Cover Story
Europa sub ape
Autor:Andreea IONETE

Munca de o viaţă se poate nărui în doar câteva clipe. Sute de mii de oameni din Europa Centrală au probat, de cele mai multe ori într-un decor sinistru, realitatea acestei afirmaţii în prima parte a lui 2010, loviţi de ceea ce poate fi considerat unul dintre cele mai păguboase evenimente din istorie.

În ultimul deceniu, o parte din statele din regiunea Europei Centrale şi de Est s-au confruntat cu inundaţii severe care au lăsat în urmă pierderi semnificative. Din moment ce portofoliile celor mai multe companii de asigurări şi reasigurări multinaţionale includ o mare parte din aceste state, nevoia unor modele transfrontaliere de prevenire a riscurilor de inundaţii şi de reducere a pagubelor înregistrate, care să fie corelate între toate ţările expuse la deversările din bazinul unui fluviu, se face tot mai des simţită.

Aşadar, pierderile suferite de ţările central-est europene ca urmare a inundaţiilor din trecutul recent nu i-au ocolit pe asigurători. Inundaţiile din vara lui 1997, care au afectat atât Polonia, cât şi Cehia, au generat pagube economice de 3,7 miliarde USD, respectiv de 1,99 miliarde USD. În august 2002, în urma inundaţiilor din bazinele fluviilor Dunărea şi Elba, suprafeţe întinse din Europa Centrală au stat sub ape zile întregi, rezultând în pagube enorme, atât pentru economie, cât şi pentru asigurătorii locali care, la rândul lor, au angrenat în vârtejul pierderilor şi o serie de reasigurători internaţionali. Germania a fost cel mai grav afectată, dar şi Austria şi Cehia au fost lovite puternic de acest eveniment catastrofal, care a generat pierderi de 14,4 miliarde euro, din care 3,3 miliarde euro au reprezentat pagube acoperite de companiile de asigurări.

Anul acesta, regiunea Europei Centrale a fost devastată din nou de inundaţii, în lunile mai, iunie şi august. Acestea au afectat cel mai sever Polonia, unde presa a descris momente desprinse parcă din scenarii apocaliptice, dar şi Cehia, Germania, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Austria, Ucraina şi, nu în ultimul rând, România.

Pe măsură ce fenomenul a înaintat în amonte în bazinele râurilor Odra, Wisla şi Vistula, dimensiunile şi severitatea pagubelor lăsate în urmă de inundaţiile din lunile mai şi iunie au putut fi cuantificate. Astfel, cei cel puţin 40 de oameni decedaţi şi cei 23.000 evacuaţi din propriile case de pe raza acestor bazine, din care 17, respectiv 10.000 în Polonia, au ridicat valoarea pagubelor la 3 miliarde euro numai în această ţară.

Intensitatea fenomenului nu a mai fost întâlnită în istoria ultimilor 160 de ani în Polonia, cu atât mai mult cu cât în cele mai importante oraşe din ţară, Varşovia, Cracovia şi Wroclaw, localizate în bazinele acestor râuri, a fost declarată stare de urgenţă, iar alte oraşe mai mici au fost transformate în lacuri.

În Republică Cehă, cele mai severe inundaţii s-au produs în partea de nord-est a ţării, pe afluenţii râului Odra, în zona centrului industrial Ostrava şi mai la sud de acesta, în bazinul râului Morava. Nivelul apei pe Odra s-a ridicat la cel mai înalt nivel de urgenţă, rezultând în inundaţii a căror frecvenţă a fost estimată de Institutul ceh de Hidrometeorologie la 20 ani, care au afectat cu precădere oraşul Bohumin, dar şi zona de la graniţa cu Polonia.

Inundaţii puternice s-au înregistrat şi de-a lungul râului Morava, afluent al Dunării. Potrivit unor estimări preliminare făcute de asigurătorii din regiune în luna iunie, pierderile asigurate se ridicau la 50 milioane euro, însă aceştia se aşteptau ca pagubele să le depăşească în unele zone pe cele înregistrate în urma inundaţiilor din 1997.

După o serie de ploi torenţiale care nu s-au oprit timp de două săptămâni, Slovacia s-a confruntat în luna iunie cu cele mai puternice inundaţii din istorie. Cele mai afectate regiuni au fost partea de sud-est, în special zonele adiacente oraşului Trebisov, daunele fiind atribuite unei breşe severe în sistemul de apărare împotriva inundaţiilor de-a lungul râului Ondava şi periclitării de către aceasta a oraşelor şi infrastructurii adiacente. De asemenea, alunecări de teren masive au întrerupt temporar reţeaua feroviară dintre Bratislava şi Košice, iar calea ferată din apropierea oraşului Kysak a fost acoperită de ape.

Similar situaţiei din Cehia, pagubele estimate iniţial de asigurători slovaci se ridicau la 40 milioane euro.

Totodată, pagubele produse de inundaţii sectorului agricol au fost imense în Slovacia, suprafaţa de teren agricol utilizat şi inundat ridicându-se la 250.000 ha. Autorităţile în domeniu spuneau atunci că pagubele nu vor putea fi estimate decât după recoltare, însă aşteptările lor indicau pierderi de 100 milioane euro. Având în vedere absenţa asigurărilor în domeniu, aceste pagube vor trimite în faliment mulţi producători agricoli, chiar şi cei mai puternici fiind deja afectaţi de efectele crizei financiare.

Aşadar, din moment de asigurătorii slovaci nu oferă fermierilor produse care să acopere riscurile de inundaţii, sectorul agricol din Slovacia are nevoie de introducerea de către Guvern a unui mecanism de asigurări agricole, aşa cum există în alte ţări în care astfel de asigurări se încheie cu participarea şi garanţii ale statului.

Nord-estul Ungariei, adiacent regiunii de sud a Slovaciei, afectată de fenomene meteo extreme, a experimentat, de asemenea, inundaţii severe. Cea mai dramatică situaţie a avut loc în zona Miskolc, de-a lungul râurilor Bodva, Hernan, Zagyva şi Sajo. Combinate cu furtunile puternice din zonele de est ale ţării, din zona lacului Balaton, acestea au afectat în principal sectorul agricol, pierderile estimate fiind de câteva milioane de euro.

În Slovenia, Savinjsko, Posavje, Dolenjsko, Primorsko şi Ljubljana au fost zonele cele mai afectate de inundaţii, valoarea pierderilor ridicându-se la peste 20 milioane euro. De asemenea, pagubele produse infrastructurii rutiere însumau 15 milioane euro, potrivit primelor estimări, daune suplimentare urmând a fi înregistrate ca urmare a pagubelor suferite de aproape 30.000 ha de teren agricol.

România, lovită de inundaţii

Furtunile puternice şi inundaţiile care au lovit nord-estul României la finele lunii iunie, afectând în special judeţele Suceava şi Botoşani, zona de la graniţa cu Ucraina şi alte regiuni din bazinul râului Şiret, au dus la pierderea a 21 de vieţi omeneşti, alţi 10.000 de oameni fiind evacuaţi.

Valoarea totală a pagubelor produse de inundaţiile din lunile iunie-iulie ale acestui an s-a ridicat la 876 milioane euro (3,73 miliarde lei), din care piaţa asigurărilor acoperă doar o mică parte, de 10 milioane euro, având în vedere gradul scăzut de cuprindere în asigurare a clădirilor cu destinaţie de locuinţă.
În aceste condiţii, Executivul a transmis, prin Autoritatea Coordonatoare şi de Management a Fondului Solidaritatea al UE, aplicaţia pentru mobilizarea Fondului Solidaritatea, pentru a accesa fonduri din partea Uniunii Europene.
Suma care se acordă în aceste situaţii se calculează astfel: până la pragul de 0,6% din PIB, care în cazul României este de aproximativ 788 milioane euro, valoarea sprijinului comunitar este de 2,5% din valoarea pagubelor, iar după acest prag, de 6%.

 

Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii pe Termen Mediu şi Lung

Potrivit Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii pe Termen Mediu şi Lung, aprobată prin HG nr. 846/2010, în România, peste 900.000 de persoane locuiesc în zone cu risc ridicat de inundaţii. În acelaşi timp, 88.000 de case sunt în pericol de a fi luate în orice moment de ape.

Protecţia populaţiei împotriva inundaţiilor cu structuri de apărare este un obiectiv strategic urmărit în acest document, ale cărui măsuri se vor materializa gradual până în anul 2035, pentru reducerea atât a numărului de persoane expuse riscului potenţial de inundaţii, cât şi a numărului de pierderi sistematice de vieţi omeneşti.

Astfel, două dintre principalele obiective ale acestei strategii se referă la reducerea, până în anul 2030, a numărului de persoane expuse riscului potenţial de inundaţii până la 350.000 de locuitori şi diminuarea graduală a pagubelor potenţiale provocate de inundaţii, de la 86 locuinţe distruse la 1.000 ha inundate, până la maximum 40.

Un alt obiectiv cu impact social se referă la reducerea vulnerabilităţii sociale a comunităţilor expuse la inundaţii – de 50% în termen de 10 ani şi de până la 75% pe termen lung, în 25 de ani, prin creşterea gradului de asigurare a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor.

Strategia mai prevede şi o serie de alte acţiuni de consolidare a structurii sociale a comunităţii şi implicarea organizaţiilor neguvernamentale, a voluntarilor şi altor organizaţii socio-culturale, precum şi măsuri de educare şi conştientizare a populaţiei privind riscul pe care îl reprezintă inundaţiile.

 

Situaţiile extreme cer eforturi susţinute. Ce fac asigurătorii?

Schimbările climatice au încetat de mult să mai fie doar o preocupare a oamenilor de ştiinţă şi afectează toate domeniile de activitate. Odată cu creşterea pericolelor de inundaţii, secete, uragane şi incendii, pe fondul modificărilor climatice, CEA (Comite Europeen des Assurances) - federaţia europeană a asociaţiilor naţionale ale asigurătorilor – a solicitat companiilor de profil să se implice direct şi activ în lupta împotriva fenomenului. De altfel, asigurătorii ar trebui să fie printre cei mai interesaţi de soluţiile care pot fi implementate pentru a preveni pagubele provocate de evenimentele meteo extreme.

Multe programe de reasigurare împotriva pierderilor ca urmare a inundaţiilor sunt acum cumpărate la nivel regional şi mai rar individual, de o singură ţară. Pierderile în urma inundaţiilor care au lovit Europa în 2002 şi în cursul lui 2010 au evidenţiat nevoia unor instrumente solide de evaluare a frecvenţei şi severităţii pierderilor potenţiale, atât pentru companiile cedente (asigurători), cât şi pentru reasigurătorii care participă la schemele regionale de asigurare împotriva riscurilor catastrofale. Deşi multe companii specializate în domeniu au oferit instrumente de modelare cu acoperire pan-europeana pentru riscurile de cutremur şi furtună, pentru cel de inundaţii nu au fost făcute până de curând eforturi susţinute. Astfel, modelarea scenariilor de pierderi în urma inundaţiilor din Europa Centrală şi de Est a devenit o necesitate în evaluarea expunerii regionale pentru contractarea reasigurării.

Totuşi, în primă instanţă, într-o ţară cum este România, având în vedere suprafaţa mare expusă unor noi inundaţii, asigurarea locuinţei reprezintă cel mai simplu şi eficient instrument de protecţie împotriva acestui risc.

Potrivit cifrelor centralizate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, la mijlocul lui iulie, cele 17 companii care practică asigurări de locuinţe aveau peste 3.000 de dosare de daună avizate, deschise ca urmare a inundaţiilor. Valoarea totală a rezervelor de daună avizate aferente se ridică la aproximativ 10 milioane euro.

La aceeaşi dată erau în vigoare peste 2 milioane de contracte de asigurare facultativă a locuinţelor, care protejează asiguraţii inclusiv pentru riscuri de catastrofă, care includ inundaţiile, cutremurul şi alunecările de teren. Potrivit statisticilor oficiale, în România există 8,3 milioane de locuinţe, din care 16% se află în zona de Nord-Est a ţării.

 

Când nimic nu mai corespunde ordinii obişnuite, dorinţele şi nevoile clienţilor se schimbă şi, odată cu ele, tehnicile de comunicare necesare pentru ca mesajele companiilor să ajungă la publicul-ţintă. Acest lucru l-au învăţat şi companiile de asigurări care, încet, dar sigur, în contextul inundaţiilor din această vară, au conceput diverse campanii de comunicare, fie ele publicitare, de relaţii publice, acte caritabile sau programe de CSR – Corporate Social Responsibility.

De altfel, fenomenele meteo extreme care au lovit România în vara au condus la demararea de către CSA şi UNSAR a celei mai ample campanii de CSR pe termen lung din piaţa românească de asigurări. Alături de componenta caritabilă a acţiunii, care arată solidaritatea faţă de sinistraţi şi grija faţă de nevoile societăţii, această campanie urmăreşte să promoveze necesitatea produselor de asigurare, în contextul economic şi social actual.
Aşadar, în cadrul primei etape a campaniei, piaţa de asigurări a realizat, în ultimele două luni, recondiţionarea şcolii-grădiniţă din satul Şerbeşti, comuna Săuceşti - cea mai afectată localitate din România în urma inundaţiilor din iunie-iulie 2010 - şi a grădiniţei din satul Blăgeşti.

Eforturile companiilor de asigurări s-au concentrat nu doar pe componenta de reconstrucţie, ci şi pe promovarea conceptului de asigurare a locuinţei - cel mai simplu şi eficient instrument de protecţie împotriva fenomenelor naturale, calamităţilor, incendiilor sau exploziilor.

În ceea ce priveşte componenta pe termen lung a acestei campanii, începând din octombrie, asigurătorii, împreună cu CSA vor demara un program de reîmpădurire a unor zone defrişate sau aflate pe malurile apelor, pentru evitarea, pe viitor, a noi inundaţii catastrofale.

Efectele unor astfel de campanii se văd însă în timp, iar pentru rezultate favorabile este nevoie de constanţă şi de eforturi susţinute. Ele au însă un rol extrem de important în informarea publicului larg cu privire la conceptul de asigurare şi în schimbarea percepţiei celor care nu îi înţeleg încă utilitatea.

 

Început timid pentru asigurările obligatorii

Odată cu punerea în aplicare a prevederilor Legii asigurării obligatorii a locuinţelor, la 15 iulie a.c., cei aproximativ 8,3 milioane de proprietari de locuinţe trebuie ca până la sfârşitul acestui an să achiziţioneze o poliţă de asigurare obligatorie. Excepţie fac cei care în prezent au încheiată o poliţă de asigurare facultativă şi care, până la finalul contractului, sunt acoperiţi pentru cele trei riscuri - inundaţii, cutremur şi alunecări de teren. Însă, în momentul în care poliţă facultativă expiră şi aceştia trebuie, potrivit legii, să încheie asigurări obligatorii.

Pentru poliţele obligatorii, românii vor plăti 10 euro, respectiv 20 euro, pentru o despăgubire maximă de 10.000 euro şi, respectiv 20.000 euro. Nerespectarea obligaţiei de asigurare a locuinţelor, în condiţiile prevăzute de lege, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 100 la 500 lei, care va fi aplicată de primarul localităţii în care locuinţa este amplasată.

PAID - Pool-ul de Asigurări Împotriva Dezastrelor, societatea care administrează aceste poliţe şi care are un rol esenţial în informarea şi educarea românilor cu privire la importanţa asigurărilor obligatorii de locuinţă, a fost constituit în septembrie 2009 de către 13 companii de asigurare: ASTRA Asigurări, GROUPAMA Asigurări, PLATINUM Asigurări, ABC Asigurări, ARDAF, CARPATICA Asig, CERTASIG, CITY Insurance, CREDIT EUROPE Asigurări, EUROINS, GENERALI Asigurări, GRAWE România şi UNIQA Asigurări.

De la introducerea asigurărilor obligatorii de locuinţe, statisticile de la sfârşitul lunii septembrie indicau un ritm mediu zilnic de vânzare a poliţelor de asigurare obligatorie a locuinţelor de 1.700-1.800 de poliţe pe zi, ajungând la un total de peste 56.000 de poliţe.
Oficialii PAID estimează un ritm mediu de vânzare a poliţelor de asigurare obligatorie de 3.500-4.000 de poliţe pe zi până la sfârşitul acestui an, ţintind un obiectiv de 250.000 de poliţe până la 15 ianuarie 2011.

Situaţia încheierii contractelor de asigurare obligatorie va fi urmărită prin intermediul unei baze de date realizată de PAID cu sprijinul Ministerului Administraţiei şi Internelor, pe baza listelor primite de la prefecturi cu locuinţele de pe raza fiecărei localităţi. Baza de date cu proprietarii de locuinţe va fi finalizată şi va deveni operaţională în maximum 12 luni, potrivit estimărilor PAID.

În acest context are loc ediţia 2010 a ICAR - Forumul Internaţional al Riscurilor Catastrofale, organizat în parteneriat de MAI - Ministerul Administraţiei şi Internelor, CSA - Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, Instituţia Prefectului Municipiului Bucureşti, PAID şi Media XPRIMM.

Cea de a VII-a ediţie a principalului eveniment european dedicat riscurilor catastrofale va avea loc pe 12 octombrie 2010, la Palatul Parlamentului. Dezbaterile Forumului se vor concentra asupra momentului de pornire şi pe evoluţia viitoare a noului sistem de asigurare obligatorie a locuinţelor, dar şi asupra politicilor de management al riscurilor catastrofale şi asupra rolului autorităţilor publice în gestionarea şi finanţarea acestora.

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Europa sub ape).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

2018 - anul clientului de asigurari?

Cornel COCA CONSTANTINESCU - Vicepresedinte, Sectorul Asigurari - Reasigurari, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF)

Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!