Interviu
Asigurările agricole la raport!
Autor:FATA Asigurări
Luni, 02 Iunie 2014
Bogdan PÎRVU, Director General, FATA Asigurări

Agricultura românească a cunoscut o evoluţie semnificativă în ultima vreme. De aceea, nu puţini sunt asigurătorii care au acordat,  de la un an la altul, o tot mai mare atenţie şi importanţă sectorului asigurărilor agricole. Despre situaţia din această piaţă, perspective, preţuri şi percepţia clienţilor  într-un dialog cu … Bogdan PÎRVU, Director General, FATA Asigurări

PRIMM: Se discută des,  în ultima vreme,  despre fondurile mutuale. Cum apreciaţi această formă de protecţie a fermierilor?
Bogdan PÎRVU: Necesitatea de protecţie există şi, în mod special, nevoia de a asigura riscurile catastrofale. Companiile de asigurări au încetat să mai preia în asigurare aceste riscuri încă din 2002, când a fost adoptată și a devenit operațională  Legea nr. 381 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură, prin care statul despăgubea aceste riscuri catastrofale şi care a funcţionat 4-5 ani. Am trecut prin toate fenomenele: de două ori secetă, o dată îngheţ, inundaţii, rămânând după aceea un vid - noi am continuat să asigurăm și să despăgubim riscurile standard, în special grindina, ploile torenţiale, furtuna, incendiul şi îngheţurile târzii şi timpurii, în timp ce riscurile catastrofale (secetă, inundaţii şi gerul de iarnă) nu sunt despăgubite de  nimeni şi generează dificultăţi pentru fermieri.
În acest moment, fermierii nu sunt atât de vehemenţi când vine vorba de aceste probleme pentru că venim după nişte ani buni în care precipitaţiile s-au situat în parametri normali şi gândul la secetă este undeva departe. Acest fenomen natural reprezintă însă în continuare un risc major, producând pierderi colosale atunci când se manifestă.
Aşadar, fondurile mutuale intenţionează să intre pe această nişă de asigurare a acestor riscuri catastrofale, dar ne aflăm încă  într-o fază incipientă, având în vedere că până în acest moment nu este foarte bine definit cadrul de funcţionare. Nu avem în acest moment o idee clară despre forma în care acestea vor proteja, vor despăgubi şi vor acorda compensaţii fermierilor pentru aceste riscuri, în schimbul unei prime.
Fermierul trebuie să aibă o contribuţie la fondul mutual,  în schimbul căreia urmează să fie protejat de anumite riscuri. În opinia mea, contribuțiile ar urma să fie  structurate pe diverse categorii: un prim palier - pentru incident de mediu (poluare), un palier superior - care să cuprindă inundaţiile și,  în sfârșit, un palier terţ care să includă seceta şi îngheţul de iarnă. Pe toate aceste paliere trebuie să existe o contribuţie pentru fermieri, o cotă de primă în relaţia fond-fermier.
Nu în ultimul rând însă, se pune problema reasigurării. Este greu de înţeles în ce formă despăgubeşte acel fond, mai ales că pornim de la certitudinea că seceta poate afecta toată ţara sau o regiune foarte extinsă. Dacă respectivul fond mutual este format din fermieri care exploatează 20% din suprafaţa arabilă şi toţi aceştia au cumpărat riscul de secetă care s-a produs în anul acela, până unde poate merge despăgubirea?
PRIMM: Dar reasigurătorii cum se raportează la aceste riscuri? În momentul de faţă le iau în acoperire sau nu?
B.P.: Nu. Sunt statistici pe care reasigurătorii externi le au cu privire la zonele climatice. În plus, în România, riscurile acestea se manifestă mult mai pregnant decât în Europa de Vest. Reasigurătorii neacceptând seceta, nici noi nu o putem lua în asigurare.
PRIMM: O soluţie viabilă ar fi una care să îmbine partea de mutualitate cu asigurările tradiţionale?
B.P.: Noi vom continua să vindem acoperirea pentru aceleaşi riscuri ca şi până acum, la tarifele stabilite conform calculelor noastre. Pentru riscurile acoperite vom plăti despăgubiri în cazul producerii lor şi, bineînţeles, ar fi un lucru bun ca fermierul să poată adera la un fond care să îl protejeze şi pentru riscurile catastrofale.
PRIMM: Fermierii mari înţeleg importanţa asigurării? Sunt deschişi să discute cu dumneavoastră?
B.P.: Fermierii ar vrea să se asigure, iar cei mari cu siguranţă ar cumpăra protecţie şi pentru aceste riscuri catastrofale. În ceea ce priveşte tarifele practicate, trebuie spus că acestea sunt foarte mici, nesustenabile, ceea ce ne aduce pierderi pe această linie.  În Europa de Vest (Italia, Franţa) tariful de primă este de 5-7% pentru riscurile standard, în vreme ce la noi grindina se asigură pentru 1-1,5% cotă de primă. Nivelul tarifelor pleacă de la concurenţă, ceea ce desigur că fermierilor le convine, rezultând un cost redus. În plus, asigurarea facultativă a fost subvenţionată cu 50% de către stat, ajungând practic să plăteşti mai nimic. Când am intrat în această piaţă, vindeam asigurările de culturi cu 4% cota de primă (pe cele standard), la care se adăugau încă 4% pentru riscurile opţionale. Nu toţi făceau astfel de asigurări, dar este surprinzător cum s-a ajuns de la 4-3,5% cota de primă, la 1%.
Explicaţia o ştim: criza a afectat foarte mult piaţa asigurărilor generale, în special din cauza pieţei auto care s-a prăbuşit - autoturismele nu s-au mai vândut, parcul auto învechindu-se a ajuns să prezinte un risc mare. În ciuda tuturor acestor dificultăţi în economie, agricultura a mers bine iar fermierii au avut unii dintre cei mai buni ani.
PRIMM: Ca daunalitate pe linia asigurărilor agricole, ce înseamnă un an păgubos? Nu mă refer neapărat la daune plătite, ci la condiţiile meteo?
B.P.: Compania FATA Asigurări are 8 ani pe piaţă, dintre care se disting  2012 şi 2013 ca fiind cei mai buni ani. Dacă în 2011 am avut rata daunei 32%-33%, în 2012 a urcat la 52%. Au fost daune, le-am plătit şi,  când ai un astfel de an bun, relaxezi condiţiile. În anii 2009 şi 2010 rata daunei a fost şi de 170%-140%.  Din punct de vedere al preţurilor, FATA Asigurări vinde cel mai scump asigurările agricole pe piaţă şi,  cu toate acestea,  îşi menţine clienţii şi o poziţie de vârf în topul asigurătorilor, pentru că noi ne-am creat o imagine de asigurător serios, care plăteşte daunele când este nevoie, şi fermierul apreciază acest aspect mai mult decât un preţ foarte scăzut la asigurare.
PRIMM: Credeţi că, în lipsa subvenţiei, nivelul de asigurare ar fi acelaşi?
B.P.: Da, cei care se asigură acum (25-30%) sunt fermierii adevăraţi, care ştiu cum se practică această meserie. Sunt ferme cu exploataţii de peste 500 până la 2.000 hectare care s-au dezvoltat, care sunt stabile şi au acces la credite, s-au tehnologizat şi investesc mult în cultură. Asigurările sunt ceva firesc pentru ei şi nu ar renunţa la acest tip de protecţie.


 

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Asigurările agricole la raport!).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Bunurile sau viata? Ce isi asigura romanii?

Paul SWOBODA - Presedinte al Directoratului GRAWE Romania

Adina MANDOIU - Director de Marketing, PR si Comunicare, GRAWE Romania

Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii


TOP Stiri 1asig

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!