Eveniment Internaţional
Asigurări la confluenţa dintre Est şi Vest
Autor:Daniela GHEŢU

Ediţia inaugurală a IIMC – The International Insurance Mediation Conference a reunit reprezentanţi ai 16 pieţe de asigurări din Uniunea Europeană, CIS şi Orientul Mijlociu, care au răspuns invitaţiei lansate de Media XPRIMM, în colaborare cu Istanbul Underwriting Center, participând la o dezbatere animată pe marginea temelor de actualitate în domeniu.

28-29 martie 2011

Grand Hyatt Hotel, Istanbul, Turcia

Istanbul – un oraş de poveste, aşezat în punctul în care Europa şi Asia îşi dau mâna peste apele albastre ale Bosforului; un oraş care prin amplasarea, diversitatea şi istoria lui reprezintă o adevarată punte de legătură între Orient şi Occident; un oraş în care nu numai două poduri spectaculoase şi peste 90 de rute aeriene care fac din capitala turcă una dintre cele mai accesibile destinaţii din lume, ci şi un întreg „bagaj” cultural, politic şi economic unesc Asia de Europa; un oraş al cărui nume a fost timp de secole sinonim cu ideea de comerţ, afaceri, negociere. Pe scurt, locaţia ideală pentru un eveniment adresat în egală măsură pieţelor europene şi asiatice de asigurări. Acesta este locul ales de organizatorii IIMC 2011 - Media XPRIMM si Istanbul Underwriting Center (IUC) - pentru a pune bazele unui nou mijloc de comunicare în lumea asigurărilor.

Gândit ca o punte de legătură între pieţele de asigurări europene şi asiatice, IIMC este centrat pe problematica distribuţiei în asigurări, adresându-se atât profesioniştilor din intermedierea în asigurări şi reasigurări, cât şi principalilor parteneri de afaceri ai acestora, companii de asigurări şi reasigurări. Asociaţii profesionale, companii de specialitate, reprezentanţi ai supraveghetorilor, dar şi ai intereselor consumatorilor de asigurări, presa de ­specialitate şi teoreticieni ai domeniului sunt publicul firesc al acestui eveniment. Reprezentanţi ai tuturor acestor tipuri de entităţi, sosiţi din Austria, Belarus, Bulgaria, Croaţia, Dubai, Germania, Grecia, Liban, Kazakhstan, Macedonia, Malta, Marea Britanie, România, Rusia, Siria şi Turcia au constituit publicul şi, totodată, actorii Ediţiei 2011 a IIMC. Deşi aflată la prima ediţie, IIMC a stârnit un viu interes, care s-a manifestat atât prin numărul delegaţilor prezenţi, cât şi prin calitatea dezbaterilor. A fost extrem de vizibilă dorinţa participanţilor de a cunoaşte cât mai bine pieţele cu care au intrat în contact, de a înţelege mentalitatea clienţilor din alte ţări, de a stabili contacte, a caracterizat Sergiu COSTACHE, Preşedinte Media XPRIMM, atmosfera conferinţei.

Criza – un stress-test „pe viu”

Prima sesiune de discuţii a fost axată, în principal, pe analiza modului în care una dintre cele mai dureroase lecţii de viaţă din lumea finanţelor - criza financiară din 2008 şi recesiunea care i-a urmat - a afectat dezvoltarea asigurărilor.

Într-o abordare pur academică, prezentarea realizată de Dr. Fuat ERDAL, Director al Insurance Training Center şi Profesor asociat la Istanbul Technical University, a debutat prin a constata că, spre deosebire de alte pieţe financiare, precum cea bancară sau de capital, piaţa asigurărilor este încă prea puţin analizată în ceea ce priveşte legătura existentă între ciclurile economice şi dinamica asigurărilor. Chiar şi în cazul rarelor studii pe acest subiect, sensul relaţiei de cauzalitate dintre creşterea economică şi asigurări nu este clar definit. Suprapunând statisticile pieţei de asigurări cu cele ale evoluţiei economice de ansamblu şi utilizând metode de analiză matematică specifice, profesorul ERDAL a prezentat participanţilor la IIMC câteva concluzii relevante:

  • relaţia dintre creşterea economică şi evoluţia asigurărilor este întotdeauna pozitivă;
  • cauzalitatea creştere economică/dinamica asigurărilor este una bi-direcţională;
  • influenţa creşterii economice generale asupra asigurărilor este semnificativă mai ales în ceea ce priveşte volumul subscrierilor totale, precum şi pentru clasele de asigurări generale, cu precădere asigurări de accidente şi property; pe segmentul asigurărilor de viaţă, agricole, de transport sau industriale, influenţa creşterii economice este una limitată;
  • în general, o creştere de 1% a volumului subscrierilor în asigurări se reflectă în economie printr-un aport de 0,25% la creşterea PIB; în sens invers, o creştere economică de 1% generează un potenţial de creştere a industriei asigurărilor de 1,5% până la 2,5%;
  • cererea de asigurări reacţionează mai sensibil la schimbările pozitive din economie, în timp ce senzitivitatea la evoluţiile economice negative este mai redusă.

În termeni concreţi, aşteptările profesorului ERDAL cu privire la evoluţia viitoare a pieţei asigurărilor sunt optimiste: Studiile pe care le-am realizat mă determină să cred că, la scurt timp după ce economiile vor reintra pe un trend crescător, industria asigurărilor va reveni la o dinamică accentuat pozitivă. Mă aştept ca pieţele de asigurări să crească mult mai rapid decât economiile din care fac parte. Concluziile teoretice ale studiului său au fost, de altfel, validate şi de analiza realizată de Violeta CIUREL, Preşedinte AXA Asigurări de Viaţă România, din perspectiva practicianului, a managerului cu o viziune strategică asupra domeniului asigurărilor. Industria asigurărilor are un rol stabilizator asupra sectorului financiar, graţie politicilor sale de investiţii prudenţiale, orientate pe termen lung. În plus, ea nu este purtătoare de risc sistemic, a explicat CIUREL, aratând că, la nivel mondial, pierderile financiare suferite de industria asigurărilor au reprezentat ceva mai puţin de un sfert din cele ale sectorului bancar.

IMD2 – consumatorul „rege”

Pentru brokerii de asigurări europeni, anul 2010 a însemnat, dincolo de criză şi provocările ei, şi debutul unui demers european ce ar putea influenţa puternic dezvoltarea viitoare a activităţii de intermediere în asigurări: revizuirea IMD - Insurance Mediation Directive.

Lansată în 2002, cu termen de implementare în statele membre UE până în 2005, IMD este o directivă simplă, de „minimă armonizare”. Studiul de evaluare a implementării IMD, derulat de Comisia Europeană în 2009, arăta că există mari diferenţe în modul în care aceasta a fost transpusă în legislaţia statelor membre, ceea ce creează obstacole vizibile în constituirea pieţei unice. Nu mai puţin important, practica a demonstrat că, pe de o parte, textul IMD conţine o serie de neclarităţi, iar pe de altă parte lasă descoperite anumite aspecte ale activităţii intermediarilor. Ca urmare, în ianuarie 2010, Comisia Europeană a adresat unui larg număr de entităţi europene interesate o solicitare pentru consultanţă în chestiunea revizuirii IMD, urmând ca punctele de vedere colectate să stea la baza elaborării noii versiuni a Directivei, IMD2.

Care sunt aspectele puse în dezbatere? Nu puţine, dar cele mai importante se referă în principal la aria de acoperire a Directivei, la potenţialele conflicte de interese – cu un accent pe transparenţă şi pe subiectul remunerării intermediarilor - şi la calitatea informaţiilor furnizate clientului. Avem în acest moment un pachet de prime concluzii ale procesului de consultare şi negociere, dar trebuie să fim conştienţi că suntem încă departe de a cunoaşte prevederile ce vor fi incluse, în cele din urmă, în textul noii Directive. Cât priveşte intrarea ei în vigoare, putem avea în vedere un orizont de timp de circa 4 - 5 ani. Cu toate acestea, nu este prematur să dezbatem aspectele vizate de noua Directivă ci, dimpotrivă, este foarte indicat să discutăm, pentru că acum se conturează conceptele şi direcţiile care vor fundamenta IMD2. Anii următori vor fi doar unii de rutină a procesului legislativ, a subliniat Dieter PSCHEIDL, reprezentant al asociaţiei asigurătorilor din Austria, VVO, la Uniunea Europeană.

Merită menţionat, de la bun început, că obiectivele majore ale revizuirii IMD vizează două arii de interes: piaţa asigurărilor - pentru care se doreşte crearea unui mediu echitabil de afaceri - şi consumatorii, în beneficiul cărora autorităţile doresc să asigure un regim corespunzător de transparenţă şi informare.

O legiferare mai bună face ca piaţa de asigurări să lucreze atât în beneficiul clienţilor, cât şi al industriei de profil, per ansamblu, a precizat Mick McATEER, Director, The Financial Inclusion Centre (FIC) şi Preşedinte, European Commission Financial Services User Group. Vorbind de pe poziţia organizaţiilor care apără interesele consumatorilor, el a explicat că, în momentul actual, cumpărătorii de produse de asigurare nu percep suficient riscurile, costurile şi caracteristicile acestor produse. Ca urmare, revizuirea se concentrează asupra calităţii informaţiilor care se pun la dispoziţia consumatorilor, precum şi asupra modalităţilor utilizate de intermediari pentru a identifica nivelul de informare financiară şi nevoile de asigurare ale clienţilor. Scopul este acela ca, la nivelul fiecărei pieţe de asigurare, autorităţile de supraveghere să se asigure că toţi consumatorii de produse de asigurare primesc informaţii clare, atât în procesul de vânzare, cât şi în perioada post-vânzare, nu doar înaintea achiziţionării produsului, a adăugat McATEER.

Pe de altă parte, intermedierea produselor de asigurare poate face obiectul unor conflicte de interese semnificative. În opinia Directorului FIC, în multe pieţe de asigurări din spaţiul european vânzările pe bază de comision sunt principala cauză a problemelor care pot apărea pe piaţa de profil şi acestea nu pot fi evitate decât printr-o reglementare mult mai fermă, care să impună intermediarilor o clarificare foarte tranşantă a poziţiei pe care o au în relaţie cu asigurătorul ale cărui produse le recomandă, sau prin trecerea la un sistem de remunerare bazat pe „taxe de consiliere” percepute de la client, nu de la furnizorul de asigurări. Trebuie să fie însă foarte clar, nu există în niciun caz intenţia de a impune ţărilor membre adoptarea unui sistem de remunerare anume, a subliniat Dieter PSCHEIDL. Fiecare stat rămâne liber să utilizeze sistemul pe care îl preferă, respectând cerinţele minime de transparenţă care protejează interesele clienţilor, dar trebuie găsită calea ca aceste sisteme să poată coexista, astfel încât reglementarea diferită a acestor aspecte pe pieţele UE să nu constituie o ­barieră în calea dezvoltării pieţei unice, pe baza principiului libertăţii serviciilor.

În sfârşit, o serie de îmbunătăţiri sunt absolut necesare şi în ceea ce priveşte aria de acoperire a Directivei. Astfel, diversitatea foarte largă, la scară europeană, a tipurilor de intermediere existente face ca soluţia preferată până în acest moment să fie cea a menţinerii unei acoperiri bazate pe definirea activităţii, în condiţiile în care IMD2 va propune o definiţie mult mai cuprinzătoare şi clară a activităţilor considerate ca intrând sub incidenţa cerinţelor sale. O atenţie sporită este acordată unor canale de distribuţie care n-au fost luate în considerare în cadrul IMD1: vânzarea pe internet – pagini web care oferă comparaţii de produse şi preţuri, vânzarea de poliţe prin intermediul dealerilor auto sau în asociere cu anumite credite bancare, reţelele de vânzare directă ale asigurătorilor etc. Protecţia consumatorilor trebuie să funcţioneze în aceeaşi măsură, indiferent de tipul vânzătorului cu care aceştia intră în relaţie, a explicat Samin UNAN, Preşedinte, Consumer Protection and Dispute Resolution Working Party, AIDA. Cel mai probabil, a explicat el, includerea acestor canale de vânzări se va face în mod diferenţiat. De exemplu, site-urile specializate vor intra sub incidenţa IMD2 dacă vizitatorii lor vor avea posibilitatea ca, la finalul comparaţiei de produse, să încheie o asigurare online, plătind poliţa. În ceea ce priveşte vânzările directe, acestea vor trebui să respecte cerinţele de transparenţă şi de furnizare a informaţiilor către consumatori, dar angajaţii companiilor de asigurări nu vor fi obligaţi să se înregistreze după cerinţele Directivei.

Turcia, o piaţă “emoţională”...

Pentru orice asigurător interesat să lucreze pe piaţa turcă, una dintre condiţiile reuşitei este aceea de a înţelege piaţa de intermediere din această ţară şi modul în care aceasta reuşeşte să interacţioneze cu clienţii. Turcii sunt cumpărători „emoţionali” şi preferă să aibă o relaţie directă cu vânzătorul, nu de puţine ori bazată pe prietenie. De aceea, succesul în distribuţia de asigurări în Turcia este condiţionat de construirea unei relaţii puternice cu clientul, în care încrederea este componenta de bază, căreia i se adaugă o comunicare susţinută post-vânzare şi o adaptare permanentă a „vânzării şi vânzătorului” la nevoile individuale ale clientului, a arătat Jetse de VRIES, CEO, ING Emeklilik. Aşa se explică, de exemplu, de ce, deşi distribuţia bancassurance a câştigat teren în ultimii ani în vânzarea de asigurări de viaţă, ajungând să domine pe acest segment, cu o pondere de aproape 70% din volumul primelor subscrise, agenţii rămân totuşi vânzătorii cu cele mai bune rezultate în materie de fidelizare a clienţilor, cu cea mai bună persistenţă a contractelor şi cu cea mai mare eficienţă în cross şi up-selling. Băncile reuşesc să-şi valorifice eficient reţelele extinse şi volumul mare de informaţii despre clienţi pe care le deţin, realizând o creştere de natură „extensivă”, dar retenţia clienţilor este mai slabă şi numărul de contracte anulate este sensibil mai mare decât în cazul poliţelor vândute de agenţi. Pe segmentul non-life, balanţa înclină în mod evident în favoarea agenţilor, prin intermediul cărora se subscrie cca. 70% din volumul anual al primelor. Potrivit datelor prezentate de Menekşe UCAROGLU, General Manager, IUC, ponderea volumului de subscrieri derulate prin agenţi a rămas aproape neschimbată, cu excepţia claselor de asigurări de accidente şi sănătate, unde băncile au reuşit să câştige câteva procente din portofoliul pieţei prin vânzarea unor produse foarte simple.

O altă particularitate a pieţei turce este şi „ambiguitatea” diferenţierii dintre agenţi şi brokeri. În piaţa turcă există o diferenţă de substanţă faţă de pieţele europene, unde agenţii reprezintă în mod clar asigurătorul, în timp ce brokerii reprezintă interesele clienţilor, a explicat Menekşe UCAROGLU. La noi, agenţii acţionează tot ca reprezentanţi ai clienţilor, aşa că se poate spune că, cu excepţia unei reduse forţe de vânzare formată din angajaţii asigurătorilor şi ai băncilor, toată lumea reprezintă clientul. Mai mult, agenţii au posibilitatea, asemeni brokerilor, de a oferi produsele mai multor asigurători. Ca urmare, diferenţele dintre brokeri şi agenţi sunt destul de neclare şi constau mai degrabă în dimensiunea firmelor şi în nivelul declarat de competenţă, decât în serviciile propriu-zise, a detaliat oficialul IUC. Aşa se face că în structura pieţei, din cele 84 de companii de brokeraj înregistrate ca atare, numai un sfert sunt companii de brokeraj în adevăratul sens al cuvântului, fie reprezentanţe ale marilor brokeri internaţionali ca MARSH sau AON etc., fie companii locale care acţionează după standardele internaţionale. Restul brokerilor sunt, în fapt, agenţi de dimensiuni mai mari care, sub presiunea concurenţei, au decis că ar fi util să se înregistreze ca brokeri de asigurări pentru a beneficia de imaginea mai bună de care se bucură aceştia în rândul clienţilor, din punct de vedere al competenţei şi complexităţii serviciilor oferite. Nu este exagerat să spunem că Turcia este o piaţă de asigurări în care agenţii au un rol esenţial, atât prin numărul lor foarte mare - peste 16.000 agenţi înregistraţi -, cât şi prin nivelul de comunicare cu clienţii, a concluzionat Menekşe UCAROGLU.

Un debut de succes...

O oportunitate excelentă pentru a înţelege cu adevărat care sunt provocările activităţii de intermediere în asigurări în pieţele din regiune... aşa au definit cei mai mulţi dintre participanţi ediţia inaugurală a IIMC - The International Insurance Mediation Conference. O varietate de opinii, un public dinamic şi comunicativ, trei moderatori de anvergură - Violeta CIUREL, CEO, AXA Asigurări de Viaţă România, Romeo JANTEA, Managing Partner, INSURANCE Training&Consulting, Ahmet CELEBILER, Member of the Board, Insurance Practitioner's Association -, o tematică generoasă şi o locaţie plină de farmec – iată, pe scurt, componentele unui eveniment care merită să devină o tradiţie.

Cei doi parteneri ai IIMC prezenţi la Istanbul au rezumat beneficiile şi punctele de interes: Criza a afectat diferit pieţele din regiune şi se poate spune chiar că piaţa turcă n-a fost atinsă de efectele acesteia aproape deloc. Acest lucru ne arată încă o dată cât de important este să cunoaştem cât mai bine pieţele din această zonă, să fim într-un permanent contact cu ele, să le înţelegem mecanismele şi particularităţile, ca să putem valorifica eficient oportunităţile pe care ni le oferă. Acesta este şi principalul motiv pentru care CERTASIG, care este deja prezentă pe piaţa turcă, a sprijinit cu mult interes organizarea acestui eveniment, care ni se pare extrem de util, nu numai pentru intermediarii în asigurări, ci şi pentru companiile de asigurări, a declarat James GRINDLEY, CEO, CERTASIG.

Cred că prima veste bună adusă de acest eveniment este interesul cert pe care el l-a stârnit: înţeleg prin aceasta că există un interes real de cooperare în regiune, că pieţele noastre sunt interesante şi pentru actori din alte zone ale lumii şi că există, de asemenea, o preocupare serioasă pentru viitorul breslei noastre, a intermediarilor de asigurări, a concluzionat Ionel DIMA, Vicepreşedinte, AVUS Internaţional.

 

Mă aştept ca pieţele de asigurări să crească mult mai rapid decât economiile din care fac parte.
Fuat ERDAL
Director, Insurance Training Center

 

Acum se conturează conceptele şi direcţiile care vor fundamenta IMD2.
Dieter PSCHEIDL
Reprezentant al VVO la Uniunea Europeană


Consumatorii trebuie să primească informaţii clare despre produsele de asigurare.
Mick McATEER
Director, The Financial Inclusion Centre
Preşedinte, EC Financial Services User Group

 

Clienţii turci preferă să aibă o relaţie directă cu vânzătorul, nu de puţine ori bazată pe prietenie.
Jetse de VRIES
CEO, ING Emeklilik

 

Trebuie să înţelegem pieţele din regiune, ca să putem valorifica oportunităţile pe care ni le oferă.
James GRINDLEY
CEO, CERTASIG

O lecţie utilă pe termen lung

Chiar dacă nu au fost copleșitoare, efectele crizei s-au facut simțite și în industria asigurărilor, mai ales în America de Nord și Europa. Scăderea veniturilor populației a afectat direct cererea de asigurări, determinând o scădere vizibilă a vânzărilor pe unele clase de risc, precum și creșterea substanțială a numărului de polițe lapsate sau anulate. În plus, neîncrederea clienților față de siguranța serviciilor financiare s-a răsfrânt și asupra asigurărilor, conducând la scăderea interesului față de investițiile financiare, mai ales în rândul investitorilor individuali. În relația cu posibilii clienți, oferta asigurătorilor s-a confruntat cu concurența exercitată de alte produse financiare de substituție, în timp ce pe piețele financiare costul operațiunilor de hedging a crescut considerabil.

Merită remarcat însă că au existat, în compensație, şi efecte pozitive, legate în special de modul în care asigurătorii își conduc afacerile, ceea ce pe termen lung poate constitui o bază mai solidă pentru acest domeniu. Astfel, atenția companiilor de asigurări s-a concentrat în mai mare măsură asupra clienților, calitatea comunicării şi a serviciilor oferite îmbunătățindu-se. În plan operațional, accentul a căzut pe eficientizarea proceselor interne şi pe dezvoltarea activității de bază, multe companii reducând semnificativ sau renunțând total la activitatea din domeniile conexe. De partea consumatorilor s-a făcut simțită o creștere a interesului pentru produsele de protecție și cu garanții asociate. Totodată, fenomenele generate de criză au determinat și o reconsiderare a metodelor de supraveghere a piețelor de asigurări.

În mod indirect, asigurările s-au confruntat şi cu alte fenomene care, pe termen scurt, au avut un impact asupra afacerilor: primejduirea indicatorilor de solvabilitate pentru unele companii şi nevoia de a realiza injecţii suplimentare de capital pentru a menţine aceşti indicatori în limitele cerute de regulile prudenţiale, expunerea la „active toxice”, deprecierea valorii anumitor clase de active, costuri crescute pentru managementul riscului, daunalitate ridicată pe clasele de răspundere civilă a managerilor şi de asigurări de credite şi garanţii.

Inevitabil, fenomenele generate de criză au lăsat urme care se vor face simţite pe termen mediu şi lung. Pe de o parte, în asigurările de viaţă va fi nevoie de mai mult timp pentru ca apetitul consumatorilor pentru produse UL să revină la cote comparabile cu perioada premergătoare crizei şi, de asemenea, pentru ca veniturile consumatorilor să crească suficient pentru a permite economisirea la nivelurile anterioare. În paralel, volatilitatea crescută a pieţelor financiare şi dobânzile în scădere vor pune la încercare, în continuare, abilităţile investiţionale ale asigurătorilor. Pentru piaţa de asigurări non-life, schimbările pe termen lung ţin mai degrabă de politica de subscriere a asigurătorilor, pentru care criteriile tehnice revin „la putere”.

În asigurări, a sosit momentul pentru abordarea unor noi strategii, a subliniat Violeta CIUREL. În opinia sa, accentul trebuie să cadă pe protejarea poziţiei financiare a companiilor şi a portofoliului existent. Este, de asemenea, nevoie de intensificarea comunicării cu clienţii, precum şi de menţinerea şi îmbunătăţirea mecanismelor operaţionale de prevenire a criminalităţii financiare şi fraudei, fenomene care „înfloresc” în vremuri de criză. În plus, constituirea unor rezerve adecvate pentru riscul de longevitate şi introducerea Solvency II, ca măsură de gestionare a riscurilor integrate care pot afecta activitatea companiei, sunt absolut necesare pentru dezvoltarea în condiţii de siguranţă a industriei asigurărilor, în viitor.

Industria mondială de asigurări a pierdut 261 miliarde USD, circa un sfert din pierderile sectorului bancar.

Oricât de diferite sunt pieţele din regiune, problemele majore sunt aceleaşi

Pieţele din regiunea noastră au multe puncte comune, şi în sens pozitiv, şi în sens negativ, a remarcat Bogdan ANDRIESCU, Preşedintele UNSICAR. Este bine că toate aceste pieţe au un potenţial uriaş de creştere, ceea ce lasă o cale de dezvoltare foarte generoasă şi pentru activitatea de intermediere în asigurări. Mai puţin bine este că, mai ales acum, urmare a crizei, aceste pieţe au încă un public cu putere de cumpărare redusă şi educaţie financiară insuficientă.

Pe de altă parte, guvernanţii ţărilor din regiune nu par a dori să încurajeze dezvoltarea acestui domeniu, chiar dacă existenţa unei pieţe de asigurări puternice înseamnă, implicit, existenţa unei diversităţi de forme active de protecţie financiară a populaţiei, deci un avantaj social clar, a detaliat acesta.

În opinia liderului UNSICAR, dacă piaţa românească de brokeraj în asigurări a fost mai puţin afectată de criză decât piaţa de asigurări, în ansamblu, acest fapt de datorează în primul rând orientării către retail şi relaţiei strânse pe care brokerii o au cu clienţii lor.

 

Participanţii despre IIMC

IIMC a fost un eveniment nu numai extrem de util, ci şi foarte plăcut. Cred că realizaţi un lucru extraordinar pentru întreaga regiune.
Anelia ANGELOVA
VIARA Insurance Broker, Bulgaria

IIMC mi-a dat ocazia de a afla multe lucruri noi despre pieţe de asigurări pe care nu le cunoşteam bine.
Mick McATEER
Director, Financial Inclusion Center,Marea Britanie

Sunt foarte mulţumit că am participat la acest forum, care mi-a dat ocazia de a înţelege mult mai bine oportunităţile, dar şi dificultăţile din pieţele estice.
Sean AGIUS
Preşedinte, Association of Insurance Brokers of Malta

Vă felicit pentru ideea de a organiza această conferinţă, ca şi pentru profesionalismul echipei. Am realizat multe contacte utile şi am avut ocazia unui schimb de opinii foarte productiv. Regiunea noastră are, cu siguranţă, nevoie de un astfel de eveniment.
George KOUTINAS
CEO, KOUTINAS Insurance Broker, Grecia

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Asigurări la confluenţa dintre Est şi Vest).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Bunurile sau viata? Ce isi asigura romanii?

Paul SWOBODA - Presedinte al Directoratului GRAWE Romania

Adina MANDOIU - Director de Marketing, PR si Comunicare, GRAWE Romania

Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii


TOP Stiri 1asig

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!