Asigurări
Asigurările agricole, riscuri și oportunități
Autor:Andreea RADU
Joi, 01 Mai 2014
Principalele produse agroalomentare exportate de Romania in 2013

Anul 2013 este considerat cel mai bun an agricol al României postdecembriste. Această realizare ar trebui să aducă un impuls şi pe piaţa asigurărilor agricole, mai ales în condiţiile în care riscurile climaterice se manifestă din ce în ce mai frecvent şi mai agresiv, fără a putea fi anticipate. În prezent doar un sfert din suprafeţele cultivate sunt asigurate, susţinute de marii fermieri. Însă, dacă micii producători, care deţin 40% din culturi, s-ar asocia, am putea asista la o creştere importantă a asigurărilor din acest domeniu.

Agricultura este o parte importantă din economia românească. Întreaga producţie agricolă vegetală a înregistrat creşteri importante în 2013. În aceste condiţii, asigurările agricole devin tot mai mult o necesitate, fiind un segment în plină dezvoltare. Totuşi, asigurările agricole sunt încheiate cu precădere de marii fermieri, existând un potenţial foarte mare de creştere a acestui segment în anii următori.
Chiar dacă randamentul culturilor din România este mai redus decât în unele țări din Europa, agricultura noastră a avut o evoluție remarcabilă. Producţia de grâu şi secară obţinută în 2013, de circa 7,3 milioane tone, este cea mai mare din ultimii opt ani, conform datelor Ministerului Agriculturii. Din punctul de vedere al suprafeţei cultivate cu grâu în anul 2013, România s-a situat pe locul patru în UE,  după Franţa, Germania şi Polonia, iar la producţia obţinută, pe locul şase, după Franţa, Germania, Regatul Unit, Polonia şi Spania. În ceea ce priveşte randamentul, România se află printre ultimele ţări în rândul statelor membre. România s-a situat pe primul loc la suprafaţa cultivată cu porumb, iar la producţie s-a clasat pe locul doi, după Franţa, datorită unui randament net inferior. Floarea soarelui se numără printre culturile cu tradiţie în România, astfel că, atât din punct de vedere al suprafeţei cultivate, cât şi al producţiei, în anul 2013, România s-a situat pe primul loc în UE.
Bogdan PÎRVU, Directorul General al companiei FATA Asigurări, estimează că doar 25-30% din suprafaţa cultivată în România este şi asigurată, însă nu există statistici oficiale în acest sens. În general, marii fermieri îşi asigură an de an culturile. Mulţi dintre aceştia au accesat şi credite bancare în vederea dezvoltării, iar instituţiile bancare îi obligă să îşi asigure culturile sau animalele.
Numărul asigurărilor agricole încheiate în România a crescut în ultimii ani,  însă rămâne la un nivel redus. Astfel, Bogdan PÎRVU estimează că segmentul asigurărilor agricole însumează prime colectate anual în valoare de circa 25-35 milioane euro, în condiţiile în care întreaga piaţa de asigurări totaliza 1,87 miliarde euro (8,29 miliarde lei) în anul 2013.
Randamentul agricol s-a îmbunătăţit în ultimii 4-5 ani, care au fost caracterizaţi şi ca ani buni din punct de vedere al producţiei, dar și al preţului cerealelor. Lucru care s-a văzut în capitalizarea fermierilor. De asemenea, la aceasta dezvoltare au contribuit foarte mult şi fondurile europene pe care le-au atras fermierii, dar şi subvenţiile, care au fost pe un trend ascendent. Capitalizându-se, bineînţeles că fermierii s-au dotat mai bine, şi-au îmbunătăţit tehnologia şi au început să se asigure, crescând atât suprafaţa cât şi sumele asigurate, a explicat PÎRVU.
Vorbim deci despre un potenţial considerabil de dezvoltare în următorii ani. Mai ales, dacă micii producători ar începe să se asocieze şi să exploateze într-o manieră comasată terenul, aceştia s-ar şi asigura.  Aproximativ 40% din suprafeţele agricole sunt deţinute de micii producători, cei care practică agricultura de subzistenţă şi care nu sunt, în mod deosebit, interesaţi de astfel de produse de asigurare.
Lucian MARIN, Directorul General Adjunct al companiei GOTHAER Asigurări Reasigurări, nu se aşteaptă, în acest an, la o creştere spectaculoasă a numărului de hectare asigurate. Va fi probabil o reaşezare a clienţilor privind preferinţa unei companii de asigurări. Date fiind însă evenimentele din ultima perioadă (inundații, grindină - n.r.), probabil vom avea o uşoară creştere, în special la fermierii care preferau să nu îşi asigure întreaga suprafaţă a culturilor, a precizat acesta.
Totodată, oficialul GOTHAER Asigurări Reasigurări atrage și el atenţia asupra faptului că în România exista suprafeţe întinse care sunt foarte fragmentate şi care sunt exploatate de fermieri mici, care fac agricultură de subzistenţă. Aceştia nu se asigură, dar nu au nici resurse să facă o agricultură profesionistă. Probabil vom asista la o creştere pe termen mediu dacă se pune la punct o infrastructură de colectare a produselor agricole de la aceşti mici fermieri la preţuri care să le ofere o calitate a vieţii. Dacă ne comparăm cu Vestul Europei şi în special cu Franţa, care este recunoscută ca un mare producător agricol, putem vedea că există şi o diferenţă de mărime a fermelor din care poate trăi o familie. Dacă vorbim de culturi de câmp, vedem că în România ai nevoie de aproape dublul suprafeţei, comparativ cu Franţa, pentru a avea cam acelaşi nivel de trăi, a explicat Lucian MARIN.
Acesta se aşteaptă la o dezvoltare mare, în viitor, în fermele bio si eco, în special în ceea ce privește legumicultura și creșterea animalelor,  dar acest lucru tot în condiţiile în care va exista o infrastructură de colectare şi distribuţie bine pusă la punct.

25-30% din suprafaţa cultivată în România este şi asigurată

Subvenţii de la stat

Statul român subvenţionează o parte substanţială a primei anuale, în baza H.G. nr. 756 din 12 august 2010, pentru aprobarea normelor metodologice referitoare la modul de acordare a ajutorului de stat în agricultură pentru plata primelor de asigurare, a cărei valabilitate a fost prelungită până la 30 iunie 2014, pentru culturi şi animale, prin H.G. nr. 959 din 10 decembrie 2013.
În acest caz, statul subvenţionează, în funcţie de riscurile asumate, până la 70% din prima de asigurare plătită de fermieri companiilor specializate, sub formă de ramburs, potrivit legislaţiei din domeniu. Acest ajutor a fost prelungit până în iunie 2014.
Astfel, pentru culturi şi animale, statul rambursează 70% pentru asigurarea împotriva fenomenelor meteorologice care pot fi asimilate dezastrelor naturale şi 50% pentru poliţele care includ, pe lângă riscurile de dezastre naturale, şi riscurile pentru anumite boli şi dăunători.
În cazul producătorilor de struguri, statul rambursează 50% sau 80% din prima de asigurare, în funcţie de riscurile asigurate.

25-35 mil. euro încasează asigurătorii din poliţele agricole

Ce riscuri sunt acoperite

Asigurarea culturilor agricole este destinată oricărei persoane fizice sau juridice care exploatează un teren agricol. Sunt asigurate culturile de grâu, orz, orzoaică, rapiţă, floarea-soarelui, porumb, cartofi, sfeclă de zahăr, muştar, soia, plantele medicinale şi aromatice, tutunul etc., dar şi livezile de pomi fructiferi şi plantaţiile de viţă-de-vie etc.
Asigurarea agricolă acoperă următoarele riscuri: grindină, incendiu (din orice cauză), furtună / uragan, ploaie torenţială, alunecare/ prăbuşire/ surpare de teren cultivat, îngheţ târziu de primăvară şi îngheţ timpuriu de toamnă.
De asemenea, la solicitarea clienţilor şi cu acceptul reasigurătorului, prin derogare de la condiţiile de asigurare pe bază de clauze speciale şi cotaţii (prime) de asigurare suplimentare, dintre riscurile excluse în condiţiile de asigurare pot fi acoperite şi alte riscuri, în anumite limite stabilite de asigurător.
În ceea ce priveşte cele mai frecvente riscuri despăgubite de asigurători, Bogdan PÎRVU a precizat că riscurile climaterice se manifestă din ce în ce mai frecvent şi mai agresiv, în toată ţara, cele mai multe daune fiind provocate de grindină, ploi torenţiale şi furtună.
În orice zonă a ţării pot apărea fenomene de genul grindinei, secetei, îngheţului de iarnă. În unele zone cu o severitate mai mare, iar în alte zone cu severitate mai mică. Unele pot fi asigurate, altele nu. Dacă vorbim de culturi de câmp, pot apărea daune destul de frecvente la rapiță, unde în perioada ei de recoltare sunt destul de frecvente fenomenele de grindină ce pot afecta foarte mult cultura, iar modul de protecţie la grindină este cumva inexistent, date fiind întinderile mari ale culturilor de acest gen. Pe de altă parte, grindina poate afecta şi legumele, dar în cazul acestora există variante protective, cum ar fi plasele antigrindină care, datorită suprafeţele mai mici cultivate cu legume, se pot monta, a arătat Lucian MARIN.
Asigurarea pentru animale se adresează persoanelor fizice care deţin animale în gospodărie, dar şi persoanelor juridice care gestionează ferme zootehnice. Se pot asigura bovinele şi bubalinele, cabalinele şi catârii, ovinele şi caprinele, porcinele. Se mai pot asigura şi unele specii de păsări, precum găini, gâşte, rațe, curci, fazani etc. , dar şi peşti.
Riscurile generale acoperite sunt cele care pot conduce la accidentarea sau moartea animalelor: grindină, furtună, incendiu, trăsnet, explozie, alunecări de teren, furt, greve şi tulburări civile, izbiri de către autovehicule. În acelaşi timp, sunt incluse şi riscuri de accidente şi boli.

40% din suprafeţele agricole sunt deţinute de micii producători

Fonduri mutuale în ajutorul fermierilor

Prin înfiinţarea fondurilor mutuale, fermierii vor putea fi protejaţi integral şi de alte riscuri decât cele acoperite de firmele de asigurări. Un fond poate fi creat de către fermierii care deţin cel puţin 30% din suprafaţa agricolă a României şi va fi constituit din 65% contribuţie naţională şi a Uniunii Europene şi 35% din contribuţia membrilor.
În ianuarie 2014, a fost publicată, în Monitorul Oficial, Legea de aprobare a Ordonanței privind înfiinţarea şi acreditarea fondurilor mutuale în agricultură. Cadrul legal permite înfiinţarea unor fonduri mutuale, cu menirea de a gestiona riscurile în agricultură, prin acordarea unor compensaţii financiare membrilor pentru pierderile economice cauzate de boli ale animalelor sau ale plantelor, de un incident de mediu sau de alţi factori naturali.
Pentru agricultorii români este de mare interes implementarea măsurii de gestionare a riscurilor prin intermediul fondurilor mutuale, inclusă în propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) pentru perioada 2014-2020. În acest sens, reprezintă o prioritate sprijinul acordat pentru înfiinţarea şi acreditarea fondurilor mutuale, în vederea creşterii capacităţii agricultorilor de a face faţă riscurilor pentru continuarea producţiei agricole şi asigurarea securităţii alimentare.
Potrivit OuG nr. 64/2013, compensaţiile financiare se plătesc de către fondul mutual direct membrilor care au înregistrat pierderi economice determinate de următoarele evenimente:
a) bolile animalelor care figurează în lista stabilită de Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor şi/sau în anexa I la Decizia 2009/470/CE a Consiliului din 25 mai 2009 privind anumite cheltuieli în domeniul veterinar;
b) organismele dăunătoare la plante şi bolile plantelor care fac obiectul unor măsuri de combatere obligatorie sau care reprezintă un caracter excepţional;
c) incident de mediu.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 este instrumentul prin care se acordă fonduri europene nerambursabile pentru investițiile private și publice care vor asigura dezvoltarea satelor din România. Alocarea totală pentru perioada 2014 - 2020 este de 8,015 miliarde euro pentru 14 măsuri. Prima măsură, care se va lansa în luna mai, respectiv „Investiții în exploatații Agricole” și fermele de familie, are alocată o sumă de 150 milioane euro.

12% din PIB au însumat agricultura şi industria alimentară, în 2013

Agricultura, parte importantă în PIB

Cele mai importante contribuții la creșterea Produsului Intern Brut (PIB) în 2013, comparativ cu 2012, le-au avut industria (+2,3%), cu o pondere de 30% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 8,1%, şi agricultura, silvicultura şi pescuitul (+1,1%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (5,6%), şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 23,4%, potrivit datelor provizorii publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Ministrului Agriculturii, Daniel CONSTANTIN, a subliniat că agricultura a însemnat, anul trecut, circa 5,6% ca și venituri în Produsul Intern Brut (PIB), iar industria alimentară a adus la PIB 6,2%, ambele componente însumând aproape 12% din PIB.
Produsul Intern Brut estimat pentru întregul an 2013 a fost de 631,130 miliarde de lei preţuri curente (peste  140 miliarde de euro). Din punctul de vedere al utilizării PIB, în anul 2013, comparativ cu anul 2012, creșterea PIB s-a datorat, în principal exportului net (cu o contribuție de +4,1%), ca o consecință a creșterii cu 12,8% a exporturilor de bunuri și servicii corelată cu o majorare semnificativ mai redusă a volumului importurilor de bunuri și servicii cu 2,3%.

5,09 mld. euro este valoarea produselor agroalimentare exportate de România în 2013

Primul excedent comercial pe segmentul produselor agricole

România a exportat, în 2013, produse agroalimentare în valoare totală de peste 5,09 miliarde euro, cu 1,18 miliarde euro mai mult (plus 30,2%) faţă de anul precedent, şi a încheiat anul cu un plus de aproape 325 milioane euro la balanţa comercială pe acest segment, primul excedent din ultimii 20 de ani, potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
 Am reuşit pentru prima dată, după 20 de ani, să avem balanţa cu produse agroalimentare pe pozitiv, adică să reuşim să exportăm mai mult decât importăm, a subliniat Ministrul Agriculturii, Daniel CONSTANTIN, care a adăugat că agricultura este domeniul care are cea mai importantă sursă de finanţare din fonduri europene. Agricultura din România a beneficiat din 2003 şi până în 2013 de 15 miliarde euro din fonduri europene.
Importurile de produse agroalimentare au depăşit uşor valoarea de 4,77 miliarde euro, consemnând o creştere de 2,4% comparativ cu valoarea înregistrată în anul 2012. Raportat la anul anterior, livrările intracomunitare s-au majorat cu 10,9%, iar exporturile în ţări terţe au crescut cu 72,4%.
Principalul produs exportat de România a fost grâul, livrările externe crescând cu 433,6 milioane euro faţă de valoarea exporturilor de grâu din 2012, rezultat al dublării cantităţii exportate (peste 4,773 milioane tone). În 2013 am exportat 4,7 milioane tone de grâu, inclusiv din producţii anterioare, în timp ce producţia anului trecut a fost de 7,3 milioane tone.
Comparativ cu anul precedent, în 2013 s-au obţinut venituri suplimentare la majoritatea grupelor de produse agroalimentare exportate: seminţe de floarea-soarelui (+215,1 milioane euro), seminţe de rapiţă (+150,8 milioane euro), porumb (+134,5 milioane euro), orz (+69,6 milioane euro), ţigări (+51,2 milioane euro), turte din extracţia grăsimilor vegetale (+33,1 milioane euro), produse de brutărie-patiserie (+17,3 milioane euro), preparate şi conserve din carne (+16,3 milioane euro), brânzeturi (+10 milioane euro).
Uniunea Europeană a fost principalul partener în comerţul agricol al României: livrările de produse agroalimentare către această destinaţie au avut o pondere valorică de 58,4%, iar achiziţiile din statele membre UE au deţinut o pondere de 80,9%.






Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Asigurările agricole, riscuri și oportunități).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Bunurile sau viata? Ce isi asigura romanii?

Paul SWOBODA - Presedinte al Directoratului GRAWE Romania

Adina MANDOIU - Director de Marketing, PR si Comunicare, GRAWE Romania

Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii


TOP Stiri 1asig

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!