eStyle
Cât de departe a ajuns Inteligenţa Artificială astăzi? AI versus OM: utopie sau distopie?
Autor:Adina TUDOR
Marti, 14 Mai 2019

Inteligenţa Artificială reprezintă pentru oameni un pericol care nu poate fi neglijat. Este o avertizare pe care o întâlnim adesea, atât în literatură, în filme science fiction, cât şi în discursurile publice sau lucrările diverşilor oameni de ştiinţă, ingineri şi personalităţi publice.

Însuşi Elon MUSK, cunoscut pentru optimismul său tehnologic, este extrem de sceptic: la o conferinţă susţinută în 2014 a comparat AI-ul cu „invocarea demonilor”, numindu-l „cea mai mare ameninţare existenţială”. De atunci şi până în prezent, retorica lui a urmat o notă mai mult sau mai puţin apocaliptică, însă atitudinea faţă de AI a rămas aceeaşi: trebuie să fim foarte atenţi în dezvoltarea Inteligenţei Artificiale. Altfel, AI-ul poate deveni un „dictator nemuritor” de care nu vom reuși să scăpăm şi care ar putea distruge omenirea nu pentru că este malefic, ci pentru că ar sta în calea îndeplinirii propriilor scopuri.

MUSK nu este singurul care trage un semnal de alarmă: Stephen HAWKING, alături de mulţi alţi oameni de ştiinţă şi cercetători din domeniul AI, a ajuns la concluzia că Inteligenţa Artificială poate fi extrem de periculoasă, pentru că, în momentul de faţă, dezvoltăm într-un ritm accelerat sisteme AI extrem de puternice într-un context care permite realizarea unor greşeli periculoase. Greşeli care ar putea duce chiar până la eliminarea rasei umane.

Situaţia din realitate, cel puţin în momentul de faţă, nu este (încă) atât de dramatică. Cu toate că AI evoluează rapid, este, deocamdată, departe de superinteligenţa de care se teme Elon MUSK. Unde se află aceste tehnologii acum şi care sunt unele dintre cele mai importante probleme, dar şi realizări ale acestora vom vedea în paragrafele următoare.

Câteva statistici

În ceea ce priveşte utilizarea practică a Inteligenţei Artificiale, statisticile arată că aceste tehnologii încep deja să fie folosite şi la nivelul companiilor. Un sondaj realizat la începutul acestui an de GARTNER arată că, la nivel global, numărul organizaţiilor care implementează AI a crescut cu 270% în ultimii 4 ani. Conform acestuia, 52% dintre companiile de telecomunicaţii participante la studiu implementează deja chatbots bazaţi pe AI, iar 38% dintre furnizorii de servicii de sănătate se bazează pe diagnostic asistat de computer.

Se preconizează că AI-urile vor fi mai eficiente decât oamenii în multe cazuri, iar acest lucru se va întâmpla mai curând decât se crede. Conform unui sondaj realizat de cercetători din cadrul Universităţii Oxford, la care au răspuns 352 de specialişti în domeniul Inteligenţei Artificiale, AI-urile vor fi mai bune ca oamenii la traduceri (până în 2024), la scris eseuri de liceu (până în 2026) şi la condusul unui camion (până în 2027), dar şi la job-uri din retail (până în 2031), la a scrie o carte bestseller (până în 2049) şi la a face munca unui chirurg (până în anul 2053). Conform experţilor, toate joburile vor fi complet automatizate în următorii 120 de ani. De altfel, în anul 2017, World Economic Forum prezicea că 5 milioane de job-uri vor dispărea, până în 2020, din cauza AI.

Inteligenţa Artificială îşi va face loc şi în industria asigurărilor. Un studiu ACCENTURE, realizat în 2017, estima că, în 2020, clienţii din domeniul asigurarilor ar putea interacţiona mai degrabă cu un robot decât cu un om. La momentul respectiv, circa două treimi din asigurătorii care au participat la sondaj foloseau deja „asistenţi virtuali” bazaţi pe Inteligenţa Artificială.

Inteligenţa Artificială a învins un OM la Go... acum 3 ani

Dincolo de previziunile statistice, AI-ul face progrese interesante în toate domeniile. Poate una dintre cele mai cunoscute reuşite ale acesteia a fost victoria lui AlphaGo – Inteligenţa Artificială dezvoltată de Google – asupra celui mai bun jucător de Go din lume, Lee SEDOL, care a avut loc... acum 3 ani.

Victoria a fost cu atât mai neaşteptată pentru întreaga comunitate ştiinţifică, cu cât se credea că doar oamenii ar putea juca Go – datorită gândirii intuitive şi a complexităţii jocului – şi că ar mai fi fost necesare câteva decenii pentru a construi un AI care să poată gândi în acest mod. La 8 luni după victoria din martie 2016, AlphaGo a jucat 60 de jocuri profesioniste de Go, „sub anonimat”, şi le-a câştigat pe toate.

AI-ul care îşi creează propriile AI-uri (...şi îşi scrie propriul cod)

Reţelele neuronale din spatele AI-urilor învaţă din analiza seturilor mari de date, dar şi din experimente repetate şi din propriile experienţe. De aici şi până la a-şi scrie singur codul... n-a mai fost decât un pas. Procedura AutoML, implementată de Google, îi permite unui AI să îşi scrie propriile proceduri în cod, într-un mod mult mai rapid şi mai eficient. Procedura permite, aşadar, dezvoltarea, de către AI, a unui model procedural copil (un „copil-AI”), care poate fi antrenat pentru a îndeplini un anumit task, pe parcursul perioadei de învăţare acesta fiind supravegheat (şi îmbunătăţit) de AI-ul care l-a creat.

Interesant este că, deşi există similarităţi destule între codul creat de programatori şi cel dezvoltat de AI, se remarcă totuşi şi nişte diferenţe: mici subrutine au apărut în codul creat de AI, subrutine care nu par să aibă vreun scop, după părerea programatorilor.

AI-ul care a înţeles beneficiile trădării

Un experiment interesant, numit „Gathering”, realizat de Google, a vrut să vadă dacă AI-urile sunt mai predispuse să colaboreze sau să se distrugă atunci când sunt confruntate cu o lipsă de resurse. În scenariul stabilit de Google, două AI-uri, numite Red (Roşu) şi Blue (Albastru), au primit sarcina de a colecta „mere” verzi dintr-un spaţiu restrâns. Mai mult, cele două AI-uri au fost înarmate cu lasere care să le permită să îşi dezactiveze temporar oponentul.

După ce au rulat simularea de mii de ori, cercetătorii de la Google au ajuns la o concluzie interesantă: cele două AI-uri erau foarte paşnice şi colaborau atunci când erau suficiente mere. Cu cât erau mai puţine mere însă, cu atât creştea şansa ca Red şi Blue să se atace şi să se dezactiveze reciproc. Mai mult, dacă AI-urile mai mici şi „mai puţin inteligente” erau mai predispuse să colaboreze pe întreaga durată a experimentului, AI-urile mai complexe, care aveau în spate reţele neuronale mai mari, tindeau să favorizeze trădarea şi comportamentul egoist.

Cele două AI-uri care şi-au creat propriul limbaj

„Alice: balls have a ball to me to me to me to me to me to me to me

Bob: i i can i i i everything else . . . . . . . . . . . . . .”

Pe la jumătatea anului 2017, o ştire puţin sinistră îşi făcea loc în mass media din întreaga lume: Facebook a fost nevoit să închidă un experiment după ce două entităţi de Inteligenţă Artificială au început să vorbească între ele într-un limbaj pe care doar ele îl înţelegeau.

Discuţia a pornit după ce Facebook a provocat AI-urile să negocieze între ele, făcând schimb de pălării, mingi şi cărţi. Scopul experimentului era de a-şi îmbunătăţi abilităţile de negociere pe măsură ce făceau schimburi. În interacţiuni, cele două entităţi tip chatbot, numite Bob şi Alice, au început să folosească un limbaj „prescurtat”, imposibil de înţeles de către oameni. Deşi frazele nu au niciun sens, cercetătorii au ajuns la concluzia că există anumite reguli ale dialogului: de exemplu, faptul că fiecare entitate AI îşi reiterează obsesiv propriul nume pare să fie parte din negociere.

În cadrul experimentului, cercetătorii Facebook şi-au mai dat seama că cele două entităţi s-au bazat chiar şi pe strategii avansate pentru a-şi îmbunătăţi abilităţile de negociere – mergând până într-acolo încât să se prefacă că îşi doresc un item pentru a-l „sacrifica” mai târziu sub forma unui compromis fals.

AI-ul artist

„Era ora 9:17 dimineaţa, iar casa era greoaie. („1 The Road”)

Pentru cei care cred că lumea artelor este în siguranţă de „ameninţarea roboţilor”, veştile nu sunt bune. Inteligenţa Artificială a început deja să creeze romane, poezii sau muzică. De exemplu, „1 The Road” este primul roman scris în totalitate de un AI şi, deşi nu este un bestseller, reprezintă, cu siguranţă, un experiment interesant. Anterior, romanul japonez „The Day A Computer Writes A Novel”, în care un AI a fost co-autor, a trecut de pre-selecţia pentru câştigarea unui premiu naţional de literatură.

Anul trecut, o echipă de cercetători de la Microsoft şi Universitatea din Kyoto au dezvoltat un poet AI atât de bun, încât a păcălit cu succes mai mulţi oameni online, aceştia neputând să identifice întotdeauna poemele ca fiind scrise de un robot. În ansamblu, reţelele neuronale pot „asculta” toate operele lui Mozart şi ale lui Bach în câteva ore sau se pot antrena pe lucrările lui Shakespeare şi pot reproduce opere similare.

Tay, AI-ul rasist

Povestea lui Tay poate că este „veche”, dar, cu siguranţă, subliniază problemele întâmpinate de Inteligenţa Artificială astăzi. Lansat pe 23 martie 2016, de către Microsoft, pe platforma de socializare Twitter, Tay a fost un chatbot bazat pe AI, construit să imite stilul de limbaj al unei adolescente americane de 19 ani şi să înveţe din interacţiunea cu utilizatorii umani de pe Twitter. În doar câteva ore, ca urmare a interacţiunilor negative intenţionate, chatbot-ul a început să posteze tweet-uri rasiste şi misogine, obligându-i pe cei de la Microsoft să închidă proiectul în mai puţin de 16 ore. O a doua tentativă de lansare, pe 30 martie 2016, a eşuat din nou ca urmare a unor probleme tehnice.

Eşecul lui Tay subliniază una dintre marile probleme etice ale AI: faptul că algoritmii prin care aceste entităţi învaţă se bazează pe seturi mari de date, iar aceste date pot „ascunde” discriminări, stereotipuri sau comportamente toxice, care se pot transmite în entitatea AI în sine.

Există deja mai multe cazuri în care AI-urile au demonstrat că pot face discriminări la fel de mult ca oamenii: s-a descoperit, de pildă, că un instrument AI folosit de sistemul din SUA pentru a prezice care infractori vor recidiva – numit COMPAS – supraestima riscul de recidivă pentru persoanele de culoare şi îl subestima pe cel pentru persoanele caucaziene. Un alt exemplu este cel al instrumentului de HR folosit de AMAZON pentru a sorta CV-urile potenţialilor candidaţi, care analiza CV-urile şi făcea alegeri pe bază de gen, preferând candidaţii de gen masculin.

Lipsa unor seturi de date suficient de bune este însă doar una dintre problemele etice lansate de AI. Deciziile luate de maşinile autonome în situaţii limită, despre care am vorbit într-un articol din numărul precedent al revistei PRIMM, dar şi paradoxul „cutiei negre” sunt doar alte câteva exemple.

În concluzie... povestea continuă

Acestea au fost doar câteva dintre situaţiile în care entităţile de tip AI s-au remarcat prin comportamente neobişnuite sau neaşteptate, însă lista acestora este mult mai lungă. Rămâne de văzut în ce măsură oamenii vor putea maximiza oportunităţile oferite de aceste tehnologii şi vor putea reduce ameninţările.

AI – o definiţie

Inteligenţa Artificială reprezintă inteligenţa dovedită de „maşini”, în contrast cu inteligenţa „naturală” a oamenilor, iar ca ştiinţă, reprezintă studiul „agenţilor inteligenţi”: orice dispozitive care percep mediul înconjurător şi iau acţiuni care să le maximizeze şansa de a îşi îndeplini cu succes obiectivele. Colocvial, termenul defineşte maşinării care imită funcţiile cognitive umane, precum „învăţarea” şi „rezolvarea problemelor”.

Pentru obţinerea unor tehnologii AI, se foloseşte practica numită „machine learning” – utilizarea de algoritmi pentru a analiza date, a învăţa din acestea şi, apoi, a trage o concluzie sau a face o predicţie. În acest fel, „maşina” este antrenată să acţioneze pe baza unei mari cantităţi de date, care îi permite să înveţe comportamente.


Surse: „Elon Musk WARNING: Artificial Intelligence could be an ‘IMMORTAL DICTATOR’” - express.co.uk; „Gartner Survey Shows 37 Percent of Organizations Have Implemented AI in Some Form” – gartner.com; „Google's AI Is Now Creating Its Own AI”,Google's DeepMind Has An AI That Understands The Benefits Of Betrayal” - iflscience.com; „Facebook's artificial intelligence robots shut down after they start talking to each other in their own language” – independent.co.uk; „Explained Simply: How an AI program mastered the ancient game of Go” – medium.com; „What’s the Difference Between Artificial Intelligence, Machine Learning, and Deep Learning?” - nvidia.com;The First Novel Written by AI Is Here—and It’s as Weird as You’d Expect It to Be - singularityhub.com, „Elon MUSK’s billion-dollar crusade to stop the A.I. apocalypse” – vanityfair.com; Twitter taught Microsoft’s AI chatbot to be a racist asshole in less than a day”, THE STATE OF AI IN 2019” – theverge.com; „Why Elon Musk fears artificial intelligence” - vox.com; „This is when a robot is going to take your job, according to Oxford University” – weforum.org;
 

 

 

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Cât de departe a ajuns Inteligenţa Artificială astăzi? AI versus OM: utopie sau distopie?).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Titi AUR: Problema accidentelor rutiere grave este una nationala. Fiecare mort inseamna costuri sociale mari

Titi AUR (Academia Titi Aur - ATA)
Sergiu COSTACHE - Revista RIMM Asigurari & Pensii

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!