Pensii
Fondurile de pensii Avem investitori! Ce facem cu ei?
Autor:Daniela GHEŢU
Luni, 02 Decembrie 2013

În mai 2008, după câteva luni de mediatizare intensă şi circa un deceniu de ezitări politice şi legislative, pornea la drum, în sfârşit, poate unicul proiect major românesc de strategie socială: sistemul de pensii private administrate privat. Debutând cu o substanţială întârziere faţă de celelalte ţări din regiune şi cu o schemă de finanţare sensibil mai puţin generoasă, fondurile de pensii româneşti au făcut însă figură bună, dovedind că au abilitatea de a produce rezultate financiare notabile în beneficiul participanţilor. Cinci ani şi jumătate mai târziu, ele sunt deja capabile să demonstreze că pot juca un rol important nu numai pentru securitatea financiară a viitorilor pensionari, ci şi pentru dezvoltarea economică a ţării, devenind investitori instituţionali de mare calibru. Întrebarea care se pune este: are această capacitate investiţională oportunitatea de a se manifesta la justa valoare?

Pilonul II pensii obligatorii – final de an 2013

La finele anului 2013,  piaţa fondurilor de pensii private obligatorii numără opt operatori, după ce,  în primăvara acestui an,  fondul de pensii AVIVA a fost absorbit de fondul ALICO, administrat de compania ALICO Pensii. Numărul total al participanţilor se apropie de 6 milioane (5,976 milioane la 31 octombrie 2013), în timp ce volumul activelor nete a atins valoarea de 13,17 miliarde lei (2,96 miliarde euro). Din acest total, 10,74 miliarde lei reprezintă suma contribuţiilor brute, diferenţa de 2,43 miliarde lei fiind dată de câştigul net obţinut de fondurile de pensii din investiţii. Per total, de la lansare până în prezent, randamentul mediu anual al fondurilor de pensii de Pilon II a fost de 11,7%.
Potrivit datelor comunicate de APAPR – asociaţia profesională a operatorilor din pensiile private -, din cele aproape 3 miliarde euro active nete administrate, cota investiţiilor realizate în România era, la finele lunii septembrie 2013, de circa 94,5%, din care 310 milioane euro în acţiuni listate pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB). Numai pe parcursul anului 2013 plasamentele fondurilor de pensii pe BVB au totalizat circa 125 milioane euro, reprezentând, potrivit estimărilor APAPR, 7% din lichiditatea Bursei. În fapt, aproape toţi banii alocaţi în acest an cumpărărilor de acţiuni au intrat pe BVB. Per total, fondurile de pensii deţin aproximativ 10% din titlurile de stat ale României denominate în lei şi 5% din cele în euro. Ele ar putea face însă mult mai mult pentru creşterea economică a României, dacă accesul direct la investiţiile în economia reală ar fi mai puţin dificil.

Trebuie să găsim căile de a permite şi încuraja fondurile de pensii să investească pe termen lung în interiorul Uniunii. Lucrările de infrastructură, proiectele de energie verde şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii sunt domenii în care prezenţa acestor investiţii este necesară.

Michel BARNIER
Membru al Comisiei Europene, responsabil pentru piaţa internă şi servicii

Estimări 2014 Pilon II
Disponibil pentru
investiţii în acţiuni:
>150 mil. EUR
(+20% fata de 2013)*

Investitori pentru Europa

Este momentul ca Europa să înţeleagă că are în fondurile de pensii un grup de parteneri puternici, care administrează active de peste 35 trilioane euro şi care pot juca un rol major în relansarea economică de care are nevoie Uniunea Europeană. Guvernele trebuie să înţeleagă că este mai bine să pună la punct mecanisme prin care să poată atrage fondurile de pensii în proiecte majore de investiţii, decât să-şi însuşească activele fondurilor pentru a rezolva interese bugetare de moment, a declarat recent Joanne SEGARS, Preşedinte PensionsEurope, federaţia europeană a operatorilor din domeniul pensiilor private. În fapt, această declaraţie exprimă sintetic o preocupare de maximă actualitate la nivel european: posibilitatea de a folosi uriaşele resurse investiţionale ale fondurilor de pensii în proiecte care să satisfacă în acelaşi timp nevoia de finanţare în scopul relansării economice a Uniunii Europene şi nevoia cetăţenilor europeni de a acumula fondurile necesare asigurării unui nivel de trai corespunzător după retragerea din viaţa profesională activă.
Este important să ne asigurăm că fondurile de pensii – prin excelenţă, investitorii instituţionali pe termen lung ai Europei –, pot continua să-şi îndeplinească rolul esenţial pe care-l deţin în economia Uniunii Europene. [...] Din păcate, în căutarea unor randamente mai bune, din ce în ce mai des fondurile de pensii aleg să investească în afara UE. Este o tendinţă uşor de înţeles în actualul context economic, caracterizat de rate ale dobânzilor foarte scăzute, dar noi trebuie să găsim căile de a permite şi încuraja instituţiile financiare să facă investiţii pe termen lung în interiorul Uniunii. Lucrările de infrastructură, proiectele de energie verde şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii sunt domenii în care prezenţa acestor investiţii este necesară, a confirmat în intervenţia sa, la Conferinţa EIOPA din noiembrie, Michel BARNIER, Membru al Comisiei Europene, responsabil pentru piaţa internă şi servicii.
În acest context, nu puţine sunt vocile care, la nivel european, susţin necesitatea de a acorda o maximă atenţie modului în care îşi compun efectele numeroasele reglementări UE – circa 25 în curs de elaborare sau actualizare –, care interacţionează cu activitatea fondurilor de pensii şi regimul investiţiilor. Revizuirea Directivei IORP trebuie să nu afecteze caracterul de finanţatori pe termen lung al fondurilor de pensii şi implicit creşterea economică, prin impunerea unor cerinţe de capital, contabile și de raportare inadecvate şi/sau excesiv de costisitoare, a subliniat şi Pierre BOLLON, Vicepreşedinte PensionsEurope şi Director General AFG, unul dintre cele mai importante fonduri de pensii olandeze.

Guvernele trebuie să înţeleagă că este mai bine să atragă fondurile de pensii în proiecte majore de investiţii, decât să-şi însuşească activele fondurilor pentru a rezolva interese bugetare de moment.

Joanne SEGARS
Preşedinte
PensionsEurope

Estimări 2014 Pilon II
Contribuţii încasate:
870 mil. EUR

Investitori pentru România

Economia românească nu numai că nu se sustrage acestui trend european, dar dacă ne uităm la lunga listă a proiectelor de infrastructură sau de dezvoltare economică neconcretizate din lipsa fondurilor, devine evident că nevoia de finanţare este acută. De ce fondurile de pensii – româneşti şi nu numai -, s-ar număra printre cei mai dezirabili finanţatori? Un material prezentat recent de APAPR enumeră sintetic principalele argumente:

  •  fondurile de pensii investesc, prin însăşi natura activităţii lor, pe termen lung şi foarte lung. Ca atare, sunt partenerii cei mai indicaţi pentru proiectele de mare extindere şi durată;
  •  fondurile de pensii sunt investitori stabili, fără caracter speculativ, cu o volatilitate redusă şi profil de risc redus/mediu;
  •  fondurile de pensii pot avea un rol important în economia reală, prin cumpărarea de bonduri şi participarea la operaţiuni IPO/SPO;
  •  fondurile de pensii sunt cei mai mari investitori instituţionali locali, de importanţă crucială în succesul listărilor Transelectrica (TEL), Transgaz (TGN), Nuclearelectrica (SNN), Romgaz (SNG);
  •  fondurile de pensii sunt acţionari de calitate pentru companiile listate, parteneri care – prin transferul propriilor standarde de transparenţă, guvernanţă corporatistă, etică etc. pot aduce un plus de calitate managementului acestor companii.

Estimări 2014 Pilon II
Active nete la finele anului:
~4,2 mld. EUR

Cu siguranţă, în acest moment orice discuţie despre potenţialele investiţii directe ale fondurilor de pensii româneşti în proiecte de infrastructură are un caracter pur teoretic. Astăzi, potrivit legislaţiei în vigoare, singurele căi prin care fondurile de pensii ar putea investi în proiectele naţionale de dezvoltare a infrastructurii ar fi ca pentru finanţarea acestora să se lanseze emisiuni de bonduri cu rating corespunzător sau ca obiectivele de infrastructură în cauză să devină proprietatea unor companii listate la bursă, înfiinţate special pentru a gestiona realizarea şi exploatarea lor. Până în prezent însă,  se pare că statul român a ignorat complet aceste posibilităţi şi nici în viitorul apropiat nu se întrevede vreo intenţie de acest tip.
Mai mult, posibilitatea participării fondurilor de pensii ca finanţatori ai economiei reale este îngustată suplimentar prin interdicţia de a investi în bonduri OTC (engl., Over the Counter), instrumente financiare a căror tranzacţionare este permisă fondurilor de pensii pe plan internaţional, facilitând implicarea acestora în dezvoltarea companiilor care, deşi nelistate la bursă, au perspective de dezvoltare solidă.
Cât timp va trece până când statul român va oferi acestor investitori posibilitatea reală de a se implica în creşterea economică a României, altfel decât prin modalitatea difuză a titlurilor de stat? Nici cei mai curajoşi analişti nu şi-au asumat încă sarcina de a emite vreo predicţie în acest sens.

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Fondurile de pensii Avem investitori! Ce facem cu ei?).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Cum arată perspectivele financiare pentru viitorii pensionari?

Alexandru CIUNCAN - Secretar General, APPA -Asociația Pentru Promovarea Asigurarilor
Ciprian LADUNCA - CFO, METROPOLITAN Life 
Sergiu Costache - Revista PRIMM Asigurari & Pensii

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!