămas neclar este efectul pozitiv asupra preţurilor şi a costurilor cu despăgubirile. În primul rând, o concurenţă mai mare pe calitatea serviciilor implică cheltuieli mai ridicate, nicidecum mai mici. Pentru că un asigurător îşi deserveşte propriul client, tinde să fie mai permisiv şi generos cu acesta din urmă decât cu un terţ păgubit. Dacă adăugăm şi faptul că asiguratorul îşi va recupera contravaloarea pagubei de la cel al părţii vinovate într-un eventual sistem bazat pe costuri, atunci nu există niciun motiv să fie chibzuit cu despăgubirea. Dimpotrivă, ar fi un instrument de a pune presiune pe concurenţi, fapt care se poate întoarce împotriva lui în orice moment, dând naştere astfel unui cerc vicios în care are de suferit, în ultimă instanţă, tot clientul.
În concluzie, schemele de compensare directă ar fi soluţia ideală pentru a creşte calitatea serviciilor şi, pe termen lung, pot avea efecte pozitive şi asupra preţurilor. Pe termen scurt însă, efectele sunt greu de cuantificat, dar pot fi măcar estimate pe baza experienţelor ţărilor ce au adoptat deja acest sistem. Depinde foarte mult de relaţia dintre companiile de asigurări, cadrul legislativ, respectiv acordurile ce trebuie încheiate şi, nu în ultimul rând, de bunul simţ al celor implicaţi.

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Ar fi compensarea directă avantajoasă pentru piaţa românească de RCA?).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Bunurile sau viata? Ce isi asigura romanii?

Paul SWOBODA - Presedinte al Directoratului GRAWE Romania

Adina MANDOIU - Director de Marketing, PR si Comunicare, GRAWE Romania

Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii


TOP Stiri 1asig

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!