Profil de Ţară
Europa Centrală și de Est - Evoluții diferențiate
Autor:Daniela GHEŢU

Ediţia aprilie 2012 a IMF „World Economic Outlook” menţionează pentru anul 2011 o creştere economică medie pentru Europa Centrală şi de Est destul de optimistă, de circa 5,3%. Evoluţiile înregistrate în fiecare dintre ţările care compun această regiune sunt însă foarte diverse: de la ratele de creştere extrem de înalte din Turcia şi Ţările Baltice, de peste 5,5% sau chiar depăşind 7%, la dinamica mult mai modestă, de 1,7%, înregistrată în Bulgaria, Ungaria sau Cehia, sau chiar până la „creşterea zero” consemnată în Croaţia.

Totuşi, dacă evoluţia economică a fost neuniformă, caracteristicile şi modelele de creştere locale spunându-şi cuvântul, există câteva elemente comune majorităţii ţărilor în discuţie: o încetinire a creşterii economice în ultima parte a anului 2011, anunţând o dinamică mai slabă pentru 2012, rate ale inflaţiei relativ modeste, dar valori crescute ale şomajului şi o putere de cumpărare scăzută a populaţiei. În timp ce unele dintre economiile regiunii sunt pe cale de a-şi recâştiga poziţiile de dinainte de criză în ceea ce priveşte volumul Produsului Intern Brut, iar altele au depăşit deja acest prag psihologic, cei mai mulţi dintre cetăţenii obişnuiţi ai Europei Centrale şi de Est se luptă încă, la nivel personal, să-şi echilibreze balanţa cheltuielilor de zi cu zi.

În acest context, şi rezultatele obţinute de pieţele de asigurări din regiune au fost cât se poate de „amestecate”, de la creşterea cu 19,3% a subscrierilor în Letonia, până la scăderea de 6% raportată de România sau Estonia pentru volumul primelor brute subscrise. În plus, pentru unele ţări, care s-au confruntat cu o depreciere substanţială a monedelor naţionale în raport cu cea europeană, denominarea în euro, necesară pentru asigurarea comparabilităţii datelor, înrăutăţeşte suplimentar valoarea indicatorilor de dinamică.

Ca urmare, statisticile comparative cu privire la dinamica indicatorilor de piaţă trebuie privite cu prudenţă. Ungaria constituie un exemplu relevant din acest punct de vedere, deprecierea cu circa 12% a Forint-ului (HUF) atrăgând după sine translatarea descreşterii nominale de 3,2% a volumului de prime subscrise, calculată în monedă naţională, într-o cădere nominală de 13,3% atunci când valoarea PBS este exprimată în euro. Asemănător, devalorizarea cu cca. 12% a Zlotului, pe parcursul ultimului an, a condus, în cazul Poloniei, la transformarea creşterii de 5,5% a PBS calculată în moneda locală, la o descreştere aproape simetrică pentru valorile exprimate în euro. Mai puţin pregnant, acest fenomen se manifestă şi în cazul Cehiei, Croaţiei etc.

Încercarea de a identifica o legătură directă între ratele de creştere din domeniul asigurărilor şi cele înregistrate per ansamblu de economiile ţărilor a pus în evidenţă situaţii de o extremă diversitate, pentru care este aproape imposibil de detectat un element comun.

Astfel, în timp ce în Bosnia & Herţegovina, Slovacia, Macedonia, Muntenegru, Polonia, Lituania şi Malta, piaţa asigurărilor a crescut mai repede decât ansamblul economiei, în România, Estonia, Ungaria, Croaţia, Bulgaria sau Cehia, deşi economia a înregistrat o evidentă dinamică pozitivă, piaţa de asigurări nu a reuşit să se înscrie pe un trend ascendent comparabil.

Însumând opiniile exprimate de profesioniştii în domeniu, se pare că aceste diferenţe au foarte mult de-a face cu modul în care a fost generată creşterea PIB în fiecare ţară şi în special cu măsura în care modelul de creştere urmat a permis o îmbunătăţire a puterii de cumpărare a cetăţenilor. În sprijinul acestei teorii vine faptul că în cea mai mare parte a ţărilor care au înregistrat o scădere a subscrierilor, cele mai afectate linii de afaceri au fost asigurările auto, în special CASCO, şi asigurările de viaţă tradiţionale, ambele strâns legate de volumul activităţii de creditare bancară.

Indicatori regionali ECE
La nivel regional, cifrele consolidate  arată o scădere nominală a volumului de prime subscrise de aproape 4%, considerând valoarea subscrierilor naţionale exprimată în euro, până la 31,9 miliarde euro. Din nou, nu trebuie ignorate distorsiunile introduse de variaţiile de curs valutar. În încercarea de a obţine o imagine mai corectă a evoluţiei în termeni nominali a subscrierilor regionale, am ponderat ratele de creştere naţionale, calculate în moneda locală, după cota de piaţă a fiecărei ţări în ansamblul regiunii ECE. Rezultatul acestei operaţiuni, care ia în considerare rezultatele fiecărei pieţe în moneda proprie, indică a creştere de circa 2,11% a volumului primelor subscrise în ECE. Cât priveşte daunele plătite, cifra totală la nivelul anului 2011 este aproape identică cu cea din 2010.

Calculele efectuate privind densitatea asigurărilor demonstrează că sumele cheltuite de cetăţenii ECE pentru asigurări s-au diminuat, de la 264 euro/capita în 2010, la 253 euro/capita în 2011. Slovenia conduce detaşat la acest capitol, cu o densitate a asigurărilor de 1.064 euro/capita, urmată de Cehia, cu 590 euro/capita. Slovacia, Polonia, Estonia, Croaţia şi Ungaria se situează deasupra mediei regionale, în timp de densitatea asigurărilor din România, Albania şi ţările ex-yugoslave este încă departe de a se apropia de această valoare.

În sfârşit, o privire asupra ponderilor pe care le ocupă pieţele de asigurări naţionale în volumul total de subscrieri al regiunii ECE pune în evidenţă o situaţie stabilă, cu schimbări nesemnificative în 2011, în raport cu anul precedent. Poziţia de top a Poloniei rămâne neameninţată, cu o cotă de peste 40% din piaţa de asigurări ECE, în timp ce Cehia se clasează a doua, cu aproape 19%. Chiar dacă a pierdut circa un punct procentual din cota sa, Ungaria se menţine pe poziţia a treia, în timp ce poziţiile 4 - 5 sunt ocupate de Slovacia şi Slovenia, cu cote de piaţă sensibil egale.

În detaliu
Asigurările de viaţă au înregistrat o scădere de 6% în 2011, până la 14,58 miliarde euro. Albania şi Macedonia, cele mai mici pieţe de specialitate din regiune au înregistrat cotele de creştere cele mai înalte, de 25% şi respectiv 40%, nivelul lor incipient de dezvoltare oferind un larg spaţiu de creştere. Cea mai slabă performanţă, în termenii dinamicii, aparţine pieţelor din Letonia, Estonia şi Ungaria, cu descreşteri de 24%, 13,8% şi respectiv 11%. La nivel regional, se pare că, în cele mai multe cazuri, asigurările de viaţă tradiţionale au influenţat negativ dinamica segmentului “viaţă”, în timp ce linia de produse unit-linked a consemnat, în general, rezultate pozitive. Tratamentul fiscal diferit aplicat produselor de asigurări de viaţă are cu siguranţă un cuvânt de spus în această privinţă, dar, din nefericire, în condiţiile economice curente, este foarte puţin probabilă reinstituirea sau acordarea unor facilităţi fiscale care să încurajeze acest segment al pieţei asigurărilor.

Asigurările de tip property au cumulat un volum de prime subscrise de 3,83 miliarde euro la nivelul ECE, cu 2,57% mai mult decât în 2010. Cele mai multe ţări au înregistrat creşteri pe acest segment sau, în cel mai rău caz, au consemnat scăderi de volum mult mai mici decât pentru alte linii de asigurare. După un an 2010 bogat în distrugeri produse de fenomenele meteorologice extreme, în 2011 asigurătorii ECE au avut de plătit un volum mult mai modest de daune property. Astfel, daunele plătite au totalizat la nivelul regiunii 1,56 miliarde euro, cu 28% mai puţin decât în anul anterior. Letonia şi Lituania sunt singurele ţări ECE care au înregistrat creşteri semnificate ale daunalităţii pe segmentul property.

Asigurările auto au rămas şi în 2011 punctul dureros din portofoliul asigurătorilor ECE. Cu excepţia Slovaciei, primele subscrise pe segmentul auto au continuat să scadă în toate pieţele semnificative din regiune, cel mai adesea ca urmare a trendului puternic negativ din asigurările CASCO. Deşi în multe ţări din zonă înmatriculările de vehicule noi au crescut sensibil în ultimul an, atât în ceea ce priveşte autoturismele, cât şi vehiculele comerciale, segmentul asigurărilor CASCO n-a resimţit încă efectele pozitive ale acestei schimbări de context. Cât despre asigurările obligatorii RCA, numai şapte din cele 17 ţări ECE au raportat o scădere a subscrierilor pentru această clasă: Albania, Croaţia, Cehia, Letonia, România, Slovenia şi Ungaria.

„Războiul preţurilor”, generat şi întreţinut de competiţia acerbă pe o piaţă foarte sensibilă la preţ pare să fie principala cauză a acestor rezultate slabe. "Ca şi în Ungaria, Slovacia sau România, şi în Cehia preţurile pentru RCA au ajuns la limita supravieţuirii economice, unele dintre ofertele existente pe piaţă nemeritând alt nume decât dumping. Din păcate, chiar dacă preţul asigurării scade, plăţile şi valoarea medie a daunei au crescut continuu. Această tendinţă este foarte vizibilă în ceea ce priveşte daunele medicale, pentru care sumele plătite s-au dublat în ultimul deceniu, şi care cresc în continuare. Mai mult, aceste daune sunt caracterizate de longevitate – plăţile nu se produc, de regulă, imediat, iar companiile de asigurări trebuie să constituie rezerve pentru mai mulţi ani în avans. Falimentul oricărei companii mari de asigurări poate degenera în probleme sociale, ca urmare a incapacităţii asigurătorului de a-şi onora obligaţiile pe termen lung către victimele accidentelor. Ultimul lucru de care are nevoie piaţa asigurărilor în acest moment este falimentul companiilor de asigurări, similar cu cel al asigurătorului MAV din Ungaria, care a fost nevoit să închidă afacerea din cauza preţurilor de dumping practicate pentru asigurările RCA", comenta recent, pentru XPRIMM, Ladislav BARTONICEK, CEO, GENERALI PPF Holding şi Preşedinte al asociaţiei asigurătorilor din Cehia.

Cu toate aceste, sursele din piaţă relevă că în pieţele ECE războiul preţurilor RCA este departe de a se fi încheiat, deşi în cele mai avansate pieţe din regiune se fac deja simţite primele încercări serioase de a pune capăt politicilor de dumping. Incidenţa crescută a tentativelor de fraudă în asigurări şi costurile de achiziţie ridicate, precum şi caracterul ezitant al intervenţiilor autorităţilor de supraveghere sunt, de asemenea, probleme ale pieţelor de asigurări auto care necesită o atenţie sporită. "Liderilor de piaţă le revine un rol determinant în ceea ce priveşte războiul preţurilor pe RCA. Atunci când o companie mare, cu cotă de piaţă semnificativă, renunţă la subscrierea comercială, dând prioritate considerentelor tehnice, acesta este un semnal care încurajează şi celelalte companii din piaţă să abandoneze lupta pentru a cuceri clienţii prin preţuri scăzute, ceea ce, în final, pune piaţa în ansamblu pe baze mai solide", este de părere Matjaz RAKOVEC, Preşedinte, Zavarovalnica TRIGLAV.

Un peisaj în schimbare
"Pieţele de asigurări ECE se află în stadii diferite de dezvoltare. Multe dintre ele continuă să se confrunte cu dificultăţile induse de criza economică, ceea ce limitează în mod evident posibilitatea de a obţine rezultate remarcabile. Ne aşteptăm însă ca aceste pieţe să se dezvolte rapid după criză, valorificându-şi potenţialul şi ajungând la un nivel mai apropiat de cel al pieţelor europene mature. În acelaşi timp, perspectivele pe termen lung şi scenariile de dezvoltare sugerează că în industria asigurărilor s-ar putea produce multe schimbări profunde şi rapide. Ca atare, principala provocare în viitor va fi aceea de a răspunde cu succes acestor schimbări", crede RAKOVEC.

Într-adevăr, perspectivele de viitor sunt bogate şi mulţi jucători de calibru din industria mondială a asigurărilor se străduiesc să-şi rezerve un rol important în această construcţie.

Anul trecut a adus numeroase schimbări în peisajul asigurărilor ECE. Turcia pare să fie una dintre cele mai atractive destinaţii de afaceri în materie de achiziţii. Nume mari ca GOTHAER Insurance Group, AXA, SAMPO, AEGON Swiss, ZURICH Insurance sau METLIFE sunt pe cale de a intra pe această piaţă cumpărând participaţii în companiile de asigurări turceşti. PZU, cel mai important jucător ECE, şi-a anunţat intenţia de a opera o extindere geografică a operaţiunilor sale, în timp ce TRIGLAV sau SAVA Re sunt, de asemenea, interesate să-şi consolideze prezenţa în unele pieţe ECE. VIENNA Insurance Group a realizat noi achiziţii în Polonia şi Bosnia&Herţegovina şi este în căutarea unor noi posibilităţi de extindere în Moldova şi Ungaria, în timp ce alţi asigurători sau bănci din Europa ţintesc piaţa rusă. La rândul lor, companiile mari din Rusia, ca ROSGOSSTRAKH se extind treptat în ţările învecinate.

Dincolo de schimbările structurale, pieţele tinere din regiune traversează o perioadă de ajustări legislative, menite alinierii la standardele europene în materie.

Implementarea Solvency II, pe de altă parte, este poate cea mai mare provocare căreia vor trebui să îi răspundă asigurătorii din statele membre UE.

Cum vor influenţa toate acestea rezultatele regionale? Anul 2012  ne va oferi, probabil, primele indicii.


XPRIMM Insurance Report FY2011
Luna mai a acestui a marcat lansarea XPRIMM Insurance Report FY2011, cel mai complet raport privind traiectoria de dezvoltare a 32 de pieţe de asigurare din Europa Centrală şi de Est, Sud-Estul Europei, respectiv din Comunitatea Statelor Independente.
XPRIMM Insurance Report FY2011 analizează realităţile şi rezultatele complete şi tendinţele manifestate în industriile de asigurări din 17 state CEE (Albania, Bosnia, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Kosovo, Letonia, Lituania, Macedonia, Muntenegru, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia), 3 state din Sud-Estul Europei (Cipru, Grecia şi Turcia), respectiv, Rusia, Georgia şi alte 10 state din CIS şi Asia Centrală (Armenia, Azerbaijan, Belarus, Kazakhstan, Kyrgyzstan, Moldova, Tajikistan, Turkmenistan, Ucraina şi Uzbekistan).

Accesaţi www.xprimm.com pentru cea mai nouă ediţie a XPRIMM Insurance Report.

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Europa Centrală și de Est - Evoluții diferențiate).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Bunurile sau viata? Ce isi asigura romanii?

Paul SWOBODA - Presedinte al Directoratului GRAWE Romania

Adina MANDOIU - Director de Marketing, PR si Comunicare, GRAWE Romania

Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!