Pensii
Educaţia financiară - următorul pas
Autor:Harry SMORENBERG, Preşedinte al WorldPensionSummit. Traducerea și adaptarea: Daniela Gheţu

Din fericire, ideea de educaţie financiară a început să se bucure de mai multă atenţie. Adeseori, oamenii cred că acesta este o preocupare valabilă numai în ţările cu economii mai puţin dezvoltate, caracterizate de o infrastructură de plăţi primitivă şi o lipsă generală a cunoştinţelor privind administrarea banilor.

Totuşi, se întâmplă din ce în ce mai des ca situaţia consumatorilor de servicii financiare din ţări prospere să revină în prim-plan. S-ar părea că educaţia financiară devine un motiv serios de îngrijorare chiar şi în aceste ţări. Sub efectele crizei financiare, tot mai mulţi oameni se văd forţaţi să exercite un control activ asupra propriilor resurse financiare. Anii în care guvernele, angajatorii şi alte instituţii „răsfăţau” cetăţenii, îngrijindu-se de viitorul lor financiar, au trecut definitiv. Ca urmare, publicul este expus unor riscuri financiare crescute. Consumatorii trebuie să planifice, să bugeteze, să-şi urmărească propriile calcule contabile. Trebuie, de asemenea, să exercite un control crescut asupra finanţelor personale, ceea ce necesită cunoştinţe financiare mai largi şi o înţelegere corectă a diferenţelor existente între planificarea pe termen scurt, mediu şi lung. Din păcate, mare parte dintre ei sunt mult prea „prinşi în realitatea lor financiară de zi cu zi” pentru a fi capabili să construiască planuri pentru viitor.

„Educaţia financiară” are trebui să înceapă din şcoala primară, poate sub titulatura „economia personală”. Cunoştinţele astfel acumulate ar putea stimula dezvoltarea unei atitudini mai disciplinate şi responsabile a fiecărei persoane faţă de finanţe, buget şi planificare fiscală. Din păcate, încă se vorbeşte prea mult şi se face prea puţin la acest capitol. Multe organizaţii sau guverne lansează scheme pur promoţionale, de tip „Săptămâna banilor” şi cursuri restrânse pentru şcolari, care se referă strict la economii şi plăţi, adeseori sponsorizate de câte o instituţie financiară. Acestea pot îmbunătăţi, până la un anumit nivel, nivelul de cunoştinţe în rândul copiilor şi tinerilor, dar adevăratul progres structural nu poate fi lăsat numai pe seama unor acţiuni bine intenţionate de relaţii publice. Este un model prea mult lăsat la voia întâmplării!

Piaţa are nevoie, în mod real, de o intervenţie mai hotărâtă, iar criza prin care trecem ar putea impulsiona adoptarea unei abordări mult mai structurate cu privire la „Educaţia financiară”, care să se concentreze, pe de parte, asupra furnizării unui bagaj de cunoştinţe adecvat pe parcursul întregului ciclu educaţional, iar pe de altă parte, pe dezvoltarea unui sistem universal, standardizat de raportare financiară, aplicabil tuturor actorilor pieţei financiare.

Băncile şi companiile de asigurări furnizează adeseori informaţii privind propria poziţie financiară, „împachetând” aceste informaţii într-o „propunere unică”, menită să creeze sau să menţină o legătură puternică între clienţi şi brand. Este suficientă o privire asupra programelor de planificare financiară propuse de bănci, fonduri de pensii sau alte entităţi pentru a constata cât de deruntantă este întreaga gamă de informaţii disponibile.

Ca atare, un format standardizat de raportare pentru toţi furnizorii de servicii financiare este esenţial. La urma urmei, aceste informaţii destinate consumatorilor sunt „non-competitive”. Deciziile comerciale fiind deja luate, singura cerinţă este ca aceste instituţii să livreze informaţiile corecte, într-un format corect, ca parte a unui program colectiv de „planificare şi control bugetar”. Aceste informaţii ar putea fi livrate chiar în timp real şi oferite ca un serviciu suplimentar pe diversele platforme de web banking sau prin intermediul unui canal guvernamental direct. S-ar realiza astfel un sistem uniform, furnizând tuturor informaţii clare şi perfect comparabile asupra unor indicatori cheie. S-ar pune capăt pletorei de rapoarte financiare diferite provenind de la bănci, fonduri de pensii, fonduri mutuale, asigurători, angajatori etc. Raportarea standardizată ar oferi o privire directă asupra situaţiei financiare a consumatorilor, atât în prezent, cât şi în viitor. Fără îndoială, alături de informaţiile de bază ar putea fi incorporate şi eventuale instrumente de planificare financiară. Acest ansamblu ar deveni un reper imediat şi permanent pentru furnizori şi consumatori, în contextul unui climat de responsabilitate socială echilibrat.

La urma urmei, orice individ poate şi trebuie să fie capabil să răspundă pentru propria poziţie financiară în orice moment. Clienţii şi instituţiile financiare ştiu ce este posibil, din punct de vedere financiar şi tehnic...
De aceea, îndemn Miniştrii de finanţe să ia iniţiativa în această privinţă, fără să piardă din vedere şi beneficiile pe care o astfel de structurare le-ar aduce şi din punct de vedere al eficienţei, inclusiv cu privire la procesarea datelor financiare - de ex., pentru autorităţile fiscale -, sau pentru sectorul financiar, prin eliminarea nenumăratelor poveri administrative şi a surplusului de raportare.

Harry SMORENBERG (harry@smorenberg.nl) este un strateg independent în industria serviciilor financiare şi Preşedinte al WorldPensionSummit (www.worldpensionsummit.com).
WorldPensionSummit este co-organizator al Global Financial Literacy Summit 2012, 14 noiembrie 2012, eveniment care va avea loc la Amsterdam. Înregistrări online: www.worldpensionsummit.com

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Educaţia financiară - următorul pas).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Cum arată perspectivele financiare pentru viitorii pensionari?

Alexandru CIUNCAN - Secretar General, APPA -Asociația Pentru Promovarea Asigurarilor
Ciprian LADUNCA - CFO, METROPOLITAN Life 
Sergiu Costache - Revista PRIMM Asigurari & Pensii

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!