Profil Regional
Harta pieţei asigurărilor
Autor:Vlad BOLDIJAR
Joi, 01 Iulie 2010

Entităţi fără putere administrativă şi personalitate juridică, rolul regiunilor de dezvoltare vizează în principal coordonarea şi administrarea proiectelor de dezvoltare regională, respectiv de absorbţie a fondurilor de la Uniunea Europeană. În baza rezultatelor regionale comunicate de asigurători Revistei de Specialitate INSURANCE Profile, vă invităm să aflaţi cum arată „harta” pieţei asigurărilor din România, raportată la cele opt Regiuni Economice de Dezvoltare, pentru perioada ianuarie-septembrie 2009.

Asigurarea creşterii economice şi dezvoltării sociale echilibrate şi durabile ale unor arii geografice constituite în regiuni de dezvoltare, îmbunătăţirea competitivităţii României pe plan internaţional, cât şi reducerea decalajelor economico-sociale dintre ţara noastră şi statele membre ale Uniunii Europene au reprezentat temeiuri în baza cărora, în 1998, au fost create, prin asociere benevolă de judeţe vecine, Regiunile Economice de Dezvoltare din România.

Zonă în plină dezvoltare, cu un mediu economic extrem de dinamic, loc de desfăşurare a marilor tranzacţii şi investiţii, Regiunea Economică de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov este, deopotrivă, „nucleu” al pieţei naţionale de asigurări, prin diversitatea formelor de asigurare practicate, prin concurenţa acerbă, precum şi prin deschiderea pieţei în ceea ce priveşte achiziţionarea produselor de asigurare.

În cazul Regiunii Centru, profilul economic este dat de ramura industrială, aceasta fiind cea mai pregnantă în judeţele Braşov şi Sibiu, judeţe cu importante tradiţii industriale. Sectorul serviciilor are o contribuţie importantă pentru economia locală, domenii precum transporturile, telecomunicaţiile, turismul sau sectorul financiarbancar şi de asigurări consemnând în mod constant, în ultimii ani, evoluţii crescătoare.

Pentru Regiunea Nord-Est, potenţialul este dat, ca şi în trecut, de resursele umane, turism, agricultură şi industrie în oraşele mari (Iaşi, Bacău şi Suceava), acestea putând crea premisele pentru un proces de dezvoltare durabilă, pentru ridicarea standardului de viaţă al comunităţii şi, implicit, pentru creşterea industriei asigurărilor.

În pofida unei dezvoltări economice superioare, în Regiunea Nord-Vest există mari discrepanţe între cele şase judeţe: cele din Sudul şi Vestul Regiunii, respectiv Cluj, Bihor şi Satu Mare, sunt industrializate şi mai stabil dezvoltate economic decât cele din Centrul şi Estul Regiunii (Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Sălaj), mai sărace fiind Maramureşul şi Bistriţa-Năsăud.

Specificul Regiunii Sud-Est îl reprezintă disparităţile dintre nodurile de concentrare a activităţilor industriale şi terţiare (Brăila - Galaţi; Constanţa - Năvodari), centrele industriale complexe izolate (Buzău, Focşani), areale cu specific turistic (litoralul şi Delta Dunării) şi întinsele zone cu suprafeţe de culturi agricole şi viticole.

Economia Regiunii Sud-Muntenia este în permanentă creştere din 1996, cele mai industrializate două judeţe ale regiunii fiind Argeş şi Prahova, în vreme ce structura de afaceri a Regiunii Sud- Vest Oltenia este formată din două parcuri industriale operaţionale, situate în judeţul Dolj (Craiova) şi în judeţul Gorj (Sadu), şi un parc industrial greenfield, la Corabia.

Pentru Regiunea Vest, forţa de muncă reprezintă factorul care a contribuit cel mai mult la dezvoltarea socio-economică, aceasta fiind motivată, flexibilă, inovativă, dar şi cu un grad ridicat de specializare, contribuind astfel la dezvoltarea unui mediu antreprenorial dinamic.

[img1]

Regiunea Centru

Alcătuită dintr-un număr de şase judeţe (Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu) şi cu o populaţie care depăşeşte cu puţin 2,5 milioane de locuitori, Regiunea Economică de Dezvoltare Centru este una dintre cele mai variate din punct de vedere etnic, românii fiind prezenţi în pondere de 65%, rromii - circa 5%, respectiv maghiarii - 30% (aceştia din urmă, cu preponderenţă în Covasna şi Harghita).

Primele 9 luni ale anului 2009 au reprezentat pentru industria locală a asigurărilor un volum total al subscrierilor de 647 milioane lei, plasându-se din acest punct de vedere pe a doua poziţie (în urma Regiunii Nord-Vest) în ierarhia regiunilor, realizată după acest criteriu. Ponderile majoritare în portofoliul consolidat al Regiunii l-au format asigurările de viaţă (20%), respectiv cele auto (65%).

Se evidenţiază apetitul localnicilor pentru produsele de asigurare, în primele trei trimestre ale anului 2009 un locuitor al Regiunii Centru cheltuind, în medie, 254 lei pentru asigurări - după acest criteriu, dacă eliminăm Capitala, zona se află pe prima poziţie.

[img2]

[img3]

Regiunea Nord - Vest

Compusă din şase judeţe (Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj), Regiunea Economică de Dezvoltare Nord-Vest cuprinde, din punct de vedere administrativ, un număr total de 35 de oraşe (dintre care 12 sunt municipii, 4 dintre acestea având populaţia de peste 100.000 locuitori, respectiv Cluj-Napoca, Oradea, Baia Mare şi Satu Mare) şi 386 de comune. La capitolul infrastructură, pe raza judeţelor care compun Regiunea se regăsesc 6 drumuri europene – E60, E81, E79, E671, E58 şi E576, precum şi Autostrada Transilvania, cât şi patru aeroporturi.

La secţiunea asigurări, venirea unor mari investitori în Regiune, ca şi apropierea de Vestul Europei au făcut ca această zonă a ţării să se plaseze pe prima poziţie (excluzând Bucureşti-Ilfov) în clasamentul regiunilor, alcătuit după volumul subscrierilor (652 milioane lei). Demnă de remarcat este, de asemenea, şi ponderea asigurărilor de viaţă în totalul subscrierilor (25%), net superioară celorlalte regiuni, fapt ce denotă mentalitatea europeană a localnicilor.

[img5]

[img6]

Regiunea Sud - Est

Judeţele care fac parte din această Regiune de Dezvoltare sunt: Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea. Centrul administrativ al Regiunii de Dezvoltare Sud-Est este Municipiul Brăila. Ca întindere, este a doua ca mărime din cele 8 Regiuni. Oraşele concentrează 55,5% din populaţie, cu tendinţe de diminuare. Industrializarea forţată de după război a condus la concentrarea populaţiei în oraşele Galaţi, Brăila şi Constanţa.

Piaţa asigurărilor s-a dezvoltat diferit, după specificul fiecărui judeţ aparţinător Regiunii, Sud-Estul fiind un caz aparte, căci el cuprinde aproape toate formele de relief (Lunca Dunării, Câmpia Bărăganului, Podişul Dobrogei cu Munţii Măcinului, iar în partea de Nord-Vest, Carpaţii şi Subcarpaţii de Curbură, fluviul Dunărea, Delta Dunării, întreg litoralul românesc al Mării Negre). Cumulat, asigurătorii din cele şase judeţe au subscris, în primele 9 luni ale anului 2009, 548 milioane lei, din care 19% aferente asigurărilor de viaţă şi 67% poliţelor auto (CASCO şi RCA, însumate).

[img8]

[img9]

Regiunea Sud - Vest

Având în componenţa sa judeţele Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi şi Gorj, Regiunea Sud-Vest coincide, în mare, cu vechea regiune istorică Oltenia. Structura şi repartizarea activităţilor economice la nivelul Regiunii sunt determinate de resursele naturale, facilităţile tehnologice şi capitalul existent. Procentul mare al populaţiei rurale şi suprafaţa întinsă a terenurilor arabile, în special în partea sudică a Regiunii, fac din agricultură sectorul predominant în economia regională.

Situaţia economică şi socială a Regiunii, afectată puternic de restructurările economice de după anul 1990, a făcut ca majoritatea angajaţilor din industrie să se reorienteze către activităţi agricole. Această stare de fapt, coroborată cu lipsa investitorilor străini de mare anvergură, se reflectă şi în sectorul de asigurări, Regiunea Sud-Vest situându-se pe ultima poziţie în ierarhia la nivel naţional după criteriul subscrierilor, un localnic cheltuind, în medie, în primele nouă luni ale anului 2009, pentru produse de asigurare, 146 lei.

[img11]

[img12]

Regiunea Bucureşti - Ilfov

Cea mai mare aglomerare urbană din România, cu o reală forţă economică, instituţională şi politică, înregistrând o densitate a asigurărilor, la nivelul primelor trei trimestre ale anului trecut, de 1.388 lei, Regiunea Bucureşti-Ilfov reprezintă şi întâiul spaţiu de dezvoltare a business-ului în asigurări.

Capitala a României şi, în acelaşi timp, cel mai mare oraş, Bucureştii - centru administrativ, economic, financiar, industrial, comercial, cultural şi media al ţării – reprezintă şi pentru piaţa românească a asigurărilor nivelul maxim de dezvoltare a acesteia, ponderea semnificativă, echivalentul a circa 44% din totalul afacerilor, realizându-se în capitală şi în judeţul Ilfov.

Cu alte cuvinte, primele trei trimestre ale anului 2009 au marcat pentru industria asigurărilor din Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov, potrivit estimărilor Revistei PRIMM Asigurări & Pensii, un volum al subscrierilor de circa 2,95 miliarde lei. Pe clase de asigurări, asigurările de viaţă au generat 15% din business, în vreme ce, cu un volum al subscrierilor de 1,74 miliarde lei, asigurările auto au dominat portofoliile societăţilor de profil.

[img14]

[img15]

 

 

 

 

.

 

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Harta pieţei asigurărilor).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Cum arată perspectivele financiare pentru viitorii pensionari?

Alexandru CIUNCAN - Secretar General, APPA -Asociația Pentru Promovarea Asigurarilor
Ciprian LADUNCA - CFO, METROPOLITAN Life 
Sergiu Costache - Revista PRIMM Asigurari & Pensii

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!