Opinii
Există viaţă şi în era Solvabilitate 2
Autor:Ana TRIPȘA Chief Risk Officer, NN Asigurări de Viață
Marti, 01 Septembrie 2015

În mai puţin de 6 luni, proiectul legislativ european care a transformat industria asigurărilor în ultimii ani va ajunge la final: începând cu 1 ianuarie 2016, va intra în sfârşit în vigoare regimul de Solvabilitate 2. Comparată cu sistemul Basel 2 din industria bancară, dezbătută îndelung şi deseori amânată (primul termen intenţionat de implementare a fost 1 ianuarie 2013), criticată şi admirată (uneori în aceeaşi frază), directiva Solvabilitate 2 împreună cu toate actele colaterale (delegated acts, ghiduri de implementare etc.) este acum aproape de testul realităţii.

Textul legislativ aferent este impresionant, nu doar prin dimensiuni (doar directiva şi actele delegate au împreună circa 500 de pagini), dar mai ales prin ambiţia echilibrului între abordarea tradiţională prescriptivă a supravegherii în industria de asigurări şi dorinţa unei abordări principiale, riskbased.

Rezultatul este un text care poartă evident urmele negocierilor dintre industria de asigurări, autorităţile de supraveghere şi forurile politice europene. Nu este o lectură uşoară, iar interpretarea subiectelor mai complicate este rareori univocă. Dincolo de toate acestea însă, este cert că sistemul de Solvabilitate 2 a reuşit să creeze un cadru mult mai adecvat pentru evaluarea corespunzătoare a riscurilor în industria de asigurări.

Faptul că acest regim aduce cu sine o evaluare mult mai comprehensivă a riscurilor decât cea din sistemul curent este evidentă fie şi doar din nivelul absolut al cerinţelor de capital, nivel care în evaluarea Solvabilitate 2 este semnificativ mai mare. De exemplu, pentru cazul particular al NN Asigurări de Viaţă, cerinţa de capital creşte de la 95 milioane lei în Solvabilitate 1 la 131 milioane lei în Solvabilitate 2 (conform rezultatelor BSR publicate de ASF).

În total, pentru cele 13   companii de asigurare implicate în exerciţiul BSR, cerinţa de capital creşte de la 1.101 milioane lei la 5.444 milioane lei. Deşi spectaculoasă, această creştere nu este neapărat surprinzătoare dacă ţinem cont de următoarele diferenţe majore: în Solvabilitate 2 cerinţa de capital este extinsă şi asupra riscurilor care pot afecta compania de asigurări, altele decât cele aferente riscurilor subscrise prin poliţele de asigurare (riscuri de deces, supravieţuire, îmbolnăvire) – riscuri care erau avute în vedere în cadrul curent de solvabilitate. Exemple de astfel de riscuri neincluse în evaluarea curentă a cerinţelor de solvabilitate ar fi riscul de piaţă, riscul de contrapartidă, riscul de persistență, riscul de cheltuieli (i.e., riscul unor deviaţii adverse imprevizibile în cheltuielile de administrare cu impact negativ în rezultatele financiare).

Chiar şi pentru riscurile de subscriere avute în vedere de regimul curent de solvabilitate, evaluarea în Solvabilitate 2 este semnificativ mai complexă – măcar din perspectiva faptului că este avut în vedere impactul riscului respectiv în ansamblul rezultatelor financiare ale companiei şi nu doar strict referitor la nivelul daunelor (de exemplu, este luat în calcul şi impactul pe care o creştere în mortalitate îl va avea ca urmare a reducerii corespunzătoare a primelor de asigurare primite).

În al treilea rând, evaluarea cerinţelor de capital în Solvabilitate 2 are în vedere explicit nu doar prezentul, ci şi viitorul sub forma evaluării efectului pe care o deviaţie adversă îl va avea asupra profiturilor viitoare.

Înseamnă, însă, această creştere în cerinţele de solvabilitate că societăţile de asigurare vor fi nevoite să ţină dintr-odată mai mult capital? Ei bine, nu. Sau, cel puţin, nu neapărat.

Pentru a înţelege acest lucru, este important să reamintim că, deşi directiva de Solvabilitate 2 este un standard de solvabilitate, nu unul de contabilitate, totuşi ea vine nu doar cu definirea unor noi cerinţe de capital, ci şi cu o viziune diferită pentru evaluarea elementelor de bilanţ – în particular, cu o viziune radical diferită asupra provizioanelor tehnice. Prin urmare, elementele contului de profit şi pierdere evaluate în conformitate cu standardele contabile locale vor rămâne în continuare valabile. Lăsând la o parte cheltuielile administrative de implementare a cerinţelor Solvabilitate 2, profitul societăţilor de asigurare nu este afectat de aceasta directivă. Spre deosebire de sistemul curent de solvabilitate însă, cerinţa de capital în S2 nu va fi comparată cu fondurile disponibile evaluate conform standardelor contabile locale, ci cu capitalurile proprii evaluate conform perspectivei Solvabilitate 2.

Probabil principalul element de bilanţ pentru care viziunea tradiţională este complet diferită de cea din Solvabilitate 2 sunt rezervele tehnice. În S2 acestea ar trebui să reprezinte, cel puţin la nivel principial, valoarea de piaţă a obligaţiilor asumate de asigurător – cu alte cuvinte, preţul pe care un  asigurător ar trebui să îl plătească pentru a transfera obligaţiile asumate prin portofoliul curent de poliţe unei alte companii. În filozofia Solvabilitate 2  acest preţ are două componente: 1) o estimare a valorii în prezent a fluxurilor de bani viitoare care ar urma să fie generate de portofoliul de poliţe pentru are se face evaluarea şi 2) o evaluare a costului de oportunitate a capitalului pe care cel care preia portofoliul de poliţe va trebui să îl menţină datorită cerinţelor de solvabilitate.

Această evaluare a rezervelor tehnice diferă fundamental de evaluarea lor conform standardelor contabile în multe aspecte, dar unul dintre acestea este esenţial pentru înţelegerea solvabilităţii în Solvabilitate 2: bilanţul S2 permite recunoaşterea profiturilor viitoare şi folosirea acestora pentru descreşterea rezervelor – în limbaj de specialitate, la nivelul unei poliţe de asigurare S2 permite rezerve negative sau, într-o formulare alternativă, S2 permite recunoaşterea profiturilor viitoare ca un activ curent, dar indisponibil, al companiei de asigurare. Evident, lucrurile iau o turnură diferită dacă aşteptarea este ca portofoliul curent de poliţe să genereze fluxuri de bani negative (i.e., pierderi) – atunci rezervele evaluate în S2 vor fi mai mari decât cele curente, iar compania în cauză va aplica cel mai probabil măsuri tranzitorii de trecere către S2.

Revenind la rezultatele exerciţiului BSR, se poate observa astfel că rezervele tehnice în evaluarea S2 sunt cu aproape 20% mai mici decât cele utilizate în S1 (i.e., rezervele calculate în conformitate cu standardele curente şi luate în considerare în contul de profit şi pierdere), mai exact de la 10,7 milioane la 8,8 milioane lei. Dacă nu luăm în calcul cazul particular al companiei de asigurare ASTRA, reducerea în rezervele tehnice (1,90 milioane lei) compensează creşterea în cerinţă de capital (1,85 milioane lei). Pe de altă parte, trebuie înţeles faptul că includerea profiturilor viitoare în cadrul evaluării rezervelor nu poate fi privită în izolare ca metodă de creştere a capitalurilor proprii, ci a fost posibilă doar pentru că este consistentă cu modalitatea de evaluare a  cerinţelor de capital.

Bineînţeles, această recunoaştere a profiturilor viitoare are consecinţe interesante din punctul de vedere al managementului capitalului. Fiind un activ indisponibil, el nu poate fi transferat sub formă de dividende şi nici nu poate fi folosit în mod direct între diferite entităţi ale unui grup. Prin urmare, subiectul monetizării profiturilor viitoare a devenit o nouă arie de interes – mai ales pentru companiile de reasigurare. Şi astfel, istoria industriei asigurărilor merge mai departe.

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Există viaţă şi în era Solvabilitate 2).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Bunurile sau viata? Ce isi asigura romanii?

Paul SWOBODA - Presedinte al Directoratului GRAWE Romania

Adina MANDOIU - Director de Marketing, PR si Comunicare, GRAWE Romania

Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii


TOP Stiri 1asig

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!