eStyle
Bătălia contra schimbărilor climatice ajunge şi pe frontul app-urilor
Autor:Adina TUDOR
Marti, 01 Septembrie 2015

În contextul creşterii continue a numărului de utilizatori ai dispozitivelor mobile, competiţiile organizate de ONG-uri la nivel global pentru construirea de aplicaţii dedicate problemei schimbărilor climatice iau amploare. De la calculatoare pentru reducerea poluării şi statistici personalizate în funcţie de localizarea utilizatorului, până la jocuri interactive menite să crească gradul de conştientizare asupra acestui fenomen, app-urile mobile schimbă modul în care organizaţiile comunică despre „climate change”.

Popularitatea dispozitivelor mobile nu mai este o noutate, ci un fapt, iar cifrele continuă să indice o creştere a numărului utilizatorilor de smartphone şi tablet PC-uri. Implicit, piaţa aplicaţiilor pentru dispozitive mobile se dezvoltă la rândul ei. De exemplu, conform unor statistici recente, utilizarea app-urilor ocupă deja peste jumătate (52%) din timpul petrecut pe media digitale la nivel global, iar utilizatorii de smartphone-uri îşi petrec 89% din timpul de pe media mobile folosind aplicaţii. În medie, un utilizator din grupa de vârstă 18-24 de ani foloseşte 28 de aplicaţii, în timp ce pentru categoriile 25-34 de ani şi 35-44 de ani, media ajunge la 29,5, respectiv 29,3 aplicaţii utilizate.

În acest context, organizaţiile din întreaga lume încearcă să atragă atenţia asupra schimbărilor climatice şi a efectelor pe care acestea le au la nivelul globului prin intermediul unor app-uri dedicate. Mesajele privind schimbările climatice şi impactul acestora sunt aduse, astfel, în zona în care publicul este din ce în ce mai numeros.

Soluţii contra „climate change”, căutate în competiţii

Deşi trend-ul nu este unul nou, fiind remarcat încă de mai mulţi ani, din ce în ce mai des astăzi ONG-urile şi autorităţile locale lansează şi susţin competiţii are încurajează dezvoltarea de aplicaţii dedicate problemei schimbărilor climatice.

De exemplu, în perioada decembrie 2011 – iunie 2012, Banca Mondială a desfăşurat, prin intermediul comunităţii sale Connect4Climate, competiţia „Apps for Climate”, în cadrul căreia au fost premiate aplicaţii software dedicate schimbărilor climatice. Printre programele înscrise în concurs s-au numărat calculatoare ale concentraţiei de carbon din aer, dar şi instrumente educaţionale sau chiar aplicaţii de planificare a reacţiilor la modificările climei, finaliştii rimind premii care au totalizat 55.000 USD. Pe primul loc s-a clasat „Ecofacts”, aplicaţie din Argentina care oferă utilizatorului date despre consumul de energie din propria ţară, precum şi impactul pe care propriile acţiuni de contracarare le poate avea asupra mediului. Locul 2 a fost ocupat de „My Climate Plan” – aplicaţie norvegiană prin care utilizatorii îşi puteau construi propriul plan de reducere a emisiei gazelor de seră – în timp ce pe locul al treilea s-a aflat „Globe Town” din Marea Britanie, prin intermediul căreia utilizatorul putea vedea cum sunt interconectate ţările la nivel global prin comerţ, imigrare sau asistenţă internaţională.

Şi în 2015, Banca Mondială a lansat mai multe iniţiative care au avut în centru ideea de aplicaţii pentru mediu, oncentrându-se, cu precădere, pe necesitatea de a găsi soluţii pentru reducerea poluării şi a emisiilor de gaze de seră din zonele urbane, dar şi a îmbunătăţirii consumului de energie. De exemplu, „Jakarta Urban Challenge” s-a adresat tinerilor şi antreprenorilor din Indonezia, care au fost invitaţi să găseasă soluţii pentru îmbunătăţirea mobilităţii din Jakarta şi pentru a reduce, simultan, emisiile de gaze cu efect de seră. Jakarta este, în prezent, unul intre cele mai aglomerate oraşe din lume şi cea mai mare arie urbană la nivel global care nu are metrou. Câştigătoarea competiţiei a fost „Squee”, o  aplicaţie de mobil care are ca scop să determine bicicliştii şi pietonii să creeze hărţi ale celor mai sigure căi de deplasare prin oraş, încurajând astfel populaţia să meargă pe jos sau pe bicicletă şi să renunţe la automobil. Folosită pe scară largă, aplicaţia va încuraja interacţiunea socială dintre pietoni şi va determina, astfel, crearea unor comunităţi de călători.

De asemenea, iniţiativa Code for Resilience, constând într-o serie de 11 hackathon-uri (n. red., evenimente în cadrul cărora dezvoltatori software, programatori şi alţi specialişti, precum designeri şi manageri de proiect, lucrează în echipe pentru dezvoltarea de programe şi proiecte software) organizate de Banca Mondială în nouă ţări, cu sprijinul ONG-urilor locale, a condus la lansarea de aplicaţii prototip şi instrumente digitale care să Contribuie la îmbunătăţirea răspunsului autorităţilor şi a rezistenţei generale la dezastre din zonele urbane. Printre „provocările” pe care participanţii le-au avut de rezolvat s-au numărat probleme precum dezvoltarea unui sistem care să alerteze pescarii în cazul unei furtuni până la un instrument de predicţie a ploilor pentru fermierii din zonele predispuse la inundaţii. De asemenea, îmbunătăţirea comunicării în cazul unui dezastru natural a fost o altă reocupare: una dintre aplicaţiile câştigătoare, „Anytime!”, oferă, în caz de dezastru, informaţii esenţiale utilizatorilor care se află într-o ţară străină.

„Febra” competiţiilor pentru astfel de aplicaţii nu a cuprins doar Banca Mondială, ci şi diverse organizaţii naţionale. Între decembrie 2014 şi martie 2015, americanii de la NASA au desfăşurat „Climate Resilience Data Challenge”, prin care au oferit premii în valoare de 35.000 USD pentru aplicaţii care să ajute la rezolvarea problemelor pe care Statele Unite le au din cauza schimbărilor climatice, de tipul inundaţiilor din zonele de coastă, fenomenelor meteorologice extreme care pun în pericol viaţa cetăţenilor, perturbarea activităţilor agricole, seceta sau creşterea acidităţii apei oceanice. Aplicaţiile puteau folosi datele federale existente privind schimbările climatice pentru a ajuta comunităţile locale să se pregătească pentru efectele schimbărilor climatice şi să protejeze ecosistemul local.

Tot în acest an, instituţia americană ESRI - Environmental Systems Research Institute a organizat în perioada iunie – august a.c., competiţia „Human Health and Climate Change Challenge”. Aceasta a fost deschisă atât developerilor, cât şi start-up-urilor, ONG-urilor, guvernelor şi nu numai, iar participanţii au fost încurajaţi să creeze aplicaţii care să ajute spitalele şi sistemele de sănătate să înţeleagă impactul schimbărilor climatice asupra sănătăţii propriilor comunităţi. Printre temele pe care participanţii a trebuit să le ia în considerare atunci când au dezvoltat aplicaţiile s-au numărat impactul temperaturilor crescute şi al fenomenelor meteo extreme, consecinţele incendiilor de pădure şi ale inundaţiilor, efectele secetei, creşterea cazurilor de boli transmise prin apă, poluarea aerului, creşterea numărului de boli respiratorii, precum şi nevoia de a îmbunătăţi comunicarea privind aceste riscuri.

Ce aplicaţii dedicate schimbărilor climatice poţi descărca?

În momentul de faţă, aplicaţiile dedicate schimbărilor climatice încearcă, de cele mai multe ori, fie să crească gradul de educare al utilizatorilor privind acest fenomen, prin jocuri, imagini de impact sau date statistice personalizate în funcţie de locaţia acestora, fie să îi ajute să calculeze consumul de energie sau gradul de poluare produs şi să îşi planifice un stil de viaţă mai bun.

ESRI, de exemplu, a lansat recent „Field Notes - Earth”, o aplicaţie gratuită care încearcă să creeze o „hartă” personalizată a condiţiilor din zona în care se află utilizatorul: ce temperatură medie se înregistrează şi ce estimări sunt făcute privind evoluţia temperaturilor pentru anii următori, care este cea mai apropiată zonă de cutremure sau cel mai apropiat vulcan sau care este calitatea solului din zona respectivă. Astfel de date pot fi obţinute pentru orice locaţie de pe glob.

Conform „Field Notes - Earth”, redacţia Revistei PRIMM – Asigurări&Pensii (strada Horei, sectorul 2 din Bucureşti) se află într-o zonă de temperatură „răcoroasă” (n.red., „cool” – calculată pe o medie a temperaturilor de 50 de ani), dar aplicaţia estimează că temperatura medie se va schimba semnificativ până în 2050, devenind „mult mai caldă”. Cea mai apropiată coastă oceanică se află la 141 km distanţă, iar cel mai apropiat deşert, la 1.092 km distanţă. Pe de altă parte, cea mai apropiată pădure este la 3 km distanţă, iar cel mai apropiat teren agricol, la 6 km distanţă. Cea mai apropiată zonă unde a avut loc un cutremur recent este la 110 km distanţă, iar cel mai apropiat vulcan este la 666 km distanţă. Din punctul de vedere al densităţii populaţiei, zona este încadrată la categoria „foarte aglomerată”.

La rândul său, Earth-Now, disponibilă gratuit pentru Android şi iOS, permite utilizatorului să vizualizeze date recente privind clima la nivel global, inclusiv temperatura aerului, concentraţiile de dioxid de carbon sau ozon, vaporii de apă sau variaţiile nivelului mărilor. Iar pentru cei care îşi doresc mai multe statistici privind schimbările climatice, există World Bank Climate Change DataFinder 2.5.

Alte aplicaţii se bazează pe impactul vizual pentru a determina utilizatorul să conştientizeze impactul schimbărilor climatice. „Painting with time: climate change”, disponibilă pentru iOS, compară fotografii recente cu fotografii vechi din diverse locaţii, accentuând astfel modificările peisajului natural. De asemenea, utilizatorul poate „şterge” cu un gest zăpada din Alaska sau apa dintr-un lac, subliniind încă o dată cât de puternic este impactul activităţii umane asupra mediului. „Chasing Ice” este construită pe o idee imilară, punând accentul însă pe reducerea drastică a suprafeţelor acoperite cu gheaţă la nivel global.

O altă categorie de aplicaţii include „calculatoarele” – Programe care estimează consumul de energie sau propriul efect asupra mediului. De exemplu, CarbonStory determină ce impact are utilizatorul asupra climatului, stabilind un „carbon footprint” al acestuia pe baza unor setări generale, al combustibilului consumat, al mâncării sau al condiţiilor de locuit. Pe de altă parte, SolarChecker calculează radiaţia solară de la locaţia curentă şi calculează ROI-ul unui sistem de energie solară construit pe zona de acoperiş disponibilă în acel loc.

Tuturor acestora li se adaugă o serie de aplicaţii educaţionale şi jocuri educative, precum Bert Save the Earth, dedicat cu precădere copiilor.

Surse articol:

Codeforresilience.org, http://www. codeforresilience.org/apps

Connect4climate.org, http:// connect4climate.org/blog/why-citiesneed-youth-innovation-for-a-low-carbonfuture

Esri.com, http://www.esri.com/landingpages/industries/health/climate-changeapp-challenge

Go-globe.com, http://www.go-globe.com/blog/mobile-apps-usage/

Nasa.gov, https://www.nasa.gov/press/2014/december/help-us-cope-withclimate-change-enter-nasa-usgs-dataapp-challenge/#.VcG6UvmqpHw

Time.com, http://time.com/3980369/climate-change-app-environmental/

WorldBank.org, http://www.worldbank.org/en/news/press-release/2012/06/28/world-bank-announces-winners-apps-forclimate-competition

Aplicaţii:

Anytime!, http://www.codeforresilience.org/app/anytime

Bert Save the Earth, https://itunes. apple.com/us/app/bert-save-the-earth/ id892086298?mt=8

CarbonStory, https://www.carbonstory.org/calculator

Earth-Now, https://itunes.apple.com/us/app/earth-now/id494633346?mt=8

Ecofacts, http://www.jengibre.com.ar/ecofacts/index.php

FieldNotes - Earth, https://play.google.com/store/apps/details?id=com.esri.fieldnotesearth

Painting with time: climate change, https://itunes.apple.com/us/app/painting-timeclimate-change/id508986580?mt=8

SolarChecker, https://itunes.apple.com/us/app/solarchecker/id331869963?mt=8

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Bătălia contra schimbărilor climatice ajunge şi pe frontul app-urilor).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Bunurile sau viata? Ce isi asigura romanii?

Paul SWOBODA - Presedinte al Directoratului GRAWE Romania

Adina MANDOIU - Director de Marketing, PR si Comunicare, GRAWE Romania

Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!