Cover Story
Asigurătorii, față în față cu dezastrele naturale
Autor:Andreea RADU
Marti, 25 Octombrie 2016

A XIII-a ediţie a ICAR - Forumul Internaţional al Riscurilor Catastrofale, s-a desfășurat în acest an pe 11 octombrie, în București. Specialiști din 10 ţări s-au reunit pentru a analiza managementul riscurilor catastrofale în contextul numărului din ce în ce mai mare de dezastre naturale, precum și a modificărilor dinamicii acestora.

România se numără printre țările europene cele mai expuse la dezastre naturale, dar, cu toate acestea, numărul locuințelor asigurate rămâne unul redus. De asemenea, din cauza schimbărilor climatice, în țara noastră au început să se producă din ce în ce mai frecvent furtuni de scurtă durată, dar cu efecte majore. Iar un cutremur asemănător cu cel din 1977 ar pune peste 80% dintre proprietari în imposibilitatea de a-și reface casele. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile subliniate de specialiștii care au participat la ICAR 2016, cel mai important forum european dedicat riscurilor catastrofale.

În contextul numărului din ce în ce mai mare de catastrofe naturale, precum și a modificărilor dinamicii acestora, industria asigurărilor trebuie să regândească multe din mecanismele de funcționare, inclusiv prin crearea de strategii de gestionare rapidă a daunelor.

Fenomenele meteo extreme se înmulțesc

România este un exemplu pentru impactul schimbărilor climatice, a precizat Raed ARAFAT, Secretar de Stat în Ministerul Afacerilor Interne, explicând că au început să apară din ce în ce mai frecvent furtuni de foarte scurtă durată, dar cu efecte majore. Sunt un semnal de alarmă pentru noi ca sistem de intervenții în caz de urgență, a spus el.

Trebuie să putem detecta din timp (astfel de fenomene) și să alertăm populația pentru a putea reduce pe cât posibil pagubele materiale și mai ales numărul de victime umane. Nu avem posibilitatea în acest moment. În SUA există mecanisme de alertă a populației. La noi, acestea sunt fenomene noi și trebuie să analizăm cum putem alerta populația și cum să detectăm timpuriu, a atras atenția Raed ARAFAT.

Semnalul de alarmă despre schimbările climatice este unul cât se poate de real, a adăugat el, în condițiile în care statisticile Autorității Naționale pentru Meteorologie arată că, între anii 1901 și 2015, temperatura medie în România a crescut cu 1,98 grade Celsius, fenomenul fiind accelerat în ultimele decenii. În același timp, și fenomenul de secetă a sporit constant de la începutul secolului XX și până acum și s-a intensificat după 1981. Frecvența a crescut de la un an din zece la începutul secolului XX, la cinci ani din zece după anul 2000. Este clar că au avut loc modificări serioase. Seceta este însoțită, de multe ori, de fenomene extreme. Dacă într-o zonă e secetă, în alta au loc furtuni puternice, a spus Raed ARAFAT.

La final, rămâne întrebarea cum reconstruim comunitățile distruse și aici intervine discuția despre asigurări, despre un sistem care să ne permită să revenim la normal, a concluzionat Raed ARAFAT.

România - expusă riscurilor

Mișu NEGRIȚOIU, Președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), a atras atenția că în România coeficienții de risc de catastrofă (cutremur și inundații) sunt printre cei mai ridicați din regiune. Acesta a amintit și de cutremurul din 24 septembrie a.c., care nu a provocat daune mari, dar a atras atenția asupra acestor riscuri.

Cu toate acestea, Președintele ASF a arătat că gradul de penetrare al asigurărilor de locuințe rămâne unul redus, chiar dacă a crescut în prima jumătate a acestui an la 19,4%, față de 17,7% în 2015.

Activitatea (din segmentul asigurărilor de locuințe) crește, dar numărul contractelor rămâne încă unul redus, a atras atenția Mișu NEGRIȚOIU. Valoarea primelor brute subscrise pentru asigurările de locuințe (obligatorii și facultative) s-a majorat cu 10%, până la 249,4 milioane lei în prima jumătate a acestui an, față de 225,99 milioane lei în urmă cu un an, însă numărul de contracte nou încheiate în acest timp s-a redus la 1,52 milioane, de la 1,68 milioane. Per total, numărul contractelor în vigoare la 30 iunie a.c. era de circa 3,3 milioane, în condițiile în care fondul locativ din România include 8,9 milioane de locuințe.

Mișu NEGRIȚOIU a arătat că evoluția contractelor de reasigurare aferente riscurilor de catastrofe naturale este una bună pe piața din România, peste jumătate din prime fiind cedate în reasigurare. Acesta a amintit și de exercițiul BSR realizat în 2015 la nivelul industriei de asigurări, care a inclus o analiză a indicatorilor financiari, dar și un test de stres, care a luat în calcul și riscurile de cutremur și inundații.

De asemenea, ASF a organizat, împreună cu jucătorii din piață, inclusiv UNSAR, PAID și UNSICAR, un grup de lucru privind asigurările obligatorii de locuințe în vederea formulării unor propuneri pentru creșterea gradului de cuprindere în asigurare și identificarea de soluții pentru completarea eficientă a asigurărilor obligatorii de locuințe cu cele facultative. Printre propunerile elaborate de grupul de lucru se numără și introducerea unei franșize în cazul riscului de cutremur.

În același timp, ASF are un grup de lucru și pe riscurile de catastrofe în agricultură, domeniu care se confruntă și cu alte riscuri pe lângă cele de inundații sau cutremur, precum grindină, îngheț etc.

Efectele unui cutremur ca cel din ‘77

Industria asigurărilor are o contribuție substanțială la diminuarea consecințelor evenimentelor grave, ale căror pierderi economice și umane sunt, din păcate, în creștere, a declarat Adrian MARIN, Președintele UNSAR și CEO, GENERALI România. Acesta a explicat că UNSAR a realizat un scenariu cu efectele unui cutremur asemănător cu cel din 1977, arătând că ar produce daune de circa 6,58 miliarde euro, din care peste 5 miliarde euro ar fi la locuințe fără asigurare și doar 1,5 miliarde euro ar fi daunele asigurate. În acest caz se estimează că se vor deschide circa 850.000 de dosare de daune.

Peste 80% din familiile afectate nu vor avea resursele financiare necesare să repare sau să reconstruiască după un cutremur de tip 1977, a subliniat Președintele UNSAR. Potrivit acestuia, gradul mic de penetrare al asigurărilor este explicat prin faptul că România este pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește educația financiară, cu doar 22% dintre adulți alfabetizați financiar.

Totodată, dr. ing. Emil-Sever GEORGESCU, Director, Centrul European pentru Reabilitarea Clădirilor din Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă (URBAN – INCERC), a amintit de evenimentele catastrofice din ultima perioadă, inclusiv cutremurul din Italia și uraganul Matthew din America de Nord, dar și de seismul care s-a simțit în România și care s-a produs la finalul lunii septembrie.

Conform acestuia, în contextul numeroaselor dezastre naturale, asigurările trebuie să joace un rol important în protecția populației. Asigurările trebuie să fie un instrument care să protejeze proprietățile și viața oamenilor în toate formele posibile. Asigurările multi-hazard au rolul lor și ne asigură o anvelopă care este utilă societății, a spus acesta.

PAID eficientizează procesul de instrumentare al daunelor

Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor - PAID România pune în aplicare un plan de eficientizare a daunelor generate de evenimentele catastrofale, potrivit declarațiilor făcute de Nicoleta RADU - NEACȘU, Directorul General al societății. Un proiect la care noi lucrăm de foarte mult timp și pe care abia acum am reușit să îl demarăm într-un mod care să ne ducă spre succes este planul PAID în caz de dezastru extins. PAID a inițiat acest proiect în calitate de centru de coordonare a daunelor în caz de dezastru. Am avut ca și scop stabilirea unui ansamblu de principii și reguli care vor sta la baza procesului de instrumentare a daunelor în caz de dezastru extins. Și sperăm să obținem instrumentarea într-un mod eficient și unitar a daunelor generate de evenimentele catastrofale, a spus Nicoleta RADU - NEACȘU.

Proiectul a fost demarat, iar Comitetul Director care îl guvernează este format din reprezentanți PAID, UNSAR, ASF și MARSH. De asemenea, în acest proiect există un grup de lucru format din specialiști în daune, IT, reasigurare, comunicare și managementul riscului, a adăugat ea.

La rândul său, Francois COSTE, Președintele CA PAID, a spus că activitatea Pool-ului nu a fost afectată de falimentele din piață. Am reușit să înlocuim CAPRATICA și ASTRA ca distribuitori pentru PAID, a precizat el, explicând că cei doi asigurători care au intrat în faliment comercializau un număr foarte mare de polițe PAD în anii precedenți.

Un argument important pentru sustenabilitatea PAID este că acesta respectă în totalitate cerințele Solvency II, a spus COSTE. Am mărit capacitatea de reasigurare de la 600 milioane euro la 800 milioane euro. Este cea mai mare capacitate de catastrofă naturală din Europa Centrală și de Est și am reușit acest lucru pentru că PAID este credibil în fața reasigurătorilor globali, a mai spus COSTE, precizând că, în prezent, circa 60% dintre veniturile PAID merg către reasigurare.

Și Mesut YETISKUL, Directorul General al CREDIT EUROPE Asigurări, prezent la ICAR, a declarat că Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor a devenit o companie stabilă. Din punctul meu de vedere, PAID se descurcă foarte bine. S-au depus foarte multe eforturi în România legate de structura PAID. Pot spune că în ultimii 2-3 ani a devenit o companie stabilă, știe cum să cumpere reasigurare bună, știe cum să gestioneze problemele de IT sau de administrare, a declarat Mesut YETISKUL.

România poate deveni un furnizor important de riscuri primare

În prezent, România este o piață de mici dimensiuni, dar cu siguranță nu trebuie să rămână așa, a specificat Tom JOHANSMEYER, ARM AVP - PCS Strategy and Development, Verisk Insurance Solutions. România poate deveni un furnizor important de riscuri primare, a precizat el. Riscurile primare se referă la acele evenimente care inițial declanșează o serie întreagă de alte pierderi, cum ar fi catastrofele naturale, terorismul sau riscurile cibernetice. Acestea, de regulă, necesită instrumente de benchmarking care să ajute la plasarea lor în asigurare la tarife corecte și cu acoperiri adecvate.

Dacă nu intri într-o piață ca România azi, pe linia asigurărilor, peste 10 ani o să fii mult în urma competitorilor. Este o țară în care fenomene naturale precum cutremurele au o frecvență redusă, dar severitate mare. Comparativ cu SUA, unde evenimentele sunt și frecvente și intense, este un avantaj pentru industrie, a precizat el.

Obligațiuni de catastrofe în România?

Henning LUDOLPHS, Managing Director, Retrocessions & Capital Markets, HANNOVER Re, a precizat că ar existat șanse bune ca România să emită obligațiuni de catastrofe, pentru că ar reprezenta o diversificare a investițiilor, întrucât până în prezent nu se înregistrează o astfel de prezență.

Dacă o țară ar avea o expunere imensă la catastrofă, iar catastrofa respectivă se întâmplă, statul se confruntă în general cu o serie de situații. Dar Guvernul trebuie să facă ceva.

Infrastructura este distrusă, veniturile din impozite vor scădea, producția se reduce etc. Așadar, statul trebuie să ia din banii alocați unui proiect pentru a-i oferi celor care nu sunt asigurați. Toate acestea sunt motive pentru care un stat s-ar putea gândi la emiterea unei obligațiuni, a declarat Henning LUDOLPHS. Potrivit acestuia, aproximativ 25 miliarde USD sunt investiți în prezent în obligațiuni pentru catastrofe. Tot el a arătat că piața de Insurance Linked Securities (ILS) – instrumente derivate utilizate pentru preluarea riscurilor – reprezintă aproximativ 75 miliarde USD în prezent, care înseamnă 50% din acoperirea internațională a reasigurării pentru catastrofe.

State University, USA, a arătat că s-au făcut mai multe studii pe piețele de asigurări. Am analizat situația companiilor care vând asigurări de locuințe, modificările de capital, numărul de asigurători și care a fost dinamica pieței după o catastrofă, a spus ea.

Potrivit studiilor, efectele catastrofice în sine nu par să afecteze dimensiunea pieței. Astfel, se echilibrează numărul de nou intrați pe piață cu cei care părăsesc piața după o catastrofă. De asemenea, nu catastrofa în sine are un efect asupra dinamicii negative a pieței ulterioare, ci mai degrabă regimul de reglementare. S-a mai observat că în țările cu regimuri mai stricte de reglementare asigurătorii cedează volume mai mari în reasigurare decât în statele mai puțin reglementate. În acest caz, nu există o corelare directă între evenimentul catastrofic în sine și rata de reasigurare, a menționat Patricia BORN.

ICAR Forum 2016 a fost organizat cu sprijinul Ministerului Afacerilor Interne și al Băncii Mondiale și susținut de PAID România în calitate de Partener Strategic. De asemenea, evenimentul a fost sprijinit de JLT Re și PCS în calitate de Parteneri Principali, precum și de SAFETY Broker și MARSH România.

Partenerii Media ai ICAR Forum 2016 au fost: asigurarealocuintelor.ro, RFI România, revista Biz, ziuaveche.ro, wallstreet.ro și 9am.ro.

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Asigurătorii, față în față cu dezastrele naturale ).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Cum arată perspectivele financiare pentru viitorii pensionari?

Alexandru CIUNCAN - Secretar General, APPA -Asociația Pentru Promovarea Asigurarilor
Ciprian LADUNCA - CFO, METROPOLITAN Life 
Sergiu Costache - Revista PRIMM Asigurari & Pensii


TOP Stiri 1asig

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!