Interviu
Corneliu MOLDOVEANU: Va trebui schimbată perspectiva supravegherii reactive!
Autor:Alexandru D. CIUNCAN
Luni, 03 Februarie 2014
Corneliu MOLDOVEANU, Vicepreşedinte al ASF

Ce ameninţări există pentru piaţa asigurărilor în 2014, din perspectiva Autorităţii de Supraveghere Financiară? Ce sectoare sunt vizate de noile reglementări ce intră în vigoare în acest an? Sunt companiile din România pregătite pentru noul regim de solvabilitate Solvency II? Despre toate acestea ne-a vorbit Corneliu MOLDOVEANU
într-unul dintre primele interviuri pe care le-a acordat în calitate de Vicepreşedinte al ASF.

PRIMM: A trecut aproape un an de la înfiinţarea Autorităţii de Supraveghere Financiară. Care sunt principalele avantaje ale unui sistem de supraveghere centralizat?
Corneliu MOLDOVEANU: Vă grăbiţi când spuneţi că a trecut aproape un an. Practic,  ASF funcţionează din 28 aprilie 2013 şi, ca orice autoritate de asemenea importanţă pentru piaţă, a trecut prin mai multe etape de organizare până am început să funcţionăm sub actuala formă, pe care, personal, o consider cea optimă. Gândiţi-vă că iniţial conducerea ASF era formată din 17 membri, a existat o etapă intermediară în care Consiliul ASF a fost alcătuit din 11 membri, iar din noiembrie, conducerea ASF este formată din 9 membri. Ceea ce este important să se știe,  atât la nivelul pieței,  cât şi al asiguraților, este că, indiferent de modificările produse în ceea ce privește conducerea executivă a ASF, autoritatea a pus în permanenţă accentul pe ceea ce înseamnă comportamentul corect al societăţilor de asigurări faţă de consumatori. Prin urmare, nu ne-a surprins atunci când piaţa a considerat că, în 2013, spre deosebire de alţi ani, în sectorul asigurări, ASF s-a dovedit un supraveghetor mai ferm, dând dovadă de mai multă fermitate decât în trecut.
Vorbind despre avantajele supravegherii centralizate, desigur că ele sunt multe. Cel mai la îndemână este cel al costurilor: un supraveghetor integrat pentru piaţa financiară non-bancară înseamnă costuri mai reduse: nu mai vorbim despre 3 direcţii juridice, 3 direcţii de personal, 3 direcţii de orice. Vorbim despre o abordare integrată. Desigur, aceasta este componenta cantitativă, unde rezultatele se văd imediat. În privinţa componentei calitative, vreau să vă spun un singur lucru: la masa deciziilor sunt acum reprezentanţii a 3 sectoare ale industriei, care supraveghează o piaţă de circa 25% din PIB. Vorbim despre expertiza suplimentară, iar atunci când luăm o decizie într-un sector, evident că ne punem întrebarea: dar ce se întâmplă în celălalt sector? Şi nu numai că ne punem întrebarea, dar găsim şi răspunsurile.

Indiferent de modificările produse în conducerea executivă a ASF, autoritatea a pus în permanenţă accentul pe ceea ce înseamnă comportamentul corect al societăţilor de asigurări faţă de consumatori.

PRIMM:  Acesta este unul dintre primele interviuri pe care le acordaţi în calitate de Vicepreşedinte al ASF. Care consideraţi că reprezintă principalele ameninţări cărora industria trebuie să le facă faţă, şi ce planuri există pentru a le reduce impactul?
Corneliu MOLDOVEANU: În principal, există un singur mare inamic al pieţei asigurărilor. Acelaşi care poate fi şi cel mai mare aliat: economia. Dacă economia va continua să stagneze (pentru că orice economist „normalizează” evoluţia economică privind şi rezultatele dincolo de evoluţia unor factori conjuncturali precum agricultura),  atunci piaţa asigurărilor, care reprezintă o oglindă perfectă a mersului economiei,  nu ar avea de ce să aibă un alt sens. Când economia a crescut, la fel s-a întâmplat şi cu piaţa. Când economia a scăzut, piaţa asigurărilor a preluat acest trend (cu o anumită întârziere) şi am văzut asta în orice: în nivelul primelor brute subscrise, în apetitul sau lipsa de apetit a unor investitori de a veni pe piaţă şi chiar în nivelul forţei de muncă angrenate în industria asigurărilor. Când economia nu creşte, cei care câştigă sunt cei care inovează şi îşi păstrează calmul şi direcţia de acţiune: priviţi brokerii de asigurare - care au ajuns să intermedieze aproape jumătate din primele brute subscrise. Pentru ei, dacă privim situaţia în ansamblu şi nu punctual, nu a fost criză.
O altă ameninţare ar fi pierderea răbdării. Vedem clar semnalele din industrie, în principal din partea unor acţionari internaţionali, a unor grupuri mari, care şi-au pierdut răbdarea de a aştepta revenirea pieţei asigurărilor din România. Privind cifrele globale, o piaţă autohtonă cu grad de penetrare al asigurărilor mai mic de 1,5% din PIB în comparaţie cu media Uniunii Europene - peste 7% din PIB, pe termen lung, nu poate avea decât un sens: în sus. Sperăm ca asigurătorii internaţionali să vadă clar acest lucru: potenţialul. Şi să aibă răbdarea ca piaţa românească să îşi atingă potenţialul. Nu vorbim despre un an sau doi, nici măcar despre 5 ani. Dar asigurătorii pot fi acuzaţi de multe lucruri - mai puţin de faptul că nu văd perspectiva.

Punem din ce în ce mai mult accent pe protecţia consumatorilor: atât în privinţa respectării drepturilor lor, dar şi în privinţa creşterii nivelului general de educaţie financiară.

PRIMM: Lipsa de predictibilitate a despăgubirilor pentru daune morale s-a transformat, alături de tarifarea necorespunzătoare, într-o nouă caracteristică a pieţei RCA. Cum estimaţi că vor evolua în continuare despăgubirile pentru daune morale?
Corneliu MOLDOVEANU: În privinţa despăgubirilor pentru daune morale, aveţi dreptate. Spre exemplu, cât valorează viaţa unui om? Sau faptul că el rămâne infirm în urma unui accident? Mie, ca om, îmi este imposibil să răspund la această întrebare. Şi cred că şi instanţele au o problemă în a găsi răspunsul la o astfel de întrebare. Suplimentar, mai apare o problemă: dacă o instanţă decide că viaţa unui om valorează 10.000 euro, iar o alta 400.000 euro, care are dreptate? În acest stadiu, suntem foarte receptivi la ceea ce ne semnalează industria: un sistem predictibil de evaluare a daunelor morale. În acest sens, autoritatea noastră a întreprins, încă de la sfârşitul anului 2012, unele măsuri cu scopul de a asigura o dimensionare corectă a estimărilor privind costurile asumate de către asigurători în baza poliţelor RCA.
S-a stabilit astfel că rezervele de daună constituite pentru daune morale ca urmare a vătămării corporale sau decesului să se constituie pe baza jurisprudenţei şi a practicii societăţii de asigurare şi nu la nivelul pretenţiilor în instanţă, aşa cum era anterior.  În acest sens, a fost realizat Ghidul pentru soluţionarea  daunelor morale, instrument utilizat în momentul de faţă de către asigurători, pentru soluţionarea pe cale amiabilă a pretenţiilor de despăgubiri ca urmare a vătămării corporale sau decesului.
Sigur că dacă am încerca o estimare a despăgubirilor pentru daune morale, aceasta nu ar putea fi altfel decât crescătoare în condiţiile prezente. Dar încercăm să schimbăm lucrurile: am constituit un grup de lucru la nivelul pieţei care să conceapă un act normativ pentru evaluarea daunelor morale. Eu estimez că până la jumătatea acestui an propunerile vor fi înaintate Parlamentului.

În principal, există un singur mare inamic al pieţei asigurărilor. Acelaşi care poate fi şi cel mai mare aliat: economia.

PRIMM: Este nevoie de o reglementare mai clară a modului în care sunt construite tarifele RCA în România?
Corneliu MOLDOVEANU: Desigur, ştiţi că potrivit angajamentului asumat de România prin programul de aderare la structurile europene au fost  transpuse prevederile directivelor europene cu privire la liberalizarea tarifelor de primă pentru asigurarea obligatorie RCA.
Tarifele de primă notificate autorităţii sunt stabilite de fiecare societate pe baza unor calcule actuariale, în funcţie de portofoliul de clienţi căruia societatea doreşte să se adreseze, precum şi în funcţie de alte elemente comerciale din strategia fiecărei societăţi. Se presupune ca managementul societăţilor de asigurare să se facă pe baze prudenţiale şi obligaţiile viitoare faţă de asiguraţi să fie respectate în raport cu politica respectivă de preţuri. Când nu se respectă obligaţiile faţă de asiguraţi, autoritatea trebuie să intervină. Sunt alte instrumente de intervenţie decât impunerea tarifelor.
PRIMM: Cum comentaţi ieşirea de pe piaţa din România, anul trecut, a unor jucători importanţi la nivel mondial, precum AXA, QBE sau EUREKO?
Corneliu MOLDOVEANU: Îmi pare rău de aceste retrageri, desigur, din păcate nu avem un cuvânt de spus în strategia niciunui asigurător. Doar două lucruri aş mai vrea să adaug faţă de ceea ce am spus deja: când piaţa este la un asemenea nivel, oricine pleacă, mai devreme sau mai târziu, va fi înlocuit de altcineva. Iar al doilea comentariu este legat de faptul că nu comentez deciziile acţionarilor. Doar ei sunt în măsură să îşi facă acele calcule care să le arate câţi eurocenţi câştigă pentru fiecare euro investit într-o anumită piaţă. Societăţile nu pot fi capturate împotriva voinţei lor.

Nu pot să nu observ că a crescut şi nivelul de încredere în supraveghetorul pieţei.

PRIMM:  Mai sunt doi ani până la intrarea în vigoare a Solvency II. Sunt companiile din România pregătite pentru noul regim de solvabilitate?
Corneliu MOLDOVEANU: Consider că ar trebui să fie pregătite. Vorbim deja despre implementarea noului regim de solvabilitate de câţiva ani buni. Mai sunt doi ani până la implementarea efectivă, deci ar mai fi doar puţin timp de pregătire. Dar ideea e că alături de piaţă va trebui să fie pregătită şi autoritatea.
Întreaga filozofie de supraveghere se va schimba, de la cea orientată pe conformitate la cea bazată pe managementul riscului. Consider prioritatea principală a mandatului meu evaluarea şi analizarea fiecărei societăţi de asigurare din punctul de vedere al prudenţialităţii. Ştiu că această idee a mai fost vehiculată în strategiile Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, din păcate însă, în continuare, supravegherea e orientată spre conformitate. Observ asta în fiecare zi în care am discuţii cu colaboratorii mei, iar perspectivele noastre diferă.
La nivel de piaţă există aceeaşi perspectivă a supravegherii reactive. Dar acest lucru va trebui schimbat, fiecare societate de asigurare va fi evaluată din punctul de vedere al vulnerabilităţilor şi al riscurilor pe care le ridică. Vorbim despre perfecţionarea instrumentelor şi modalităţilor de analiză a informaţiilor în faza de autorizare a societăţilor, vorbim despre îmbunătăţirea indicatorilor de avertizare timpurie pe baza analizării riscurilor, a grupurilor de asigurători, vorbim despre analiza modului în care sunt investite activele care sunt admise să acopere rezervele tehnice, vorbim despre analiza riscului ca societăţile de asigurări să aibă ele însele un management inadecvat al riscului.

Am constituit un grup de lucru la nivelul pieţei care să conceapă un act normativ pentru evaluarea daunelor morale. Estimez că până la jumătatea acestui an propunerile vor fi înaintate Parlamentului.

PRIMM: Cum anticipaţi rezultatul agregat al pieţei pentru 2013? Care sunt soluţiile pentru stoparea pierderilor?
Corneliu MOLDOVEANU: Aici nu mai este o chestiune de anticipaţie,  ci doar de agregat rezultatul primelor 11 luni cu cele din luna decembrie. Undeva,  în luna februarie, sper să putem constata că piaţa asigurărilor în 2013 a adus un plus, chiar dacă uşor, faţă de 2012. Voi fi mulţumit dacă voi constata acest lucru şi voi fi şi mai mulţumit dacă, în 2014, vom constata o creştere a pieţei asigurărilor peste nivelul creşterii economice (în acest moment ea este prognozată la 2,5%).
Există o vorbă în industrie, care compară o astfel de piaţă cu traseul unui petrolier uriaş: nu îşi poate schimba brusc direcţia. Sunt convins că nici industria,  nici asiguraţii nu îşi doresc volatilităţi mari de la un an la altul. Aş vrea creştere, dar vreau creştere organică, care să se reflecte atât în creşterea nivelului de satisfacţie al asiguraţilor faţă de produsele oferite de industrie, cât şi în creşterea încrederii societăţilor de asigurare că piaţa din România este pe drumul cel bun în a-şi atinge potenţialul.

Voi fi mulţumit dacă, în 2014, vom constata o creştere a pieţei asigurărilor peste nivelul creşterii economice (în acest moment ea este prognozată la 2,5%).

PRIMM: Unul dintre subiectele cele mai actuale este acela al protecţiei consumatorului de asigurări. Cum priviţi acest aspect, din perspectiva autorităţii de supraveghere?
Corneliu MOLDOVEANU: Este principala nouă preocupare a Autorităţii de Supraveghere Financiară. Spun „nouă’’ pentru că şi ASF este o instituţie nouă. Chiar dacă au existat şi la vechile autorităţi preocupări în acest sens, este pentru prima oară când avem posibilitatea să impunem simultan,  pe o piaţă de asemenea dimensiune, o nouă filozofie, integrată, care să reflecte ferm preocuparea ca abuzurile faţă de consumatori să fie limitate, simultan cu o educaţie financiară ameliorată a consumatorilor de servicii aferente pieţei financiare non-bancare. Nu sunt doar vorbe frumoase: deschideţi acum site-ul www.asfromania.ro şi veţi vedea că față de trecut punem mult mai mult accentul pe protecţia consumatorilor. Ei au o secţiune dedicată. Este mai uşor decât oricând pentru asiguraţi să adreseze petiţii Autorităţii de Supraveghere Financiară. O pot face online şi nu durează mai mult de 10 minute.
Şi nu pot să nu observ că a crescut şi nivelul de încredere în supraveghetorul pieţei. Asta se observă din mai multe aspecte: numărul petiţiilor rezolvate favorabil pentru consumatori în urma investigaţiilor ASF este de circa 70%. Toate petiţiile sunt tratate cu maximă seriozitate de departamentul de specialitate din ASF. O să îmi spuneţi: păi faptul că multe petiţii sunt în cele din urmă soluţionate în favoarea asiguraţilor arată că sunt probleme în piaţă. Este doar o parte din adevăr, dar partea care ne bucură cu adevărat este aceea că a crescut încrederea în supraveghetorul pieţei: cei care depun petiţii încep să îşi cunoască drepturile, iar noi nu pierdem niciun prilej, inclusiv prin răspunsurile la petiţii, de a le arăta şi drepturile şi obligaţiile. Dacă vreţi, ne asumăm şi formal şi informal o mică contribuţie pentru educaţia financiară suplimentară a consumatorilor. Ei nu vor fi niciodată pe deplin mulțumiţi, dar chiar dacă nu sunt mulţumiţi integral de modul de despăgubire, măcar au elementele unei analize corecte.
Punem din ce în ce mai mult accent pe protecţia consumatorilor: atât în privinţa respectării drepturilor lor, dar şi în privinţa creşterii nivelului general de educaţie financiară. Iar cei care nu respectă drepturile consumatorilor sau nu pot să respecte drepturile consumatorilor vor fi sancţionați şi de noi, şi de consumatori. Noi nu urmărim aplicarea de amenzi cu orice preţ - şi publicul trebuie să ştie că preferăm conformarea voluntară a societăţilor de asigurări (nu conformarea generată de amenzile ASF). De aceea, cred că asigurătorii trebuie să se teamă, pe termen lung, în principal de atitudinea consumatorilor faţă de ei. Iar dinspre ASF, asigurătorii trebuie să ştie un lucru: fermitatea nu este o toană. Este o atitudine. Mai pronunţată decât oricând.








Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Corneliu MOLDOVEANU: Va trebui schimbată perspectiva supravegherii reactive!).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Bunurile sau viata? Ce isi asigura romanii?

Paul SWOBODA - Presedinte al Directoratului GRAWE Romania

Adina MANDOIU - Director de Marketing, PR si Comunicare, GRAWE Romania

Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!