Pensii
Corespondenţă din Bruxelles După criză, DC
Autor:Daniela GHEŢU
Miercuri, 12 Mai 2010

În luna aprilie a avut loc la Bruxelles întâlnirea EFRP (European Federation for Retirement Provisions), ocazie cu care a fost lansat Raportul Anual EFRP pentru anul 2009. Analizând evoluţia pieţelor europene de pensii private în dificilul context politic şi economic adus de criză, documentul acordă o atenţie specială problematicii schemelor de pensii cu Contribuţii Definite. Iată, în continuare, o selecţie a celor mai relevante aspecte semnalate de analiştii EFRP cu privire la schemele tip DC, căruia îi aparţin şi fondurile de pensii din România.

Colapsul băncii LEHMAN Brothers, în septembrie 2008, a dus finanţele mondiale şi economiile multor state în pragul prăbuşirii. Din fericire, după un an de eforturi conjugate pentru redresarea situaţiei, tabloul se prezintă în culori mai luminoase. Pieţele financiare au recuperat o bună parte a pierderilor, în timp ce – după cinci trimestre consecutive de contracţie –, economia europeană a reuşit să revină în teritoriu pozitiv, în a doua jumătate a lui 2009. Ca urmare, pe măsură ce Europa iese încet, încet din recesiune, este timpul ca atenţia guvernanţilor şi specialiştilor să se îndrepte asupra îmbunătăţirii performanţelor pe termen lung. Această abordare va contribui, cu siguranţă, la soluţionarea enormelor provocări bugetare ce se întrevăd în viitor şi la îmbunătăţirea sustenabilităţii resurselor publice pentru sănătate şi pensii. Pe de altă parte, ea va aduce avantaje şi angajaţilor care beneficiază de pensii ocupaţionale, prin stimularea randamentelor investiţionale şi reducerea perioadelor de şomaj în care oamenii nu acumulează resurse pentru pensii.

Guvernele ar trebui să înceapă consolidarea finanţelor publice, reducând din muntele de datorie publică, în timp ce Banca Centrală Europeană ar trebui să-şi modereze atitudinea de expansionism monetar. Un nivel mai redus al datoriei publice şi o cantitate de bani mai mică aruncată pe piaţă sunt esenţiale pentru a preveni o posibilă tendinţă inflaţionistă care ar eroda capitalul acumulat în pensiile ocupaţionale, subliniază autorii raportului.

De ce fondurile de pensiile au rezistat mai bine
crizei decât alte instituţii financiare?

  • Răspunderile fondurilor de pensii sunt scadente, în general, peste o perioadă foarte lungă, aşa că activele deţinute în prezent trebuie să acopere o promisiune care va deveni scadentă peste câteva decenii…
  •  Investiţiile pe termen lung ale fondurilor de pensii le permit acestora să depăşească relativ uşor chiar şi turbulenţe severe ale pieţelor financiare.
  • Fondurile de pensii investesc banii proprii, aşa că au o mare autonomie. Cu alte cuvinte, ele nu procedează ca alte instituţii financiare care, pentru a-şi mări profitul (dar şi pierderea, dacă lucrurile merg rău) împrumută bani pe care-i investesc alături de resursele proprii.
  • Fondurile de pensii nu au împrumuturi de plătit sau refinanţat, aşa că, spre deosebire de bănci sau alte instituţii, ele nu trebuie să se bazeze pe accesul la credit. Totodată, ele nu sunt forţate să vândă active în momentele nefavorabile ca să-şi poată plăti datorii scadente …

                                                European Commission MEMO/09/99 –

                                                                                        6 March 2009

Pensiile ocupaţionale recuperează handicapul

Pensiile ocupaţionale au depăşit criza financiară fără ajutor de la stat. Totuşi, volatilitatea pieţelor financiare a avut un impact negativ, atât asupra activelor acumulate în conturile individuale din schemele DC (Contribuţii Definite), cât şi în ceea ce priveşte gradul de finanţare a schemelor DB (Beneficii Definite). În 2008, în majoritatea ţărilor, pensiile ocupaţionale au înregistrat randamente negative variind între -10% şi -20%.

Pe măsură ce pieţele globale de capital au reuşit să-şi revină parţial după pierderile masive survenite până în martie 2009, fondurile de pensii au valorificat această revenire, marcând aprecierea valorii activelor. Astfel, în toate ţările randamentele anuale consemnau, în trimestrul III 2009, valori pozitive, de la 2% în Portugalia, la 20% în Irlanda. Totuşi, randamentele cumulate pentru perioada 2008 - 2009 au rămas încă în domeniul negativ în toate pieţele, cu excepţia României.

În plan concret, revenirea pieţelor financiare a însemnat pentru schemele DC oportunitatea de a recupera o parte din pierderile suferite, aspect cu atât mai important cu cât în schemele DC pure, pensiile participanţilor depind în totalitate de randamentele investiţiilor. Trebuie remarcat totuşi că multe scheme DC europene sunt proiectate astfel încât să reducă expunerea membrilor lor la riscul investiţional, fie prin impunerea unor randamente minime garantate, fie prin implementarea mecanismelor de tip multi-fond, care reduc expunerea pe acţiuni din portofoliul participanţilor pe măsură ce aceştia se apropie de vârsta pensionării, fie prin utilizarea schemelor de tip „balanţă de numerar”, care furnizează participanţilor un randament anual fix.

În schemele DB legătura dintre randamentul investiţional şi pensiile ce pot fi plătite este mai puţin directă, iar efectul negativ al crizei va fi împărţit cu generaţiile viitoare, ceea ce va produce o atenuare în timp a pierderilor suferite. Chiar dacă impactul imediat pare mai puţin puternic, este totuşi foarte îmbucurător faptul că rezultatele pozitive ale investiţiilor din ultima perioadă au contribuit la îmbunătăţirea gradului de finanţare a schemelor de pensii în Olanda, Elveţia şi Marea Britanie, cele mai importante pieţe de pensii DB europene.

Lecţiile crizei

La nivel european, guvernele şi autorităţile de supraveghere au dovedit flexibilitate şi, în general, au ajutat fondurile de pensii să absoarbă prăbuşirea valorii activelor deţinute, prevenind şi producerea unor efecte pro-ciclice asupra economiei. În plus, în multe dintre pieţele mature din Vestul Europei, guvernele au decis înfiinţarea unor comisii cu misiunea de a analiza în detaliu efectele crizei asupra fondurilor de pensii şi de a propune modificări legislative care să conducă la o mai mare fiabilitate a sistemului de pensii în situaţii similare.

În Regiunea Europei Centrale şi de Est, guvernanţii au reacţionat cu mai puţin calm. Pe de o parte, în unele ţări s-au întreprins măsuri de înăsprire a regimului de garanţii, intervenindu-se asupra arhitecturii sistemelor de pensii private, mai ales în componenta lor obligatorie. Astfel, Ungaria a anunţat introducerea, din 2010, a unei garanţii de randament real pozitiv, în paralel cu coborârea valorii comisionului maxim de administrare de la 0,8% la 0,4% din active, cu începere din 2014. Guvernul ungar a permis, de asemenea, participanţilor în vârsta de peste 52 de ani să opteze pentru întoarcerea la Pilonul I, până la 31 decembrie 2009.

[img1]

Pe de altă parte, multe dintre guvernele CEE au reacţionat la criză încercând să protejeze în primul rând echilibrul pilonului public de pensii, grav afectat de dificultăţile în colectare generate de creşterea şomajului şi de lipsa de lichidităţi a angajatorilor. Astfel, una dintre măsurile des întâlnite a fost cea de reducere sau îngheţare a nivelului contribuţiilor la Pilonul II de pensii private obligatorii. Statele Baltice şi România sunt exemplele cele mai relevante în acest sens. Totuşi, dacă pe termen scurt un nivel mai redus al contribuţiilor a fost de natură să reducă oarecum presiunea pe bugetele publice de pensii, pe termen lung aceste măsuri sunt însă de natură să ameninţe sustenabilitatea finanţelor publice. Organizaţiile internaţionale au sesizat acest pericol şi, la presiunea lor, este de aşteptat ca în anii următori nivelul contribuţiilor să revină la valori comparabile cu cele anterioare crizei.

Perspective

Anul 2009 a adus în atenţia publică, cu o deosebită pregnanţă, problematica pensiilor. Două documente publicate de Comisia Europeană, 2009 Ageing Report (aprilie 2009) şi Sustainability Report 2009 (septembrie 2009), au pus în evidenţă concluzii sumbre cu privire la viitorul pensiilor publice. Analizele întreprinse de organismele europene au arătat clar că evoluţia demografică, la nivelul continentului, pune serioase probleme de sustenabilitate a pensiilor publice. În plus, criza din 2008 – 2009 a afectat sever capacitatea financiară a statelor europene, punându-le în situaţia de a nu mai putea susţine, pe termen lung, deficitele tot mai grave ale bugetelor de asigurări sociale.

[img2]

[img3]

Concluzia care se impune este aceea că sistemele de pensii de stat se află într-un evident declin, forţând guvernele să ia în considerare reforme consistente ale pensiilor. Concret, această situaţie înseamnă că, într-un viitor relativ apropiat, pensiilor private le va reveni un rol esenţial în menţinerea unui standard de viaţă acceptabil pentru cetăţenii retraşi din viaţa profesională activă. A fost pus în evidenţă, totodată, un adevăr extrem de îngrijorător, şi anume că, deşi pensiile private au capacitatea de a compensa decăderea pensiilor publice, mai puţin de 40% din populaţia activă a Uniunii Europene este cuprinsă astăzi într-o schemă oarecare de economisire pentru pensie, ceea ce aşează sub un mare semn de întrebare securitatea financiară la bătrâneţe pentru o mulţime de cetăţeni. Ca urmare, după ce turbulenţele crizei se vor estompa, una dintre priorităţile guvernanţilor europeni trebuie să fie asigurarea unui cadru legal şi economic care să încurajeze eficient participarea şi creşterea volumului contribuţiilor la pensiile private.

Schemele de pensii DC – prezent şi perspective

Volatilitatea accentuată a pieţelor financiare pe parcursul ultimului an face foarte dificilă o apreciere exactă a volumului activelor administrate în cadrul schemelor de pensii ocupaţionale de pe întreg cuprinsul Europei. Totuşi, în limitele necesarelor aproximări, autorii Raportului EFRP apreciază că, în medie, activele în administrare în schemele DC au crescut în 2009, cu circa 12%.

În ceea ce priveşte pensiile private obligatorii, aceste scheme sunt prezente în 15 dintre statele Uniunii Europene, cărora li se adaugă Islanda. De menţionat că sub denumirea generică de „pensii private obligatorii”, Raportul EFRP ia în considerare toate schemele de pensii pentru care parametrii tehnici de „produs” (de ex., comisioanele, rata contribuţiilor etc.) sunt stabiliţi prin lege.

În regiunea CEE, după ce au înregistrat un regres vizibil în 2008, activele aferente Pilonului II de pensii private obligatorii au reintrat în 2009 pe un trend ascendent, recuperând pierderile din anul precedent. Raportat la contextul unui peisaj mai larg, al Uniunii Europene, regiunea CEE reprezintă încă o prezenţă modestă în termenii volumului de active administrate în schemele DC, dar începe să devină din ce în ce mai interesantă prin prisma numărului larg de participanţi la acest tip de scheme de pensii.

Astfel, la finalul anului 2009, în schemele de pensii europene de tip DC se administrau active totale de circa 1.300 miliarde euro, în beneficiul a circa 58 milioane de participanţi activi. Dacă, în ceea ce priveşte volumul activelor, pieţele de pensii DC din Marea Britanie, Danemarca şi Elveţia rămân cele mai importante, din perspectiva numărului de participanţi, Polonia ocupă deja fotoliul de lider, în timp ce ţări ca România, Bulgaria sau Ungaria deţin cote destul de importante din totalul participanţilor.

Aşteptări

Studiile realizate de EFRP, precum şi de diverse alte entităţi specializate, au arătat în mod clar că schemele de pensii de tip DC sunt pe cale de a deveni soluţia dominantă preferată de europeni. Toate semnele arată că, într-un viitor nu prea îndepărtat, cetăţenii Europei se vor pensiona predominant din sisteme de acumulare DC. Ca urmare, este necesar ca pe viitor ele să capteze întro mult mai mare măsură atenţia reglementatorilor, astfel încât securitatea financiară a participanţilor să fie cât mai bine apărată.

 

 

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Corespondenţă din Bruxelles După criză, DC).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Cum arată perspectivele financiare pentru viitorii pensionari?

Alexandru CIUNCAN - Secretar General, APPA -Asociația Pentru Promovarea Asigurarilor
Ciprian LADUNCA - CFO, METROPOLITAN Life 
Sergiu Costache - Revista PRIMM Asigurari & Pensii

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!