Interviu
Crinu ANDĂNUŢ, Preşedinte, APAPR
Autor:Daniela GHETU
Crinu ANDĂNUŢ, Preşedinte, APAPR
Într-o perioadă în care situaţia sistemelor publice de pensii ţine „capul de afiş” în toată Europa, iar din ce în ce mai multe speranţe sunt îndreptate către sistemele de pensii private, Revista PRIMM vă propune un dialog cu Crinu ANDĂNUŢ, Preşedinte, APAPR.



PRIMM: Către finalul unei lungi perioade de criză, fondurile de pensii raportează rezultate investiţionale extrem de bune. Vă propun să mai explicăm o dată, pentru publicul larg, secretul acestui succes.
Crinu ANDĂNUŢ: Rezultatele investiţionale foarte bune obţinute până acum de fondurile de pensii private sunt explicate în mod cumulat de atitudinea prudenţială, de diversificare, echilibru şi valorificarea oportunităţilor de piaţă, chiar şi în contextul extrem de dificil al crizei economice şi financiare din ultimii ani. Strategia investiţională a fondurilor de pensii s-a adaptat foarte bine la condiţiile de piaţă, profitând când de dobânzile ridicate din zona instrumentelor cu venit fix, când de creşterea acţiunilor listate la burse, când de ambele, în funcţie de evoluţiile pieţelor financiare.
De exemplu, în perioada 2007-2009, fondurile de pensii au mizat prioritar pe instrumente cu venit fix (de la titluri de stat la depozite bancare şi obligaţiuni corporative de randament ridicat), maximizând câştigurile într-o piaţă „înfometată de bani” şi păstrând în acelaşi timp o expunere pe acţiuni relativ redusă, de până la 10%. Acest fapt a protejat câştigurile participanţilor de căderea bruscă a pieţei de acţiuni din 2008 însă, odată cu revenirea aprecierii acestor instrumente, începând cu al doilea trimestru din 2009, fondurile de pensii au intrat la cumpărare şi au profitat de această creştere a pieţei, deşi într-un procent relativ redus, cu o expunere de circa 10%-15%, pe care au depăşit-o în prezent.
De asemenea, scăderea între timp a dobânzilor pe piaţă a apreciat portofoliul de titluri de stat şi alte obligaţiuni deţinute de fondurile de pensii, ceea ce a permis marcarea unor profituri în beneficiul participanţilor. Per total, în aceşti ultimi ani, indiferent de motorul de creştere, rezultatele investiţionale obţinute au fost destul de atractive, mai ales prin comparaţie cu randamentele oferite de alte posibilităţi de economisire disponibile la nivel individual. Pentru ultimii aproape 3 ani, randamentul mediu anual al Pilonului II (obligatoriu) este de 14,9%, în timp ce fondurile de Pilon III (facultativ) au înregistrat un randament mediu anual de 9,2% în ultimii 4 ani.

PRIMM: Ce aşteptări trebuie să aibă participanţii în ceea ce priveşte rezultatele viitoare ale fondurilor de pensii? Se vor menţine ratele înalte de randament?
C.A.: Deşi legislaţia interzice actorilor pieţei să avanseze cifre sau estimări cantitative cu privire la performanţele viitoare ale fondurilor de pensii private, reafirm certitudinea că, pe termen mediu şi lung, rezultatele investiţionale se vor menţine real-pozitive. Cu alte cuvinte, fondurile private de pensii vor continua să producă valoare adăugată pentru toţi contributorii la sistem, prin randamente situate, pe orizonturi lungi de timp, peste rata inflaţiei, sau alte posibilităţi de economisire individuală. 
Perspectivele sunt pozitive câtă vreme administrarea este responsabilă şi prudenţială, la fel ca şi până acum. De altfel, deşi „rezultatele anterioare nu reprezintă o garanţie pentru performanţele viitoare”, randamentele solide de până acum reprezintă o bună carte de vizită pentru fondurile private de pensii, care au sporit încrederea în sistem.

PRIMM: Aţi spus în câteva rânduri că, pentru pensiile private, 2011 va fi, în principal, anul unor clarificări din punct de vedere legislativ. Vă propun să recapitulăm care sunt priorităţile din acest punct de vedere şi care este stadiul în care se află proiectele legislative în cauză.
C.A.: Într-adevăr, există oportunitatea ca 2011 să fie anul clarificărilor legislative necesare sistemului de pensii private, prin completarea cadrului legislativ primar. Cel mai avansat în circuitul legislativ este proiectul Legii Fondului de Garantare, care va constitui plasa de siguranţă de ultimă instanţă a sistemului de pensii private, alături de restul reglementărilor prudenţiale deja incluse în legislaţie. Această lege ar putea fi adoptată până la finalul actualei sesiuni parlamentare, adică cel târziu în luna iunie.
Apoi este vorba de alte două proiecte legislative, care sunt încă în lucru la ministere: legea privind plata pensiilor private şi legea pensiilor ocupaţionale. Ambele sunt aşteptate să intre în circuitul parlamentar cât de curând, existând şanse să fie şi ele adoptate anul acesta, pentru a finaliza construcţia legislativă primară din sistem. Alături de acestea, atât Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), cât şi autoritatea de supraveghere a pieţei, CSSPP, au promovat amendamente pentru extinderea deductibilităţii aplicabile pensiilor facultative, în legătură cu care sperăm de asemenea să vedem evoluţii pozitive anul acesta. 
Nu în ultimul rând, în perioada imediat următoare ne aşteptăm şi la ieşirea din circuitul legislativ, prin respingere definitivă, a unor iniţiative legislative negative cu privire la Pilonul II de pensii private obligatorii, care au fost promovate în ultimii 2 ani.
Este important de precizat că APAPR s-a implicat puternic în procesul legislativ cu privire la toate aceste legi şi iniţiative, formulând amendamente şi propuneri de îmbunătăţire a proiectelor. Suntem mândri pentru faptul că punctul de vedere al specialiştilor din piaţă este luat în considerare în procesul de elaborare a legislaţiei specifice, în beneficiul participanţilor la sistem.

PRIMM: Proiectul vizând legea pensiilor ocupaţionale a fost supus dezbaterii publice, demers pe parcursul căruia s-au formulat o serie de obiecţii faţă de forma propusă. Ce noutăţi aveţi cu privire la acest subiect?
C.A.: După ştiinţa noastră, proiectul legii pensiilor ocupaţionale se află încă în analiza unui grup mixt de lucru format din specialiştii Ministerului Muncii, Ministerului Finanţelor şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, care vizează îmbunătăţirea acestei iniţiative faţă de prima formă supusă dezbaterii publice. Aş face însă şi câteva consideraţii dincolo de evoluţia strictă a procedurii legislative a acestui proiect.
Personal, nu văd un astfel de sistem de pensii ocupaţionale, de inspiraţie vestică, funcţionând în societatea noastră de acum, pentru că nu sunt realizate condiţiile preliminare pentru apariţia pensiilor ocupaţionale: contextul macroeconomic, maturitatea mediului de business, cultura economisirii private, stabilitatea politică şi altele. Dacă proiectului de lege în sine nu îi pot fi reproşate prea multe lucruri, problema o reprezintă incompatibilitatea unui asemenea sistem cu România prezentului. Vesticilor le-a trebuit peste un secol şi jumătate să dezvolte şi să rafineze acest mod ocupaţional de economisire pentru pensie, iar România, din păcate, nu se află în poziţia de a putea accelera prea mult procesul prin arderea unor etape.
În al doilea rând, disponibilitatea deja de 4 ani a Pilonului III de pensii facultative şi interesul încă scăzut al companiilor pentru aceste produse reprezintă un alt indicator pentru şansele reduse pe care le dau acum pensiilor ocupaţionale. În acelaşi timp, chiar şi interesul de business pentru acest sistem se află sub semnul întrebării, din punctul meu de vedere. Experienţa ultimilor 4-5 ani şi dificultăţile întâmpinate în administrarea sistemului actual de pensii private – mă refer la riscul politic şi legislativ permanent la care am fost supuşi – vor face acţionarii administratorilor extrem de reticenţi în a veni cu noi bani de acasă pentru a investi într-un nou sistem de pensii private în România.
Concluzionând, dacă sistemul pensiilor ocupaţionale va lua start în anii următori, fapt asupra căruia eu personal mă îndoiesc, văd în cel mai bun caz o piaţă mică şi subdezvoltată pe termen mediu. Mă aştept ca fondurile ocupaţionale să apară, să crească şi să se dezvolte mult mai greu decât cele facultative.

PRIMM: Ce se ştie nou, la nivelul instituţiei dumneavoastră, cu privire la includerea cadrelor militare în Pilonul II de pensii private?
C.A.: Din păcate, evoluţiile legislative şi operaţionale sunt extrem de lente în legătură cu acest subiect, iar autorităţile publice manifestă un nivel redus de transparenţă pe această temă. Au trecut deja mai bine de patru luni de când, teoretic, angajaţii bugetari din structurile militarizate sunt eligibili, potrivit Legii privind sistemul unitar de pensii publice, să adere la un fond de pensii private obligatorii, însă procesul de integrare a acestora în Pilonul II bate pasul pe loc. 
Deocamdată nu sunt gata nici măcar procedurile de bază prin care aceşti salariaţi urmează să înceapă să contribuie, în premieră, la sistemul asigurărilor sociale de stat, adică la bugetul public de pensii. Abia după ce aceste proceduri vor fi finalizate şi vor deveni operaţionale există speranţa pasului doi, adică validarea aderării acestora şi la Pilonul II – fie prin redistribuire aleatorie cu posibilitatea transferului gratuit ulterior pentru o perioadă, fie prin opţiune individuală exprimată direct. Din păcate însă, această a doua opţiune pare tot mai nerealistă, în condiţiile în care procesul a întârziat deja nepermis de mult. În orice caz, sunt convins că piaţa monitorizează îndeaproape evoluţiile din această zonă.

PRIMM: În final, dacă ar fi să facem un top al priorităţilor absolute pentru sistemul de pensii din România, ce aveţi în vedere pentru următorii ani?
C.A.: Aş dori să mă refer la trei axe principale de urmărit pentru piaţă în viitorul apropiat. În primul rând, este vital ca sistemul de pensii private să beneficieze de continuarea stabilităţii legislative inclusiv după alegerile generale din 2012 şi indiferent de rezultatul acestora. Pensiile private reprezintă un proiect pe termen lung, iar clasa politica trebuie să aibă maturitatea să sprijine dezvoltarea acestora dincolo de un mandat politic sau altul.
În al doilea rând, trebuie asigurată accelerarea economisirii în fondurile private de pensii, întrucât ritmul actual este nesatisfăcător având în vedere obiectivele sistemului de a suplimenta considerabil pensia de la stat. În acest sens, este nevoie de creşterea mai rapidă a contribuţiilor virate de la bugetul public de pensii către Pilonul II, precum şi suplimentarea deductibilităţii fiscale pentru Pilonul III, care să stimuleze economisirea voluntară.
În al treilea rând şi, de fapt, în paralel cu obiectivele enunţate anterior, industria trebuie să continue eforturile de informare şi educare a participanţilor şi publicului larg în general, pentru a conştientiza nevoia de economisire în vederea pensionării.
Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Crinu ANDĂNUŢ, Preşedinte, APAPR).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Bunurile sau viata? Ce isi asigura romanii?

Paul SWOBODA - Presedinte al Directoratului GRAWE Romania

Adina MANDOIU - Director de Marketing, PR si Comunicare, GRAWE Romania

Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii


TOP Stiri 1asig

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!