Cover Story
Asigurarea locuințelor, ultima speranță?
Autor:Andreea RADU
Joi, 01 Mai 2014

Un sfert dintre localităţile din România sunt ameninţate de inundaţii, potrivit hidrologilor care au întocmit, recent, hărţile de risc. În acest caz, aproape un milion de cetățeni ar putea fi puși în pericol. Dar ce este de făcut pentru a evita efectele unor astfel catastrofe naturale? De ajutor pentru recuperarea pagubelor este, desigur, o poliță de asigurare a locuinței, însă și autoritățile ar trebui să ia măsuri de prevenție, așa cum s-a întâmplat în alte țări europene.

România se confruntă în fiecare an cu inundații ce afectează sute de localități și mii de locuințe. Nici anul acesta nu am fost feriți de ploi torențiale, inundații și alunecări de teren. Numai în luna aprilie, autoritățile au emis mai multe avertismente de ploi torențiale și inundații în mai multe județe din țară. Printre acestea se numără Mehedinți, Gorj, Dolj, Olt, Argeș, Teleorman, Dâmbovița, Giurgiu,Vrancea, Buzău, Prahova, Argeș, Vâlcea, Hunedoara și Caraș-Severin.
Cel mai afectat județ de ploile torențiale, căzute în luna aprilie a acestui an, este Teleorman. Sute de persoane din mai multe localităţi ale judeţului au fost evacuate sau au rămas izolate în urma inundaţiilor. Ploile torenţiale şi apele revărsate ale unor râuri au afectat peste 1.600 hectare de terenuri şi păduri, zeci de podeţe, sute de curţi şi mai mulţi kilometri de drumuri.
Cotele mai multor ape din Teleorman s-au apropiat foarte mult de maximele istorice înregistrate în anul 2005. În urma revărsării apelor, dar şi a scurgerilor de pe versanţi au fost inundate localităţile Tătărăştii de Sus, Tătărăştii de Jos, Necşeşti, Ciolăneşti, Beuca, Dideşti, Balaci, Dobroteşti, Siliştea-Gumeşti, apa afectând sute de gospodării.
În acest context,  în ședința din 23 aprilie,  Guvernul a alocat 53 milioane lei pentru îndiguiri și lucrări de înlăturare a efectelor inundațiilor din Teleorman. Astfel, prin hotărârea adoptată,  Guvernul aprobă promovarea în regim de urgență a unor lucrări de investiții pentru prevenirea și înlăturarea efectelor calamităților naturale produse de inundații pe cursurile de apă aferente pârâului Câinelui, râul Vedea - în localitatea Icoanei și râul Teleorman - în satul Beiu. Banii vor fi alocaţi din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului.
Deocamdată nu s-a făcut o estimare la nivel național privind valoarea pagubelor provocate de ploile și inundațiile din luna aprilie a acestui an. Probabil că acestea se ridică la, cel puțin, câteva sute de mii de lei. Numai în județul Vâlcea, pagubele semnalate în perioada 19 – 28 aprilie 2014 totalizează peste 23,74 milioane lei, din care 5,42 milioane lei pentru drumurile județene.
Pe lângă locuințe, au fost afectate și anexe gospodărești, terenuri arabile, culturi agricole, poduri și podețe, drumuri locale și județene.
Nici începutul lunii mai nu a fost mai promițător în ceea ce privește condițiile meteo. În primul weekend din lună, ploile torențiale și grindina au afectat atât Bucureștii, cât și alte județe, precum Mehedinți, Gorj, Dolj, Argeș și Dâmbovița.
În ultimii ani, cele mai însemnate daune provocate de inundații s-au înregistrat în 2005,  valoarea acestora ridicându-se la 1,5 miliarde euro,  inundaţiile afectând în lunile aprilie-septembrie circa 44.800 de unităţi locative.
Inundații semnificative au avut loc și în anul 2010, când pagubele au însumat aproximativ jumătate de miliard euro. În intervalul 23 iunie - 8 iulie 2010 au fost afectate  peste 9.200 locuinţe, dintre care peste 700 au fost distruse.

1,5 mld. euro este valoarea daunelor provocate de inundațiile din 2005.

53 mil.lei aloca Guvernul pentru îndiguiri și lucrări de înlăturare a efectelor inundațiilor din Teleorman.

Record în asigurările obligatorii

Inundațiile se număra, alături de cutremure și alunecările de teren, printre cele trei tipuri de dezastre naturale acoperite prin asigurarea obligatorie a locuinței (polița PAD), care are o sumă asigurată de maxim 20.000 euro. Pentru o acoperire totală a locuințelor, proprietarii își pot încheia și o poliță facultativă, în completarea celei obligatorii.
În acest an, asigurările obligatorii au ajuns la un nivel record. Astfel, la 31 martie 2014,  erau active la nivel național 1.085.078 de asigurări obligatorii de locuințe, conform statisticilor Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID Romania), de trei ori mai multe față de luna similară a anului trecut, când erau active doar 333.860 de polițe PAD.
Aceste cifre arată că gradul de acoperire a asigurării obligatorii a locuințelor este de 12,76%, în condițiile în care, potrivit datelor preliminare ale recensământului populației și locuințelor (RPL 2011), în România există 8,5 milioane de locuințe.
Creșterea acestor asigurări a fost susținută, în primul rând, de legislație, care dispune că asigurarea facultativă nu o mai poate înlocui pe cea obligatorie, ci poate veni doar în completarea acesteia, acoperind mai multe riscuri, inclusiv cele de incendiu sau furt. De asemenea, inundațiile din vara trecută și numărul crescut de cutremure mici din toamnă au atras tot mai mult atenția asupra necesității protecției locuințelor.
Legea asigurărilor obligatorii de locuințe a intrat în vigoare pe 15 iulie 2010. Potrivit reglementărilor normative,  românii care nu își asigură casele riscă să fie amendați cu 100-500 de lei.

1.085.078 este numărul total de poliţe PAD aflate în vigoare la data de 31 martie 2014, de trei ori mai multe decât cu un an în urmă.

12,76% este gradul de acoperire a asigurării obligatorii a locuințelor. 

Protecție insuficientă în județele inundate

Cu toate că la nivel național s-a consemnat un avans considerabil în ceea ce privește numărul polițelor PAD, cel mai afectat județ de inundațiile din acest an – Teleorman – nu se regăsește printre județele cu cea mai bună acoperire prin polițele obligatorii de locuințe. Chiar dacă localnicii s-au mai confruntat cu inundațiile și în anii trecuți, ei ezită să își asigure casele sau să se mute în alte zone. În mediul rural, doar 6.108 locuințe (ceea ce reprezintă aproximativ 5,4% din cele 113.638 de locuinţe) aveau în martie o poliță PAD activă. Per total (rural plus urban), în județul Teleorman sunt asigurate 12.344 de locuințe prin PAD.
Nici celelalte județe nu au o situație mai bună. Spre exemplu, în Mehedinți, doar 3.098 de case din mediul rural aveau la finele lunii martie polițe obligatorii, în timp ce în Gorj erau 4.955 de case protejate împotriva dezastrelor naturale.
Cele mai multe polițe PAD (urban și rural) erau active, în martie 2014, în București (216.307 de polițe), Timiș (55.557 de polițe) și Prahova (54.669 de polițe). La polul opus, județele cu cele mai puține locuințe asigurate obligatoriu sunt Sălaj (6.101 de polițe), Mehedinți (8.617 de polițe) și Harghita (8.821 de polițe).
De asemenea, mai mult de două treimi dintre polițe sunt încheiate de către proprietarii din orașe. Astfel, conform PAID, 71,5% dintre polițele active la nivel național erau încheiate în mediul urban și 28,5% în mediul rural.
Încă din 2013 s-a remarcat avansul polițelor PAD. Primele brute subscrise pentru asigurările obligatorii de locuințe s-au majorat, anul trecut, cu 149%, până la 60,25 milioane lei (fata de 24,2 milioane lei în 2012). Totodată, încasările din asigurările facultative au avansat cu 0,5% în 2013, până la 568,85 milioane lei.
Pentru acest an, specialiștii din domeniu estimează o continuitate a trendului de creștere a subscrierilor pe asigurările obligatorii de locuințe și o stagnare sau ușoară scădere a celor facultative.
Ne așteptăm ca numărul asigurărilor de locuințe să crească în 2014 față de 2013. Evoluția se va baza pe schimbările legislative, pe creșterea indicatorilor macroeconomici, a căror evoluție pozitivă estimăm că se va vedea în piața de asigurări spre sfârșitul acestui an, și pe produsele care oferă din ce în ce mai multe beneficii clienților. Piața de asigurări din România încă nu a ajuns la maturitate, mai este mult loc de creștere, iar unul dintre pilonii acesteia este chiar responsabilitatea românilor și gradul de conștientizare a riscurilor, a declarat Călin MATEI, Director General Adjunct, GROUPAMA Asigurari.
De asemenea, Adrian MARIN, CEO al GENERALI România, se așteaptă ca valoarea primelor subscrise de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) - societatea care emite polițele obligatorii pentru locuințe - să depășească 100 milioane lei în 2014, față de 60 milioane lei în 2013. MARIN estimează că numărul polițelor PAD ar ajunge la 1,2 - 1,3 milioane la finele lui 2014. În același timp, asigurările facultative vor avea o ușoară scădere față de anul trecut.

aproximativ 50 mil. euro au costat hărțile de hazard și risc la inundații.

Hărțile de risc și măsurile de prevenție

Nu doar asigurările sunt importante când vorbim despre dezastrele naturale. Ele acționează doar post eveniment. Măsurile de prevenție joacă, de asemenea, un rol important în reducerea pagubelor provocate de inundații, însă până în prezent sunt puține inițiative de acest gen în rândul autorităților.
De ajutor în prevenirea inundațiilor ar trebui sa fie Hărțile de hazard și risc la inundații, care au fost finalizate recent și acoperă 11 bazine hidrografice din țară. Aceste hărți au costat aproximativ 50 milioane euro, sumă accesată din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene, prin intermediul Programului Operațional Sectorial Mediu (POS Mediu), fiind realizate într-o perioadă de 8 ani. Teoretic, se lucrează la aceste hărți încă din 2006, însă, din lipsă de fonduri, elaborarea hărților a început în anul 2011.
Astfel, hărţile de hazard au costat aproape 47 milioane euro, din care 80% au fost fonduri europene nerambursabile. Pentru bazinul Prut - Bârlad au fost întocmite, cu finanţare europeană, atât hărţile de hazard, cât şi cele de risc, în valoare de 7 milioane  euro, iar pentru celelalte 10 bazine hidrografice s-au alocat 40 milioane euro pentru hărţile de hazard.
Prin publicarea hărților se urmărește protecția oamenilor și a bunurilor acestora, a declarat Vasile PINTILIE, Director General al Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR).
Însă, localităţile afectate de ploile torențiale din luna aprilie figurează parţial în zone cu risc mare și mediu de inundații. Atragem atenţia asupra faptului că aceste hărţi au fost întocmite doar pentru anumite sectoare şi neacoperirea unei zone din ţara noastră nu conduce la concluzia că zona respectivă nu poate fi expusă riscului la inundaţii. În acelaşi timp, o zonă „roşie” nu înseamnă că „la prima viitura rămâneţi fără casă”. Zonele respective sunt asociate unor inundaţii care se pot produce o dată la 100 de ani, deosebite, a precizat Administraţia Naţională „Apele Române.
De asemenea, Ministrul delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură, Doina PANĂ, a declarat că emiterea acestor hărţi şi postarea lor pe site a fost o cerinţă a Uniunii Europene pe care România trebuia s-o îndeplinească potrivit calendarului. Ea a mai precizat că autorităţile locale cunosc conţinutul hărţilor, pentru că acestea au la dispoziţie datele necesare, dar că existenţa hărţilor de hazard şi de risc nu conduce la prevenirea unor eventuale inundaţii. Nu instant, când ai hărţile de hazard şi de risc, înseamnă că eşti pregătit, a spus Ministrul.

100 - 500 lei este valoarea amenzilor pe care riscă să le primească proprietarii care nu își asigură casele.

Fără construcții în zonele inundabile

Hărțile vor contribui și la elaborarea unui plan de management, iar orice construcţie care se va face, mai ales după anul 2016, nu se va putea realiza decât în raport de prevederile planului de management.
Pe bazine hidrografice se va judeca un plan de management, iar autoritatea locală va da un aviz de construire sau nu, dacă este într-o zonă de risc. Omul este informat dacă vrea să facă o achiziție imobiliară sau o are deja construită. Pentru că este evident că nu se vor mai putea construi clădiri noi în zonele dintr-un anumit nivel de risc, a explicat Ministrul delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură.
Aceste hărți, publicate în aprilie 2014 pe site-ul rowater.ro, ar trebui să ajute atât simplii cetățeni, cât și autoritățile locale, să conștientizeze riscurile la care se expun și să adopte din timp măsuri de prevenție,  în condițiile în care lipsa unor diguri sau colmatarea râurilor au provocat pagube importante. Autorităţile va trebui să ţină cont de aceste hărţi și în dezvoltarea oraşelor.
Hărțile de hazard și de risc la inundații vor constitui părți componente ale documentației de amenajare a teritoriului județean și se vor introduce în planurile de urbanism generale, zonale și locale ale unităţilor administrative din fiecare județ și din Capitală și vor urma același regim juridic de finanțare și aprobare stabilit potrivit legii pentru documentațiile de amenajare a teritoriului și documentațiile de urbanism. Hărţile de hazard şi de risc vor fi folosite pentru planurile de dezvoltare teritorială, cât şi pentru justificarea viitoarelor lucrări hidrotehnice.

45 mld. dolari reprezintă pierderile industriei de asigurări, generate de catastrofele naturale în 2013, la nivel global.

2013, anul inundațiilor

Pierderile produse în 2013 de catastrofele naturale au fost dominate de inundații. Astfel, aproximativ 37% din pierderile totale de la nivel mondial, provocate de catastrofele naturale, au fost legate de inundații, procent substanțial mai mare față de media de 22% specifică perioadei începând cu 1980, conform statisticilor citate de MUNICH Re.
Analizele detaliate au arătat că măsurile de protecție pot reduce considerabil pierderile. De exemplu, în iunie 2013, inundațiile din Germania și țările vecine s-au dovedit a fi mult mai puțin dăunătoare decât inundațiile din vara anului 2002. Conform raportului MUNICH Re, barierele mobile de inundații din Praga, Dresda, Bratislava și Budapesta au fost capabile să reziste apelor. Au existat, de asemenea, lecții de organizare importante învățate în urma inundațiilor din 2002, precizează reasigurătorul.
Inundațiile care au lovit Sudul și Estul Germaniei, dar și țările vecine, în iunie 2013, au provocat pierderi totale de 11,7 miliarde euro (16,13 miliarde dolari) și pierderi pentru asigurători de 2,4 miliarde euro (3,3 miliarde dolari), conform estimărilor MUNICH Re.
Potrivit celui mai recent raport Sigma, realizat de SWISS Re, pierderile totale economice generate de evenimentele catastrofale din 2013 au fost de circa 140 miliarde dolari, în scădere față de cele 196 miliarde dolari din 2012 și mult sub media de 190 miliarde dolari  din ultimii 10 ani. De asemenea, aproape 26.000 de oameni și-au pierdut viața sau au dispărut ca urmare a acestor evenimente, fata de 14.000 în 2012.
În ceea ce privește pierderile industriei de asigurări, generate de catastrofele naturale și dezastrele provocate de om, acestea au însumat 45 miliarde dolari în 2013, în scădere de la 81 miliarde dolari în 2012. Din totalul pierderilor asigurătorilor, 37 miliarde dolari au fost generate de catastrofe naturale, cu grindină în Europa și inundații în multe regiuni.
Europa a suferit cele mai costisitoare două evenimente de dezastre naturale din 2013. Astfel,  cea mai mare pierdere suferită de asigurători a fost cauzată de inundațiile masive din Europa Centrală și de Est din mai-iunie. Patru zile de ploi abundente au provocat pagube însemnate în Germania, Republica Cehă, Ungaria și Polonia. În total, pierderile economice au reprezentat 16,5 miliarde dolari, iar pierderile asigurate au fost de 4,1 miliarde dolari, conform estimărilor SWISS Re.
Al doilea cel mai costisitor eveniment a fost consemnat de grindina care a lovit Germania și Franța în a doua parte a lunii iulie 2013. Pierderea asigurătorilor este estimată la 3,8 miliarde dolari, fiind cea mai mare daună provocată vreodată de grindină, la nivel mondial. Podiumul celor mai costisitoare dezastre naturale este completat de inundațiile din Canada, cu pierderi pentru companiile de asigurări de 1,9 miliarde dolari.

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Asigurarea locuințelor, ultima speranță? ).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

2018 - anul clientului de asigurari?

Cornel COCA CONSTANTINESCU - Vicepresedinte, Sectorul Asigurari - Reasigurari, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF)

Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!