Asigurări
Catastrofele - un risc încă subasigurat
Autor:Daniela GHEȚU
Joi, 15 Septembrie 2016

Pierderile economice cauzate de catastrofe naturale s-au ridicat, în prima jumătate a anului 2016, potrivit calculelor MUNICH Re, la 70 miliarde USD, o cifră sensibil superioară celei din aceeași perioadă a anului precedent, de 59 miliarde USD. Ceea ce a rămas aproape neschimbat este procentul daunelor asigurate, care nu depășește 38% din total. În Europa, daunele totale cauzate de furtunile care au afectat continentul s-au ridicat la circa 6,1 miliarde USD (5,4 miliarde euro), volum din care circa 50% reprezintă daunele asigurate. În Statele Unite, daunele totale s-au ridicat la circa 17 miliarde USD, din care 11miliarde USD daune asigurate. 

Într-un cadru mai larg, datele statistice publicate de SWISS Re arată că anul trecut pierderile economice înregistrate ca urmare a catastrofelor naturale și a evenimentelor produse de acțiunea umană (terorism, accidente industriale sau de transport, incendii etc.) s-au ridicat la 92 miliarde USD, pentru un total de 353 de evenimente cu caracter catastrofal, din care 198 de origine naturală (80 miliarde USD).
În timp ce, în general, evenimentele catastrofale de origine naturală sunt cele mai numeroase și totodată responsabile de cea mai mare parte a pierderilor, cele mai mari valori ale daunelor înregistrate per eveniment vin din zona activității umane. În 2015, cele două explozii înregistrate în august, în portul chinez Tianjin, au condus la cel mai costisitor dezastru al anului, cu pierderi totale estimate între 2,5 și 3,5 miliarde USD.
Per ansamblu, deși daunele totale înregistrate în ultimii ani se situează ușor sub media ultimilor 30 de ani sau a ultimului deceniu, este îngrijorător faptul că proporția pierderilor asigurate rămâne scăzută, în apropierea pragului de 40%, și sever mai redusă în zonele lumii cu o industrie de asigurări emergentă și/sau nivel de trai mai scăzut. Cu alte cuvinte, chiar dacă realitatea curentă demonstrează o incidență crescută a fenomenelor naturale cu urmări catastrofale, deficitul de asigurare se menține, fenomen ce poate pune în pericol securitatea financiară a indivizilor și statelor deopotrivă.

O provocare „naturală” și nu numai

Despre încălzirea globală și schimbările climatice generate de aceasta, precum și despre efectele economice ale acestor schimbări s-au scris nenumărate studii în ultimii ani. Contestate de o parte a lumii politice, aproape unanim acceptate de lumea științifică, schimbările aduse de încălzirea globală se fac deja simțite pe tot globul, în viața de zi cu zi: furtuni puternice, cu intensități a căror incidență era apreciată anterior la 100 sau 200 de ani, sunt pe cale să devină un eveniment „normal”, afectând anual viața și proprietățile a milioane de persoane pe toate continentele; valuri de căldură extremă, incendii de vegetație greu de stăpânit, perdele distrugătoare de grindină sau secetă extremă fac parte, de asemenea, din „cotidian”. 
Un studiu publicat de Nature Climate Change Journal arată că episoade de inundații extreme care în prezent au o frecvență de revenire de aproximativ o dată la 50 de ani, ar putea interveni în viitorul apropiat la perioade 30 de ani, în timp ce vârfurile valorice, de pierderi extreme, a căror frecvență de revenire este în prezent de circa 16 ani, ar putea să apară în fiecare deceniu. Ca atare, cu un ciclu mult scurtat de inundații și pierderi extreme, valoarea daunei medii anuale înregistrate în Europa ar putea crește la orizontul anului 2050 la circa 23,5 miliarde euro, valoare de 3,8 ori mai mare decât media actuală, de 4,9 miliarde euro. 
Pe segmentul dezastrelor provocate de acțiunea umană (engl. man-made disasters), creșterea densității de locuire și a valorii activelor joacă principalul rol în înregistrarea unor pierderi de valori din ce în ce mai ridicate. De remarcat însă că, dacă în termeni valorici, creșterea înregistrată pe parcursul ultimelor decenii a fost exponențială, progresul tehnologic n-a produs schimbări majore în ceea ce privește natura riscurilor – cele mai frecvente și importante daune se produc încă din cauze „clasice”, ca exploziile, incendiile sau avarierea mijloacelor de transport, fără o legătură directă cu noile industrii dezvoltate pe parcursul ultimelor decenii. Accentul s-a mutat însă, într-o oarecare măsură, de la pierderea de vieți umane, la pagube exclusiv materiale. Altfel spus, dacă pe de o parte noile industrii nu par să fi introdus riscuri noi – cu excepția celui cibernetic –, pe de altă parte tehnologiile moderne au generat sisteme de protecție și control care, chiar dacă nu reușesc să excludă complet eroarea și riscurile, își îndeplinesc cel puțin rolul de avertizare și protecție, reducând sensibil numărul victimelor umane. 
O componentă care a suferit schimbări majore este cea a extinderii geografice a impactului evenimentelor – riscuri manifestate într-o parte a globului putând produce, în condițiile globalizării producției industriale, efecte la mare distanță, în special prin întreruperea lanțurilor de aprovizionare a unor industrii. Ca atare, clauzele de Business Interruption capătă o nouă greutate în economia asigurărilor, necesitând un permanent efort de adaptare la realitățile economice curente și implicând totodată o mult mai mare complexitate în activitatea de desdăunare.
Riscul cibernetic – singurul risc cu adevărat nou și foarte important introdus de progresul tehnologic – , reprezintă o provocare în creștere și pune, în multe privințe, probleme cu totul noi atât în materie de prevenție, cât și în cuantificarea efectelor. Într-o lume care devine cu fiecare zi mai interconectată, în care procese și tehnologii – de la cele mai simple, până la cele de importanță strategică –, sunt controlate la distanță prin mijloace informatice, riscul accesării „criminale”, prin atac cibernetic, îmbracă uneori forme greu de anticipat și evaluat. Nu de puține ori, astfel de atacuri se pot încadra în sfera terorismului, deși originea lor este greu de stabilit.
În sfârșit, terorismul reprezintă el însuși un risc în permanentă „mișcare” și evoluție. Evenimentele recente din Paris, Bruxelles, Nisa, Munchen etc. demonstrează o „schimbare  de stil” în activitatea teroristă, de la atacurile de amploare, producătoare de daune materiale semnificative, la acțiuni de tip „lup singuratic”, soldate cu daune materiale modeste, dar cu numeroase victime umane și pierderi economice „colaterale” care se pot ridica în final la sume importante. Răspunsul autorităților la astfel de atacuri, de regulă prin izolarea pentru o perioadă a cartierelor/suburbiilor vizate, împiedică funcționarea normală a afacerilor din perimetrul afectat, accesul angajaților, furnizorilor și clienților fiind cel puțin îngreunat, dacă nu imposibil. Mai cu seamă pentru firmele mici – să nu uităm că astfel de atacuri au loc de regulă în zone comerciale - turistice, populate de mici localuri sau magazine -, o astfel de întrerupere se poate dovedi fatală dacă asigurarea nu conține clauze specifice.

Soluții, soluții…

Din perspectiva asigurărilor, „noul normal” – după cum definea Banca Mondială peisajul incidenței și intensității crescute a fenomenelor meteorologice extreme –, n-a determinat o schimbare vizibilă de atitudine a indivizilor în sensul conștientizării nevoii sporite de protecție. Pentru moment, interesele deținătorilor de proprietăți rămân cel mai bine protejate în piețele unde există o schemă națională de asigurare dedicată, fie ea obligatorie sau nu. 
Cea mai mare parte a statelor europene folosește un model de asigurare facultativă a proprietății, în cadrul căruia primei de asigurare de bază i se suprapune obligatoriu un supliment de primă destinat acoperirii riscurilor catastrofale. Riscurile catastrofale luate în considerare diferă de la țară la țară, funcție de condițiile climatice și geomorfologice locale. Riscul de inundație este asociat asigurării facultative de bază în 10 state europene (Belgia, Cehia, Danemarca, Irlanda, Franța, Portugalia, Slovenia, Spania, Slovacia și Marea Britanie), în timp ce daunele provocate de furtuni sunt acoperite prin suplimentul de asigurare în 11 țări (Austria, Belgia, Cehia, Franța, Irlanda, Luxemburg, Finlanda, Marea Britanie, Portugalia, Spania și Ungaria). Cinci state (Belgia, Irlanda, Spania, Franța și Marea Britanie) au adoptat aceeași soluție și pentru riscul de cutremur. În fapt, acolo unde există o expunere ridicată la o întreagă varietate de riscuri, cum ar fi în cazul Belgiei, Spaniei sau Franței, suplimentul obligatoriu de asigurare pentru riscuri catastrofale oferă o acoperire complexă, care ia în considerare întreaga paletă de riscuri.
Schemele obligatorii sunt puțin răspândite în Europa: în Turcia, funcționează TCIP – poolul de asigurare la catastrofă pentru riscul de cutremur, în timp ce echivalentul românesc, PAID,  gestionează asigurarea obligatorie pentru riscurile de cutremur, inundații și alunecări de teren.
Oricare ar fi însă forma de organizare, dincolo de diverse aspecte tehnice sau de eficiență economică, principala problemă rămâne cea a gradului de cuprindere în asigurare. Chiar și în cazul soluțiilor obligatorii, numărul proprietăților asigurate este încă departe de a fi satisfăcător în raport cu fondul construit. Pe de altă parte, „noul normal” impune, în unele cazuri, o serie de corecții în funcționarea sistemelor de asigurare la catastrofă configurate cu decenii în urmă.

„Cazul” francez

Un exemplu recent, în acest sens, vine din Franța, unde sistemul de despăgubire pentru daunele produse de dezastrele naturale datează din 1982. Bazat pe un parteneriat public-privat, sistemul francez este construit pe principiul solidarității asiguraților, indiferent de gradul de expunere la risc, operațiunile sale derulându-se prin intermediul Caisse Centrale de Réassurance (CCR), companie de reasigurări al cărei mandat este de a proiecta, pune în practică și administra instrumentele necesare acoperirii riscurilor de catastrofă naturală. CCR este obligată să preia riscul de catastrofă transferat de asigurătorii direcți, fără să existe însă nici prevederi stricte cu privire la cota de retenție a riscului de către asigurători, nici obligativitatea încheierii de asigurări pentru deținătorii de proprietăți. Acoperirea riscurilor catastrofale este realizată în baza unui supliment de primă de 12%, perceput obligatoriu pentru toate polițele facultative de asigurare a proprietății. 
Sistemul și-a dovedit robustețea în repetate rânduri, dar efectele schimbărilor climatice și caracterul de „țintă teroristă” căpătat de Franța în ultima perioadă au determinat specialiștii din piață să considere că este nevoie de o ajustare a parametrilor de funcționare. În decembrie 2015, AFA – noua asociație a asigurătorilor francezi rezultată din unirea precedentelor forme de asociere profesională –, a lansat un document care propune, în esență, 12 măsuri de reformă a sistemului de asigurare la catastrofe. În condițiile în care asigurătorii se așteaptă ca în următorii 25 de ani costurile cu daunele  produse de fenomenele naturale să se dubleze, cea mai importantă modificare solicitată de AFA este ca, cel puțin pentru polițele cu valori asigurate mari, de peste 50 milioane euro, asigurătorii să aibă posibilitatea de a stabili liber valoarea suplimentului de primă pentru riscuri catastrofale.
Pe de altă parte, AFA atrage atenţia asupra unei posibile scăderi a ratei de cuprindere în asigurare, incidența și severitatea crescută a fenomenelor naturale determinând o atitudine mai selectivă a companiilor de asigurare față de riscurile preluate. AFA a sugerat totodată că sistemul ar putea fi „ajutat” prin excluderea unor acoperiri – cum ar fi cea a costurilor relocării familiilor afectate sau a daunelor produse construcțiilor de secetă –, riscuri care ar putea fi transferate către asigurarea decenială a construcțiilor. În sfârșit, în opinia asigurătorilor, statul ar trebui să-și exercite cu mai multă hotărâre rolul de risc manager, punând accent pe prevenție și managementul de criză. 
Cât privește acoperirea riscului de terorism, aflat în sarcina GAREAT – poolul de asigurare specializat, și aici sunt necesare ajustări, între care cele mai importante par să fie includerea pe lista acoperirilor furnizate a riscurilor cibernetice și a pierderilor fără daune materiale, de tipul Business Interruption, care afectează entitățile economice domiciliate în zonele afectate de atacuri teroriste.

Marea Britanie – asigurare pentru toți

Reacția britanică la penetrarea insuficientă a asigurărilor de catastrofă se numește FLOOD Re, o schemă non-profit funcțională din acest an, administrată de asigurători, menită să mențină prețul asigurării de inundații în limite accesibile și pentru zone de risc ridicat.
Primele percepute pentru asigurarea de inundații în cadrul schemei sunt proporționale cu valoarea fiscală a locuințelor, asigurând astfel direcționarea sprijinului oferit de FLOOD Re către proprietarii cu venituri reduse. Pentru a evita încurajarea construirii în zonele de risc, casele ridicate după anul 2009 nu sunt cuprinse în schema de asigurare.
Capacitatea curentă a FLOOD Re este de 2,1 miliarde lire sterline, în timp ce numărul companiilor de asigurări participante este de 36. Schema de asigurare este proiectată să funcționeze pentru 25 de ani, oferind răgazul necesar pentru a se construi un sistem de limitare a riscului de inundații suficient de robust pentru a garanta accesibilitatea asigurării pentru inundații tuturor proprietarilor din actualele zone de risc ridicat.

Tehnologia – un sprijin și o provocare 

Dacă dezvoltarea și extinderea accelerată a introdus pe agenda preocupărilor un nou risc – riscul cibernetic –, ea a adus cu sine și o serie de oportunități, încă incomplet valorificate de asigurători.
Primul domeniu în care progresul tehnologic rapid și-a făcut simțită prezența este cel al modelării riscurilor de catastrofă. Precizia și puterea de detaliere crescută a execuției hărților de risc și rapiditatea de colectare și prelucrare a datelor din teren fac ca noile modele produse de firmele specializate să ofere re/asigurătorilor nu numai un suport actuarial ce permite o subscriere mult mai precisă, ci și o imagine a producerii riscurilor și a extinderii daunelor produse de acestea care sosește aproape „în timp real”. 
Tehnologiile noi capătă de la o zi la alta o relevanță crescută și în monitorizarea daunelor: de la instrumentele puse la dispoziție de tehnologiile IoE (Internet of Everything), care permit colectarea, prelucrarea și interpretarea unui volum imens de date, la utilizarea dronelor pe scară din ce în mai extinsă pentru evaluarea daunelor în zone greu accesibile în condiții de dezastru, posibilitățile par să fie cu adevărat nelimitate. Pentru asigurători însă, ele vin însoțite și de provocări pe măsură, necesitând nu numai o adaptare logistică ale cărei costuri nu sunt deloc neglijabile, ci și o schimbare majoră în cultura corporatistă, în modalitatea de abordare a subscrierii, vânzării și activității de desdăunare, în relația cu clienții etc. 

Europa Centrală și de Est

Prima săptămână a lunii august a adus în Macedonia inundații puternice, care au afectat capitala Skopje și suburbiile acesteia, lăsând în urmă peste 30.000 de persoane afectate, 22 de victime, zeci de răniți, peste 5.000 de case și ferme distruse sau avariate, numeroase autovehicule distruse... totul ca urmare a unei precipitații de durată relativ redusă, dar care a revărsat asupra zonei respective un volum de apă triplu față de media lunară multianuală. Deși volumul total al daunelor nu este încă cunoscut în termeni financiari, ceea ce se poate spune sigur este că asigurătorii macedoneni nu vor fi afectați semnificativ de eveniment, dată fiind rata extrem de mică de penetrare a asigurărilor de proprietate, mai cu seamă pentru riscuri catastrofale. 
Această situație este, în fapt, simptomatică pentru întreaga regiune ex-Iugoslavă, în multe dintre țările acesteia mai puțin de 1% din gospodării fiind asigurate pentru riscuri catastrofale. Nici incidența unor fenomene de natură meteorologică de mare amploare, cum au fost inundațiile care au afectat în 2014 Serbia, Bosnia și regiuni mai mici din țările înconjurătoare, nu a schimbat lucrurile prea mult. Înființarea EUROPA Re, proiect menit să ofere țărilor din regiune sprijin tehnic pentru re/asigurarea riscurilor catastrofale nu a produs încă efecte vizibile, cel puțin în termenii penetrării asigurărilor de locuințe. Numeroși specialiști din zonă susțin chiar că numai o formă de asigurare obligatorie ar permite dezvoltarea mai rapidă a acestui tip de asigurare, în special prin pătrunderea în conștiința publică a conceptului.
În restul ECE, situația asigurărilor de locuință – în special a componentei de acoperire a riscului de catastrofă –, variază mult. Cele mai mari piețe de specialitate din regiune, Polonia, Cehia și Ungaria, beneficiază atât de dimensiunea fondului asigurabil, cât și de un procent mai ridicat al locuințelor asigurate (între 50 – 80%). România, care după fondul construit și suprafața terenurilor agricole s-ar califica la o poziție superioară, ocupă locul 4 în regiune în termenii primelor subscrise pentru asigurarea locuințelor, dat fiind că, în pofida obligativității, numai 18% din locuințe sunt cuprinse în asigurare.
Per total, la nivelul ECE, asigurările de proprietate, inclusiv segmentul asigurărilor agricole, au consemnat în 2015 prime brute subscrise de peste 4 miliarde euro și reprezintă circa 21,8% din businessul cu asigurări generale. În 2015, rata medie de creștere a primelor subscrise pentru acest tip de asigurări a fost de circa 3,6%. Într-o zonă cu diversitatea ECE însă, valorile medii trebuie privite cu reținere. Ceea ce este mai degrabă valabil pentru întreaga regiune este necesitatea de a îmbunătăți pătrunderea asigurărilor de proprietate, astfel încât efectele economice produse de evenimentele catastrofale să poată fi atenuate. 

 

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Catastrofele - un risc încă subasigurat).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Bunurile sau viata? Ce isi asigura romanii?

Paul SWOBODA - Presedinte al Directoratului GRAWE Romania

Adina MANDOIU - Director de Marketing, PR si Comunicare, GRAWE Romania

Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii


TOP Stiri 1asig

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!