Pensii
Focus pe detalii
Autor:Daniela GHEȚU
Luni, 02 Iunie 2014

După circa un deceniu de dezbateri şi de ezitări politice, România făcea în 2007 primii paşi în reforma pensiilor după modelul Băncii Mondiale, implementând,  ultima în regiunea Europei Centrale şi de Est, sistemul de pensii structurat pe trei piloni care adăugau „clasicei” pensii de stat o componentă administrată privat. În mai 2008, cu puţin timp înainte de declanşarea crizei economice, a avut loc primul transfer de contribuţii de la bugetul de asigurări sociale către fondurile de pensii private obligatorii (Pilon II). La şase ani de la acest moment, sistemul de pensii private românesc se prezintă cu un bilanţ pozitiv.

În acest moment pensiile private sunt un motor atât pentru piaţa financiară din România, cât şi pentru activitatea ASF, a declarat, la Conferinţa de Pensii Private de la FIAR 2014, Vicepreşedintele ASF, Ion GIURESCU. Chiar dacă, referindu-se la segmentul  cel mai tânăr al pieţei financiare româneşti, o astfel de afirmaţie ar putea părea exagerată, concluziile conferinţei de la Braşov au arătat că, cel puţin în ceea ce priveşte soliditatea şi reputaţia, ea este pe deplin justificată. Sistemul de pensii private din România este unul bine clădit în esenţa lui, bine protejat împotriva riscurilor şi a dovedit că este un sistem care dă un randament financiar foarte bun. În pofida crizei am realizat un randament mediu anualizat de circa 11% şi, în plus, nu am avut niciun fel de eveniment negativ care să afecteze încrederea participanţilor. Vorbim, aşadar, despre un sistem foarte bine aşezat, a rezumat Crinu ANDĂNUŢ, CEO ALLIANZ-ŢIRIAC Pensii Private, moderatorul conferinţei. Cu siguranţă însă, după şase ani de acumulare cantitativă, a sosit momentul unor reglaje calitative, care să aşeze activitatea fondurilor de pensii pe o bază durabilă pe termen lung.
Care sunt principalele direcţii de acţiune în acest sens? Dezvoltarea şi definitivarea anumitor detalii legislative, lărgirea orizontului de oportunităţi investiţionale şi extinderea activităţii de educare financiară a populaţiei par să fie cele mai importante.

Lista priorităţilor

Sistemul de pensii private este foarte solid din punct de vedere legislativ. Este un domeniu în care, la nivelul legislaţiei primare, nu s-a schimbat nimic de la data apariţiei, iar pe cea secundară începem să o adaptăm la situaţiile actuale, a subliniat Ion GIURESCU.
Pe lista priorităţilor, legea de plată a pensiilor ocupă un loc important, adoptarea ei punând practic piesa finală „puzzle-ului legislativ” care defineşte sistemul de pensii private. Pentru moment însă, forma finală a proiectului legislativ s-a oprit într-o etapă a parcursului birocratic dintre ministerele implicate, înainte de a ajunge pe masa Guvernului şi în dezbaterea Parlamentului spre adoptare. Din perspectiva operatorilor, adoptarea cât mai rapidă a acestei legi ar aduce un serviciu important industriei şi sistemului în sine, dat fiind că numai cunoscând prevederile acesteia şi opţiunile pe care legea le oferă pentru constituirea pensiei, cetăţenii îşi pot contura o perspectivă corectă a veniturilor de care vor dispune la pensie.
Nu mai puţin importantă, chiar dacă având un caracter de urgenţă ceva mai redus, este şi modificarea legislaţiei în sensul implementării fondurilor de pensii tip „life cycle”, care permit adaptarea structurii investiţiilor potrivit profilului de risc specific fiecărui participant. Aflat încă în fazele preliminare de elaborare, adoptarea unui astfel de act normativ va deveni din ce în ce mai importantă, pe măsură ce primii participanţi din sistem vor înainta către vârsta de pensionare şi vor avea nevoie de o protecţie suplimentară a activelor acumulate, implicit de un profil investiţional cât mai conservator. Din punct de vedere investiţional, pensiile nu pot merge acum în zone riscante pentru că avem un sistem care ne obligă la aşa ceva. Investim la fel şi pentru participantul de 18 ani şi pentru cel de 60 de ani. Încercăm, pe viitor, să mergem pe un model „life cycle”, iar pe această temă aşteptăm un sprijin de la Banca Mondială, organism cu o vastă experienţă în domeniu, a subliniat Vicepreşedintele ASF.
În sfârşit, modificarea legislaţiei secundare astfel încât să permită eficientizarea Pilonului III de pensii private este un subiect care preocupă atât autoritatea de supraveghere, cât şi operatorii din piaţă: Pilonul III nu s-a dezvoltat cum am dorit, în parte şi din cauza legislaţiei, a precizat Ion GIURESCU. Un exemplu ar fi deductibilitatea, care este extrem de redusă, a explicat oficialul ASF.

Puncte forte, dar şi volatilităţi

Potrivit acestuia, punctele tari ale sistemului de pensii private sunt colectarea sigură şi stabilă a contribuţiillor, costurile reduse ale sistemului, rentabilităţi peste aşteptări în condiţii grele economice, apartenenţa administratorilor la grupuri financiare solide şi existenţa unor piloni solizi de siguranţă ai sistemului. Un prim rezultat generat de aceste calităţi a fost acela că în toată perioada parcursă de la debut până în prezent sistemul a funcţionat fără sincope şi probleme administrative.
În ceea ce priveşte punctele slabe, acestea ţin mai degrabă de condiţiile economice generale din România şi sunt de subliniat contribuţiile medii individuale relativ mici, interdependenţa cu funcţionarea sistemului de stat, lipsa cronică de lichiditate sau provocările legate de comunicare, în general, pe piaţa financiară. Dintre toate, dimensiunea contribuţiilor este cea care are o influenţă esenţială asupra valorii pensiilor pe care participanţii la sistem le vor obţine la vârsta retragerii din activitate. Ne dorim să vedem contribuţii în conformitate cu legea, precum şi păstrarea cadrului legislativ. Conform acordului cu FMI, aş vrea să cred că în anul cu creştere economică vom recupera cei 0,5% pierduţi în 2009 prin îngheţarea procentului de contribuţie, a precizat Mihai COCA-COZMA, CEO, ALICO Pensii.
În sfârşit, expunerea la riscul politic rămâne, ca peste tot în regiune, un sensibil călcâi al lui Achile pentru sistemul de pensii private, cu atât mai vulnerabil cu cât sistemul acumulează active mai mari, devenind o ţintă demnă de interes în calculele bugetare. Trebuie să găsim soluţii pentru ca ceea ce s-a întâmplat negativ în Polonia sau Ungaria să nu se întâmple şi în România. Prioritatea strategică a APAPR este apărarea sistemului de pensii private şi, fără să pierdem din vedere ameninţările, continuăm să rămânem optimişti pentru că, luând în considerare toate aspectele, premisele sistemului românesc sunt mai bune decât în cele două ţări menţionate, a declarat Mihai COCA-COZMA.

Investitori de calibru

Avem din ce în ce mai mulţi bani pe care îi putem împinge în economie, a subliniat Ion GIURESCU. Într-adevăr, fondurile de pensii ar putea investi numai în 2014 - 2015 un volum de circa 500 milioane euro în noi oferte publice de acţiuni şi obligaţiuni, sumă care dă un bun indiciu asupra potențialului de viitor. Concretizarea acestui potenţial depinde însă în foarte mare măsură de dezvoltarea pieţei româneşti de capital, ca şi de eventuala apariţie a unor instrumente de investiţii dedicate, care să permită accesul fondurilor de pensii, din poziţia de investitori, la marile proiecte naţionale de infrastructură. Participarea fondurilor de pensii la finanţarea economiei reale se poate face, dincolo de calea bine cunoscută a investiţiilor în titluri de stat, prin trei tipuri de instrumente, din păcate toate caracterizate de anumite limitări în România, a afirmat Adrian CODÂRLAŞU, Vicepreşedinte CFA. El a explicat că prima cale şi totodată poate cea mai la îndemână, este cea a investiţiilor în acţiuni pe Bursa de Valori de la Bucureşti. Din păcate însă, companiile româneşti nu prea au ales să se finanţeze în acest fel, astfel încât cele mai interesante şi substanţiale oportunităţi au fost cele oferite de privatizări. A doua opţiune ar fi cea a plasamentelor în obligaţiuni corporatiste, instrumente mai transparente şi cu un flux de venituri mai sigur, dar nici această piaţă nu este încă suficient de dezvoltată în România. Ar fi nevoie ca aceste bond-uri să poată obţine mai uşor un rating şi să existe de asemenea reguli restrictive pentru plasamentele fondurilor de pensii funcţie de aceste rating-uri. În sfârşit, plasamentele în acţiunile unor companii nelistate la bursă (private equity) ar putrea reprezenta o opţiune interesantă dacă fondurile de pensii ar dispune de suficientă capacitate de analiză pentru a realiza şi gestiona cu succes astfel de plasamente. Ceva mai uşor de gestionat, plasamentele în fonduri de private equity sunt încă limitate de faptul că în România acestea sunt încă puţin dezvoltate. În plus, pentru ca aceste fonduri să reprezinte un plasament eligibil pentru fondurile de pensii, ar trebui ca activitatea lor să fie plasată sub supravegherea ASF.
Din această perspectivă, o acţiune conjugată a segmentelor specializate ale autorităţii unice de supraveghere financiară ar putea aduce beneficii majore atât pentru piaţa de capital, şi implicit economia reală românească, cât şi pentru fondurile de pensii şi beneficiarii activităţii investiţionale a acestora, viitorii pensionari. Pentru moment, aşa cum a apreciat Raluca ŢINTOIU, CEO, ING Pensii, deşi privatizările pe Bursă au întârziat mult timp, anul trecut s-a văzut totuşi o îmbunătăţire substanţială a ofertei, iar noi sperăm că aceste operaţiuni de privatizare să încurajeze şi alte companii să-şi finanţeze activitatea în acest fel. Noi am fi dispuşi să oferim acestor companii toată expertiza noastră în domeniu pentru că apariţia unor emitenţi interesanţi este foarte utilă pentru fondurile de pensii.
Între oportunităţi şi limitări, fondurile de pensii din România au găsit calea de a realiza investiţii avantajoase pentru beneficiarii lor. Să nu uităm că aceste rezultate sunt în primul rând fructul priceperii specialiştilor din structurile noastre. Ei sunt cei care judecă oportunitatea investiţiilor şi până acum au demonstrat că ştiu foarte bine ce au de făcut pentru ca, în condiţiile specifice economiei noastre şi cu toate limitările prudenţiale specifice domeniului în care lucrăm, să obţină randamente foarte bune. Ştim ce avem de făcut, avem răspunderea deciziilor noastre şi acoperirea în rezerve financiare care dau garanţia că vom duce la îndeplinire misiunea asumată, lucrăm de la bun început în condiţii de transparenţă pe care alte pieţe financiare abia acum se luptă să le impleteze, a subliniat Ioan VREME, CEO,  GENERALI Asigurări.
 În aceste condiţii, schimbările necesare pot fi abordate cu calm, cu un studiu atent, cu atenţie la efectele produse pe termen lung. În zona financiară nu mai trebuie făcuţi paşi foarte rapizi. Trebuie să facem totul mai aşezat, cu atenţie, pentru ca rezultatul să fie previzibil şi bun pentru toată lumea, a concluzionat Ion GIURESCU, în acord cu reprezentanţii operatorilor prezenţi la conferinţă.
Ţintele principale rămân neschimbate: dezvoltare durabilă, stabilitate, rentabilitate.









Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Focus pe detalii).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Cum arată perspectivele financiare pentru viitorii pensionari?

Alexandru CIUNCAN - Secretar General, APPA -Asociația Pentru Promovarea Asigurarilor
Ciprian LADUNCA - CFO, METROPOLITAN Life 
Sergiu Costache - Revista PRIMM Asigurari & Pensii

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!