Pensii
Industrializarea pensiilor, o soluţie pentru creşterea încrederii publice
Autor:Daniela GHEȚU
Vineri, 04 Iulie 2014
Josef PILGER | Asia-Pacific Pension Practice Leader, EY

Industrializarea serviciilor în pensii înseamnă ca pensiile şi celelalte soluţii de economisire pentru pensie să micșoreze decalajul faţă de celelalte sectoare ale serviciilor financiare, îmbunătăţind guvernanţa şi ducând excelenţa operaţională la un nivel superior. Principalele elemente a ceea ce numim aici industrializare sunt: o abordare care să pună în centrul preocupărilor clientul, modernizarea sistemelor şi soluţiilor tehnice, ca şi o implicare efectivă şi comunicarea performantă. Practic, rezultatul ar trebui să fie un accent pus pe eficienţă şi operativitate, spune Josef PILGER.

Multe sisteme de pensii din lume caută o cale de restabilire a încrederii publicului. Industrializarea ajută.

În susţinerea teoriei sale, PILGER, profesionist care a fost implicat în designul multor sisteme de pensii din regiunea Asia - Pacific, lucrând îndeaproape cu guvernele locale, dar şi cu numeroase alte entităţi implicate în aceste procese, argumentează prin prisma vastei experienţe acumulate: în prezent, interacțiunea furnizorilor de pensii private cu angajatorii şi membrii schemelor de pensii sau alţi beneficiari este centrată în special pe operaţiunile de plată şi schimb de informaţii. Într-o eră în care ATM-urile se găsesc la fiecare colţ de stradă şi în care aproape orice fel de operaţiune financiară se poate face de pe telefonul mobil sau din faţa ecranului unui computer, în domeniul pensiilor predomină încă o „cultură a hârtiei”. Procesele automatizate dedicate, plăţile electronice, transferurile electronice de fonduri sau facilităţi informatice care să permită angajatorilor administrarea directă a opţiunilor lor sunt numai câteva exemple de mecanisme care ar aduce o contribuţie fundamentală la industrializare.

Pentru administratori, industrializarea înseamnă participanţi la fond mai bine informaţi şi mai mulţumiţi.

Am participat la un grup de lucru organizat de guvernul australian în scopul creării unor astfel de soluţii şi experienţa acumulată cu această ocazie arată că există beneficii importante. Punerea la dispoziţia membrilor de platforme interactive sau integrarea serviciilor legate de pensii în platformele de online banking sunt exemple bune de soluţii care plasează clientul în centrul preocupărilor şi care vor conduce, în ultimă instanţă, chiar la reducerea costurilor pentru operatori şi diminuarea comisioanelor pentru clienţi, spune Josef PILGER. 
De ce nevoia de schimbare a devenit acută acum? În opinia specialistului E&Y, principala mutaţie a fost produsă de criza financiară mondială, care a pus în evidenţă o mulţime de provocări care stau în faţa sectorului pensiilor, incluzând aici atât chestiunea sustenabilităţii, cât şi subiectul pierderilor din investiţii care a suscitat de fapt cel mai înalt interes. În acest context s-a intensificat şi dezbaterea cu privire la puterea de decizie a membrilor schemelor de pensii, guvernanţa şi dimensiunea comisioanelor de administrare percepute. Această dezbatere a pus în discuţie însăşi încrederea în sistemele de pensii, iar încrederea este un factor critic în orice sistem de economisire pe termen lung. În timp ce obţinerea unor rezultate palpabile privind subiectul sustenabilităţii s-ar putea dovedi un proces de durată, un set de îmbunătăţiri considerabile aduse serviciilor legate de pensii poate aduce un nivel sporit de confort membrilor schemelor de pensii şi,  implicit,  îmbunătăţi percepția cu privire la aceste servicii financiare, într-un orizont de timp sensibil mai scurt. Persistenţa pe scară largă, în prezent, a unor sisteme greoaie şi îmbătrânite din punct de vedere tehnologic poate fi privită ca oportunitatea de a oferi relativ rapid participanţilor la sistemele de pensii, prin progres tehnologic, o reducere vizibilă de costuri şi un control mai extins asupra propriilor economii, contribuind astfel la restaurarea încrederii publicului.
În plus, mai arată PILGER, asistăm post criză la o popularitate în rapidă ascensiune a soluţiilor care depind de interesul, decizia şi acţiunea angajatorilor şi membrilor schemelor de pensii. Succesul introducerii de opţiuni pentru membrii actualelor sisteme obligatorii, al noilor sisteme facultative sau a unor schimbări majore cu privire la portabilitatea activelor în cadrul soluţiilor deja existente depind de acţiunile angajatorilor şi membrilor. Dacă aceştia nu se simt informaţi corespunzător sau dispunând de suficientă putere de decizie, nu se vor implica, iar lipsa lor de acţiune va afecta atât înrolarea, cât şi retenţia în fondul de pensii şi, implicit, toate părţile interesate. În acest context, „industrializarea” poate juca un rol esenţial. Am remarcat beneficii calitative şi cantitative pentru toate părţile implicate: membrii schemelor de pensii, angajatori, administratori. Acordarea unei puteri de decizie crescute participanţilor şi angajatorilor este de natură să ducă la creşterea încrederii. Pentru participanţi, aceasta înseamnă oportunitatea de a lua decizii mai bune şi de a selecta opţiuni mai bine adaptate situaţiei lor personale şi propriului profil de risc, ceea ce poate conduce şi la o îmbunătăţire a performanţei investiţionale pe termen lung. Pentru angajatori înseamnă un efort mai redus pentru îndeplinirea obligaţiilor proprii şi procesarea contribuţiilor curente. Cât despre furnizorii serviciilor financiare, în pofida efortului iniţial de reformare/adaptare a sistemului, pe termen lung înseamnă o flexibilitate crescută, inclusiv în scăderea comisioanelor percepute şi, ca atare, un avantaj competitiv clar.

Generaţiile tinere preferă să ia decizii informate şi să deţină controlul „în palmă”. Pentru a-i determina să fie mai interesaţi, să se implice, progresul tehnologic este obligatoriu.

Rezumând concluziile experienţei sale internaţionale, Josef PILGER constată că atunci când activele acumulate în conturile participanţilor cresc, se întâmplă de regulă trei lucruri:

  • clienţii acordă mai multă importanţă subiectului şi devin mai pretenţioşi, cum a demonstrat evoluţia industriei de pensii din Australia;
  • competiţia creşte, iar furnizorii de servicii financiare devin mai creativi, fenomen foarte vizibil pe pieţele din SUA şi Marea Britanie;
  • industria devine mai transparentă, iar publicul este mai atent la costuri, ceea ce pune o presiune mai mare pe furnizori în efortul de a se diferenţia pe piaţă, aşa cum s-a întâmplat pe piaţa din Hong Kong.

Toate aceste evoluţii conduc către două concluzii principale.

Sistemele cu contribuţii definite (DC) implementate în multe dintre ţările emergente, care nu au o „moştenire” semnificativă în materie de sisteme de economisire pentru pensie, par să fie mai bine pregătite şi orientate către industrializare decât pieţele mature, dominate încă de sistemele cu beneficii definite (DB). Un motiv al acestei situaţii ar putea fi caracterul mult mai „paternalist” al sistemelor de beneficii pentru angajaţi şi de pensii private în sistem DB.
A doua concluzie s-ar putea rezuma astfel: concentraţi-vă şi ascultaţi clienţii. Într-o lume în care din ce în ce mai multe activităţi se digitalizează şi pun clienţii în centrul proceselor, aceştia sunt mult mai puţin dispuşi să aibă răbdare pentru procesele învechite din sistemele tradiţionale de pensii. Generaţiile tinere nu au experienţa „confortului” oferit de schemele DB autopilotate. Ei preferă în schimb să ia decizii informate şi să deţină, la propriu, controlul „în palmă”, la distanţă de un click efectuat pe dispozitivele mobile pe care aproape toată lumea le are la îndemână. Pentru a-i determina să fie mai interesaţi, să se implice - mai ales în sistemele cu participare facultativă -, progresul tehnologic, generic numit aici industrializare, este obligatoriu.

Când activele acumulate cresc, clienţii acordă mai multă importanţă subiectului şi devin mai pretenţioşi.

„Industrializarea”, o soluţie şi pentru Pilonul III românesc?

Sistemul românesc de pensii private se înscrie în galeria celor mai tinere pieţe de specialitate, create după modelul cu trei piloni al Băncii Mondiale, cu mai puţin de un deceniu în urmă. Fondurile de pensii - obligatorii sau facultative -,  oferă participanţilor o platformă de comunicare web prin care aceştia îşi pot verifica situaţia contului de economisire pentru pensie sau pot afla detalii despre starea financiară a fondului, plasamente financiare etc. Ţinând cont de caracterul „de masă” al participării la fondurile de pensii obligatorii, este evident că platformele web nu au putut substitui integral „hârtia”, astfel încât, pentru a se asigura că participanţii beneficiază cel puţin de un nivel de informare „de bază”, legiuitorul a impus administratorilor de pensii private să realizeze o informare anuală, în scris, printr-o scrisoare individualizată transmisă prin poştă, cu privire la situaţia contului fiecărui participant.
Dincolo de posibilitatea de a constata starea contului propriu de acumulare pentru pensie, aproape orice altă operaţiune legată de participarea la un fond de pensii - de la aderare până la părăsirea acestuia -, se desfăşoară în mod tradiţional, pe hârtie, necesitând un contact direct cu administratorul. Dacă pentru fondurile obligatorii, unde participarea este impusă prin lege, iar colectarea se realizează centralizat şi la un nivel de contribuţie uniform stabilit prin lege, acest mod de operare nu reprezintă neapărat un inconvenient, pe segmentul facultativ „industrializarea” – în sensul folosit de PILGER -, asociată unei mai mari elasticităţi structurale a sistemului, ar putea aduce beneficii importante.
Este un adevăr recunoscut pe scară largă acela că segmentul de pensii private facultative din România nu s-a dezvoltat nici pe departe conform aşteptărilor iniţiale. Criza financiară a avut un cuvânt greu de spus în această privinţă, dar nu este nicidecum singurul motiv pentru care participarea la Pilonul III este redusă. Sistemului i se reproşează o anumită rigiditate procedurală care, prin comparaţie cu alte produse de economisire pe termen lung, cum ar fi, de exemplu, asigurările de viaţă, fac pensiile facultative să devină un produs mai puţin atrăgător chiar dacă este mai avantajos din punct de vedere al raportului cost/randament şi, în plus, beneficiază şi de o anumită deductibilitate fiscală. Astfel, operatorii din domeniu susţin că participarea la un fond de Pilon III ar putea fi mult mai atractivă dacă participantul sau angajatorul său ar avea – dincolo de facilităţile curente pentru plata contribuţiei online –, şi posibilitatea de a-şi alege sau modifica frecvenţa de plată după cum doreşte, ar putea efectua depuneri suplimentare, şi-ar putea alege/modifica parametri de bază ai contractului său „la distanţă”, printr-o aplicaţie informatică online etc. Cu alte cuvinte, modificarea legislaţiei,  în sensul „elasticizării” sistemului, ar adăuga fondurilor de pensii de Pilon III flexibilitatea întâlnită pe segmentul asigurărilor de viaţă, conferindu-le un plus de competitivitate pe piaţa instrumentelor de economisire pe termen lung. Cu siguranţă, tehnologia permite implementare unor astfel de modificări fără a pierde nimic din rigoarea controlului şi siguranţa sistemului, iar generaţia de clienţi tineri – în fapt,  cei cărora sistemul li se adresează în principal – , ar aprecia la justa valoare un sistem mai flexibil şi în care ar putea deţine un nivel de control mai ridicat.

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Industrializarea pensiilor, o soluţie pentru creşterea încrederii publice).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Cum arată perspectivele financiare pentru viitorii pensionari?

Alexandru CIUNCAN - Secretar General, APPA -Asociația Pentru Promovarea Asigurarilor
Ciprian LADUNCA - CFO, METROPOLITAN Life 
Sergiu Costache - Revista PRIMM Asigurari & Pensii


TOP Stiri 1asig

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!