Asigurări
Cum se asigură riscurile legate de gazele de şist
Autor:Adrian MOŞOIANU
Vineri, 23 August 2013

Dezbaterea pro şi contra gazelor de şist se intensifică, după ce Chevron a obţinut acordul de mediu pentru explorare în Vaslui. Experienţa în materie a Statelor Unite arată în ce măsură poate industria de asigurări să ofere protecţie faţă de riscurile fracturării hidraulice      

Fracturarea hidraulică, metoda prin care se exploatează şisturile bituminoase conţinând resurse de petrol şi gaze, constă în pomparea la mare adâncime şi cu mare presiune a milioane de litri de apă sărată, amestecată cu un „cocktail” de substanţe chimice, ce are ca efect sfărâmarea rocilor subterane şi eliberarea hidrocarburilor. Metoda prezintă riscuri de mediu, cum ar fi cel legat de poluarea rezervelor subterane de apă sau de amplificare a activităţilor seismice în zonele de exploatare.

9,3861 miliarde de metri cubi  reprezintă cantitatea totală de gaze naturale consumată în România în 2012.

Risc exclus în România

Subiectul devine tot mai fierbinte în România, după ce compania americană Chevron a obţinut, recent, acordul de mediu pentru a-şi amplasa sonde de foraj de explorare a gazelor de şist în cele trei perimetre pe care le-a concesionat în judeţul Vaslui. În aceste condiţii, trebuie spus că, potrivit normelor CSA la Legea privind asigurarea obligatorie a locuinţelor, poliţa obligatorie, cea destinată acoperirii riscurilor de cutremur, alunecări de teren sau inundaţii naturale în limita a 10.000 sau 20.000 euro, nu oferă despăgubiri în cazul în care respectivele riscuri survin ca urmare a activităţilor de explorare şi exploatare de petrol şi gaze.
Asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor de pământ, a alunecărilor de teren ori a inundaţiilor nu acoperă daunele provocate (...) în cazurile de ameninţare bruscă de prăbuşire sau alunecare de teren, precum şi în cazul imposibilităţii folosirii chiar prin repararea sau consolidarea clădirilor, dacă aceste fenomene au fost prilejuite, înlesnite sau agravate de săpături ori lucrări edilitare de orice fel, lucrări de prospecţiuni, explorări sau exploatări miniere sau petroliere, la suprafaţă sau în profunzime, indiferent de timpul trecut de la terminarea sau abandonarea lor, se stipulează în Ordinul CSA nr. 5/2009 pentru punerea în aplicare a Normelor privind forma şi clauzele cuprinse în contractul de asigurare obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor.
Excluderi similare figurează şi pe multe din poliţele facultative de locuinţă subscrise de asigurătorii din România.

1.444 miliarde de metri cubi este estimarea Energy Information Administration (EIA) din SUA cu privire la rezervele de gaze de şist ale României, care plasează ţara noastră pe locul 3 în Europa la acest capitol, după Polonia şi Franţa. 

Acoperire suplimentară

Nici în Statele Unite, unde exploatarea hidrocarburilor din şisturi bituminoase are deja o istorie semnificativă în spate, acest tip de riscuri nu este acoperit automat şi în toate cazurile pe poliţele de asigurare a locuinţelor. Şi acolo se face distincţia între cutremurele aşa-zis naturale şi cele provocate, facilitate sau prilejuite de diverse activităţi umane. Cele mai simple astfel de poliţe de asigurare nu oferă despăgubiri pentru cea de-a doua categorie de riscuri.
În schimb, proprietarii de locuinţe se pot proteja faţă de riscul de a-şi vedea locuinţele distruse sau avariate ca urmare a unor activităţi industriale cumpărând acoperiri speciale, bineînţeles contra unei prime suplimentare de asigurare. Evident, în zonele unde se desfăşoară activităţi de natură să amplifice riscul seismic, această acoperire suplimentară este mai scumpă. De asemenea, această acoperire suplimentară costă mai mult acolo unde s-a şi confirmat, cu date de oficiale de observaţie, că explorarea şi exploatarea hidrocarburilor de şist a dus la înmulţirea cutremurelor.

54,78 mil. de lei este valoarea primelor brute subscrise de asigurătorii din România din asigurări de garanţii în T1 2013, în scădere cu 1,8% faţă de perioada similară a anului trecut.

Asigurări de răspundere civilă

În multe locaţii americane unde se practică fracturarea hidraulică, autorităţile cer companiilor de explorare şi exploatare să încheie poliţe de asigurare de răspundere civilă, acestea fiind o condiţie pentru acordarea licenţelor şi autorizaţiilor pentru activităţile respective şi pentru demararea lucrărilor. Scopul este acoperirea eventualelor prejudicii cauzate terţilor în urma acestor activităţi. Riscurile implicate sunt multiple şi merg de la avarieri sau distrugeri de clădiri la poluarea surselor de apă sau la compromiterea culturilor agricole.

Pe de altă parte, asigurătorilor americani le este încă dificil să evalueze şi să coteze riscurile de răspundere civilă legate de fracturarea hidraulică. Asta pentru că jurisprudenţa tribunalelor din Statele Unite este încă destul de săracă în ceea ce priveşte situaţiile de acest tip, iar despăgubirile acordate de curţi diferă încă foarte mult de la caz la caz, deşi este vorba de speţe similare.

Poliţe de garanţii pentru riscuri de mediu

În acelaşi scop, în unele state americane, reglementările sunt şi mai dure şi impun companiilor de petrol şi gaze care practică fracturarea hidraulică să depună garanţii de mediu înainte de demararea lucrărilor de explorare şi exploatare. Mai precis, autorităţile vor să fie sigure că, în caz că lucrările au ca rezultate daune produse mediului înconjurător, operatorii vor avea la dispoziţie suficienţi bani pentru a plăti despăgubiri şi a remedia prejudiciile cauzate.
Aceste garanţii pot fi depuse şi sub formă de scrisori bancare, însă este mai avantajos pentru petrolişti să încheie poliţe de asigurări de garanţii, în acest caz aşa-numitele surety bonds, întrucât presupun doar plata primei de asigurare, fără imobilizarea în conturi a unor importante sume de bani. Valoarea garanţiilor cerute de autorităţi diferă de la o regiune la alta.  

Asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor de pământ, a alunecărilor de teren ori a inundaţiilor nu acoperă daunele provocate (...) în cazurile de ameninţare bruscă de prăbuşire sau alunecare de teren, precum şi în cazul imposibilităţii folosirii chiar prin repararea sau consolidarea clădirilor, dacă aceste fenomene au fost prilejuite, înlesnite sau agravate de săpături ori lucrări edilitare de orice fel, lucrări de prospecţiuni, explorări sau exploatări miniere sau petroliere, la suprafaţă sau în profunzime, indiferent de timpul trecut de la terminarea sau abandonarea lor. - Ordinul CSA nr. 5/2009 pentru punerea în aplicare a Normelor privind forma şi clauzele cuprinse în contractul de asigurare obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor, art. 23, alin. (1), pct. 1.2








Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Cum se asigură riscurile legate de gazele de şist).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Bunurile sau viata? Ce isi asigura romanii?

Paul SWOBODA - Presedinte al Directoratului GRAWE Romania

Adina MANDOIU - Director de Marketing, PR si Comunicare, GRAWE Romania

Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii


TOP Stiri 1asig

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!