Cover Story
Europa Centrală şi de Sud-Est Ce urmează după anul inundaţiilor?
Autor:Daniela GHEȚU
Miercuri, 01 Octombrie 2014

După o aparentă acalmie de circa un deceniu, ultimii doi ani au adus în Europa Centrală şi de Est evenimente de natură meteorologică de maximă intensitate, care au provocat daune economice de dimensiuni istorice. Cu toate acestea, segmentul asigurărilor de locuinţe nu pare să fi înregistrat schimbări majore, nici în ceea ce priveşte daunele, nici în ceea ce priveşte apetenţa cetăţenilor ECE de a-şi asigura locuinţele. Ce este de făcut, mai ales în condiţiile în care evenimentele din 2013 şi 2014 nu se vor dovedi a fi doar nişte episoade izolate, ci manifestarea unui nou profil climatic?

Notă: termenul de asigurări de proprietate trebuie înţeles în contextul acestui articol ca definind segmentul de business care însumează două clase de asigurări:

  • Asigurări de incendiu şi alte calamităţi naturale – asigurarea locuinţelor şi clădirilor de uz comercial, inclusiv pentru riscuri catastrofale;
  • Asigurări pentru alte daune la proprietăţi – asigurarea proprietăţilor, altele decât clădiri, inclusiv asigurări agricole.

În 2013, dezastrele naturale au provocat la scară mondială pierderi economice de 148 miliarde euro, cu 4% mai puţin decât media anuală a ultimului deceniu, de 153 miliarde euro […] Spre deosebire de anul 2012, când cele mai mari daune au fost înregistrate în Statele Unite, evenimentele majore ale anului trecut s-au concentrat în Asia şi Europa, susţine un raport recent AON Benfieldi. Raportul menţionează în categoria celor mai costisitoare evenimente inundaţiile masive din Europa Centrală, care au produs pierderi economice de peste 17 miliarde euro. Potrivit estimărilor SWISS Re, costurile suportate de industria asigurărilor pentru acest eveniment s-au cifrat la circa 3,1 miliarde euro, ceea ce înseamnă că ceva mai puţin de 20% din activele afectate de inundaţie erau acoperite prin asigurare.
Spre comparaţie, merită luată în discuţie estimarea SWISS Re cu privire la întregul an 2013, potrivit căreia, la nivelul întregului continent european, circa 50% din totalul pierderilor provocate de evenimente naturale de natură catastrofică au fost asigurate. Exemplele disponibile cu privire la pieţele de asigurări vestice justifică ideea că această medie este în mod clar influenţată pozitiv de nivelul superior de cuprindere în asigurare a proprietăţilor din ţările din această regiune, cu pieţe de asigurări mature.
Inundaţiile din iunie 2013 reprezintă fără îndoială evenimentul cel mai important în termenii dimensiunilor, dar nu constituie nici pe departe unicul exemplu care să pună în evidenţă gradul redus de acoperire prin asigurare al proprietăţilor din Europa Centrală şi de Sud-Est. Ca atare, deficitul de asigurare ar trebui să rămână pe agenda de priorităţi.

Europa Centrală, 2013
17 mld. euro pierderi economice produse de inundaţii
3,1 mld. euro daunele asigurate produse de inundaţii

Riscuri şi vulnerabilităţi

Ţările din regiunea Europei Centrale şi de Sud-Est – o suprafaţă de aproximativ 2,3 milioane kilometri pătraţi traversând de la Nord la Sud-Est întregul continent –, prezintă o largă diversitate de expuneri la riscurile naturale cu potenţial catastrofal, potrivit poziţiei geografice şi structurii geomorfologice diferite.
Un raport publicat de Comisia Europeană în prima parte a acestui an a sintetizat concluziile evaluărilor naţionale de risc furnizate de 17 state membre UE, ca o primă versiune a unei ample lucrări ce va inventaria expunerile ţărilor membre UE la riscuri catastrofale de origine naturală sau umană. Deşi rezultatele publicate deocamdată nu acoperă întregul teritoriu al Uniunii, concluziile sale sunt relevante pentru a contura un prim portret al diversităţii expunerilor şi vulnerabilităţilor. Am selectat în cele ce urmează câteva detalii interesante cu privire la ţările regiunii de centru şi Sud-Est.
Inundaţiile sunt nominalizate ca risc principal de Polonia şi Ungaria şi menţionate de Cehia, Slovenia, Estonia şi Lituania în rândul riscurilor cu expunere importantă.
Furtunile sunt considerate un risc relevant în Cehia, Estonia, Polonia, Ungaria, Lituania şi Slovenia. Deşi la momentul realizării materialului România nu cataloga furtunile în categoria riscurilor importante, experienţa ultimilor ani arată că volumul daunelor provocate de acest fenomen este în creştere, cu şanse reale de a deveni o sursă importantă de pierderi. Cu excepţia Ungariei, ţările din regiune n-au menţionat ploile torenţiale ca pe un risc major, deşi evenimentele recente au arătat că acest fenomen extrem este pe cale de a deveni o ameninţare importantă. Ninsoarea supra-abundentă şi/sau îngheţul extrem, precum şi valurile de frig fac parte, în general, din profilul de risc specific ţărilor nordice. La extrema opusă, Lituania, Estonia şi Ungaria au listat riscul de caniculă printre preocupările majore. În conexiune cu acest fenomen, Polonia, România, Slovenia şi, într-o oarecare măsură, Lituania au identificat seceta ca pe un fenomen natural cu impact socio-economic ridicat.
În sfârşit, multe dintre ţările UE, cu precădere în Sud-Estul continentului, au identificat riscul seismic ca pe o expunere importantă. Printre acestea, Bulgaria, Cipru, Cehia, Grecia, Ungaria, România şi Slovenia au plasat acest risc pe o poziţie importantă. Printre cele 20 de oraşe europene cu cea mai ridicată vulnerabilitate la riscul seismic – evaluată de raportul CE în principal în termenii pierderilor umane posibile –, se numără 9 oraşe din Europa Centrală şi de Sud-Est: Sofia (Bulgaria), Zagreb (Croaţia), Bacău, Bucureşti, Iaşi, Ploieşti şi Braşov (România), Atena şi Salonic (Grecia).
În plus, subliniază raportul citat, există exemple de ţări în care regiuni dens populate şi cu activitate economică ridicată  au o expunere semnificativă la riscul seismic, deşi la nivel naţional activitatea seismică şi riscul seismic asociat nu sunt deosebit de relevante. Ungaria este un astfel de exemplu, zona Budapesta-Kecskemét prezentând o expunere ridicată la riscul seismic. Din motive similare, Slovenia clasifică şi ea riscul seismic printre primele două riscuri importante.
În afara Uniunii Europene, pentru regiunea ex-iugoslavă inundaţiile şi cutremurele par să fie riscurile cele mai importante, în timp ce Turcia este în mod evident una dintre ţările cu cele mai înalte expuneri la riscul seismic, în special în partea sa nordică, de-a lungul unui arc care se întinde de la Marea Marmara la lacul Van. Seceta şi temperaturile extrem de înalte sunt, de asemenea, alături de o oarecare activitate vulcanică, printre cele mai relevante riscuri naturale ce afectează teritoriul turc.

2013 – Anul inundaţiilor

Foarte probabil,  2013 va rămâne în memoria colectivă ca „anul inundaţiilor”, cu inundaţii majore afectând numeroase regiuni ale globului, printre care şi Europa Centrală, afirmă raportul „Global Catastrophe Review, 2013” publicat de Guy CARPENTER. Per total, daunele asigurate înregistrate în Europa s-au ridicat la circa 31% din cifra globală.
În Europa, inundaţiile grele din luna mai, care au „înecat” Balcanii până în România, au constituit de departe cel mai costisitor eveniment. Deşi ploile torenţiale nu sunt un fenomen rar întâlnit în regiune, frontul atmosferic de presiune scăzută Yvette a produs volume de ploaie cu totul excepţionale, atingând un nivel cu frecvenţă de revenire de 100 de ani. Au fost afectate în principal zonele adiacente Dunării şi râurilor Sava şi Bosna. Totuşi, deşi pierderile economice au fost foarte mari, plasându-se pe locul doi în clasamentul mondial din prima jumătate a lui 2013, daunele asigurate s-au ridicat la o sumă mai degrabă modestă, care nu depăşea 20% din pierderea totală, precizează raportul AON Benfield.
Spre comparaţie, inundaţiile severe care au lovit Anglia în februarie, afectând preponderent ariile rurale,  au produs daune totale de 1, 3 miliarde USD, din care circa 85% acoperite prin asigurare. Similar, furtuna care a traversat Germania în 9 iunie a cauzat pierderi totale de circa 1,2 miliarde USD, din care o cotă de circa 74% daune asigurate.

După 2014...

Experienţa ultimilor ani ne-ar putea lesne conduce la concluzia că, în Europa Centrală şi de Est, fenomenele meteorologice extreme tind să se transforme din evenimente izolate într-o evoluţie climatică destul de clară. În mai 2014, Bosnia-Herțegovina şi Serbia au fost lovite de furia apelor, contabilizând daune uriaşe în urma unor ploi care au revărsat cele mai mari volume de apă din istoria ultimilor 120 ani pentru care există statistici meteo.
Serbia a fost sever afectată: mai multe oraşe din zona centrală a ţării au fost complet inundate, iar în zona montană s-au înregistrat masive alunecări de teren. În paralel, Bosnia-Herțegovina, cu precădere teritoriul republicii Srpska, a fost devastată de ape. Estul Croaţiei şi Sudul României au suferit de asemenea de pe urma inundaţiilor, consemnând şi victime umane, în timp ce furtuni puternice au lovit Austria, Bulgaria, Ungaria, Italia, Polonia şi Slovacia.
Potrivit unui document publicat în colaborare de reprezentanţa Naţiunilor Unite din Serbia şi Banca Mondială, pagubele înregistrate de Serbia s-ar putea ridica la circa 1,8 miliarde euro. Pentru Bosnia-Herțegovina totalul ar putea depăşi 2 miliarde euro.
O lună mai târziu, la mijlocul lui iunie, Nord-Estul Bulgariei a fost lovit de ploi torenţiale care au lăsat zeci de sate fără curent electric şi au inundat părţi importante din mai multe oraşe. Litoralul Mării Negre, atât în Bulgaria cât şi în România, a fost afectat puternic.
În lumina acestor experienţe recente, concluziile unui studiu recent publicat de „Nature Climate Change Journal” par cu atât mai interesante: în următoarele 3 – 4 decenii, frecvenţa de revenire a inundaţiilor catastrofale s-ar putea reduce de la 50 ani, la circa 30 ani, în timp ce pentru evenimentele meteorologice cu consecinţe substanţiale intervalul s-ar putea reduce de la 16, la circa 10 ani. Ca urmare, la nivelul continentului european, volumul mediu anual al pierderilor ar putea creşte de la 4,9 miliarde euro în prezent, la peste 23 miliarde euro până în 2050, o valoare de aproape patru ori mai mare. Mai mult, luând în considerare şi evoluţia socio-economică a regiunii ECE, nu este exclus ca în viitor în această zonă să se consemneze o valoare mai mare din total.

Serbia, 2014
pierderi economice produse de inundaţii 1,8 mld. euro

O piaţă ... de crescut

Europa Centrală şi de Est oferă sectorului asigurărilor de proprietate un câmp de lucru care se măsoară, potrivit recensământului din 2011, în circa 76,4 milioane de locuinţe şi aproape 66 milioane hectare de teren arabil.
Faţă de acest potenţial, anul 2013 a consemnat în regiune prime subscrise pentru clasa asigurărilor de incendiu de circa 4,2 miliarde euro, adică 15% din întregul volum de subscrieri pentru asigurări generale.
Ungaria se poate mândri cu un procent de cuprindere în asigurare a locuinţelor de circa 67%, cel mai bun din regiune. Totuşi, aşa cum semnala recent asociaţia asigurătorilor din această ţară, în ultimii trei ani numărul poliţelor emise anual pentru această clasă a scăzut cu circa 93.000. Din estimările noastre, Polonia se situează pe a doua poziţie din acest punct de vedere, cu circa 50% din locuinţe asigurate. Ambele ţări se confruntă frecvent cu riscul de inundaţie, în vreme ce pieţele de asigurări locale sunt printre cele mai dezvoltate din regiune.
Într-o ţară mică, ca Muntenegru, potrivit datelor deţinute de asigurători, doar 23% din construcţii sunt asigurate. Deşi expunerea la riscuri catastrofale nu este semnificativă, principalele motive ale nivelului redus de asigurare ţin mai degrabă de subdezvoltarea pieţei locale de asigurări.

Bosnia, 2014
pierderi economice produse de inundaţii > 2 mld. euro

Că nivelul de expunere la riscuri catastrofale al ţării nu este neapărat determinant pentru atitudinea faţă de asigurare a cetăţenilor se poate vedea şi din următoarele două exemple: atât Turcia, o ţară cu expunere înaltă la riscul seismic, cât şi România, unde riscului seismic i se adaugă şi o vulnerabilitate destul de ridicată în faţa inundaţiilor, au procente de cuprindere în asigurare a locuinţelor ce nu depăşesc 30%, şi asta în condiţiile în care în fiecare dintre cele două ţări funcţionează o schemă de asigurare obligatorie a locuinţelor.
  În 2013, primele brute subscrise pentru liniile de asigurări de proprietate au totalizat 6, 7 miliarde euro în regiunea Europei Centrale şi de Sud-Est, reprezentând circa 24% din portofoliul de asigurări generale: asigurările de incendiu au totalizat subscrieri de 4,2 miliarde euro (15% din primele de asigurări generale), în timp ce asigurările din clasa „alte daune la proprietăţi”, incluzând asigurările agricole, au consemnat prime brute subscrise în valoare de 2,5 miliarde euro (8,85%).

17-18% ECE - ponderea daunelor pentru asigurări de proprietate în total asigurări generale


Din perspectivă multianuală, volumul subscrierilor a crescut continuu după 2010, chiar dacă într-un ritm relativ lent, atingând un vârf în 2012, când la nivelul regiunii s-a înregistrat o creştere de 10% determinată în special de dinamica înaltă a pieţei turce. De remarcat de asemenea că, în pofida frecvenţei destul de mari de materializare a riscurilor meteorologice, daunele plătite pentru asigurări de proprietate s-au situat constant la un nivel de circa 17 – 18% din totalul plăţilor pe segmentul asigurărilor generale.
Cu foarte puţine excepţii, în toate pieţele din Europa Centrală şi de Sud-Est, clasa asigurărilor de incendiu domină, în termenii subscrierilor, în raport cu cea a daunelor la proprietăţi. Totuşi, merită observat că în 2013 aceasta din urmă a generat un volum mai mare de daune, în principal pentru că inundaţiile au afectat pe scară largă zonele rurale şi proprietăţile agricole.

Un obiectiv comun, abordări diverse

În contextul cuprinderii reduse în asigurare a locuinţelor, efectele negative – în creştere –, ale expunerii ridicate a anumitor zone la riscul seismic sau de inundaţii au adus în discuţie ideea obligativităţii asigurării. Dintre ţările regiunii în discuţie, numai România şi Turcia au implementat o astfel de soluţie, luând în considerare în principal nevoia de finanţare pentru reconstrucţie/refacere a locuinţelor pentru proprietarii cu venituri modeste. Eficienţa de ansamblu a sistemului rămâne însă discutabilă în condiţiile în care, la ani buni după implementare, în niciuna dintre cele două ţări penetrarea asigurărilor de locuinţe nu depăşeşte 30%, procent care ia în calcul şi asigurările facultative. Ideea de a apela la obligativitatea asigurării de locuinţe a fost luată în discuţie, în ultimii ani, şi în Grecia şi Bulgaria, dar fără o finalitate concretă.
O alta formă de obligativitate a fost adoptată, cu o adresabilitate mai restrânsă, de Polonia, ţară unde este obligatorie asigurarea clădirilor fermelor (inclusiv pentru riscul de inundaţii). Totuşi, surse din piaţă spun că legea nu este aplicată consecvent şi, ca atare, o mare parte a clădirilor vizate nu sunt asigurate.
EUROPA Reinsurance Facility Ltd. (Europa Re), companie de reasigurări specializată în reasigurări de catastrofă, cu sediul în Elveţia şi având în acţionariat ţări din Sud-Estul european, a fost creată în 2008 la iniţiativa Băncii Mondiale plecând tocmai de la realitatea acoperirii mult prea slabe prin asigurare a riscurilor naturale de dimensiuni catastrofale în zonă. Totuşi, la circa 6 ani de la înfiinţare, numai trei ţări din spațiul ex-iugoslav au aderat la această entitate: Albania, Macedonia şi Serbia. Bosnia-Herțegovina şi Muntenegru şi-au exprimat intenția de a face parte din program, dar pentru moment niciuna dintre ele nu a avansat mai substanţial în această direcţie.
În sfârşit, în rândul măsurilor de încurajare/susţinere a asigurării proprietăţilor mai trebuie menţionat şi faptul că în aproape toate ţările din regiune funcţionează un sistem de subvenţionare a asigurărilor agricole, în multe cazuri acesta acoperind până la 60% din valoarea primelor de asigurare.
Per total, este evident că tot segmentul asigurărilor facultative este cel care oferă la scară largă soluţia de protecţie financiară a proprietarilor. Mai mult, ţări ca Ungaria sau Polonia chiar au dovedit că se poate atinge un grad ridicat de cuprindere în asigurare şi fără obligativitate. Produse mai bine construite şi mai accesibile, servicii de calitate superioară, avantaje fiscale, promovare şi educaţie sau un mix al tuturor acestor mijloace pentru a încuraja asigurarea... pieţele de asigurări şi guvernele au încă mult de lucru în această direcție.

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Europa Centrală şi de Sud-Est Ce urmează după anul inundaţiilor?).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Cum pot fi protejate drepturile consumatorilor de asigurari?

Stefan PRIGOREANU - Vicepresedintele PRBAR 

Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari&Pensii

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!