Pensii
Investiţiile fondurilor de pensii private – decembrie 2014 Investitori de top pe BVB
Autor:Daniela GHEȚU
Luni, 02 Februarie 2015

Dacă fondurile de pensii private din România au raportat constant randamente investiţionale real pozitive a căror medie anualizată de la lansarea sistemului până în prezent se ridică la 11%, acesta este rezultatul politicii lor investiţionale – o politică caracterizată de prudenţă, dar şi de o tendinţă de diversificare din ce în ce mai puternică în ultimii ani, o politică orientată într-o proporţie covârşitoare către instrumentele financiare de origine românească, cu 94% din active investite în România. Ca urmare, dincolo de a-şi îndeplini obiectivul de bază al activităţii lor – obţinerea de rezultate investiţionale cât mai bune în beneficiul participanţilor –, fondurile de pensii private au devenit cu fiecare an care a trecut actori din ce în ce mai importanţi în peisajul financiar autohton, investitori instituţionali de calibru, un factor de stabilitate pe pieţele financiare.
La finele anului 2014, activele totale investite de fondurile de pensii private româneşti - Pilon II şi Pilon III – se ridicau la 19,74 miliarde lei (circa 4,4 miliarde euro), iar instrumentele cu profil de risc redus reprezentau 75-80% din totalul acestor investiţii.

  •  Titluri de stat

La finele lunii anului 2014, investiţiile în titluri de stat reprezentau 68,07% din activele fondurilor de pensii de Pilon II, procent în ușoară creştere faţă de decembrie 2013 (67,03%). În sumă absolută, sumele plasate în titluri de stat se ridicau la 13,02 miliarde lei, cu circa 39,3% mai mult decât cu 12 luni în urmă.
Pe segmentul facultativ, investiţiile în titluri de stat reprezentau, la finele lui 2014, 66,1% din totalul plasamentelor, în creştere cu circa 2pp faţă de sfârşitul anului 2013 (64,21%), în timp ce în sumă absolută volumul plasamentelor în aceste instrumente financiare se ridica la 642,4 milioane lei, sumă cu circa 32% mai mare decât în anul precedent.
Per total, faţă de sfârşitul trimestrului 3, plasamentele agregate ale ambelor segmente în titluri de stat la data de 31 decembrie 2014 înregistraseră o creştere, în valoare absolută, de circa 8%.
De remarcat, de asemenea, că, per ansamblu, fondurile de pensii deţineau la finele primelor trei trimestre din 2014 circa 11% din titlurile de stat ale României, fiind cei mai mari deţinători de datorie publică, după bănci. Preferinţa pentru maturităţile lungi – potrivit BNR, scadenţa medie a instrumentelor cu venit fix la sfârşitul anului 2013 era de 5,8 ani, în scădere uşoară faţă de anul precedent –, face din fondurile de pensii un factor de reducere a volatilităţii în perioadele de turbulenţe financiare şi apetit advers al investitorilor internaţionali.

  •  Acţiuni

A doua clasă de investiţii, ca pondere în portofoliu, este cea a acţiunilor. Ponderea deţinerilor de acţiuni a crescut progresiv de-a lungul anilor, atât în portofoliul agregat al fondurilor de pensii de Pilon II, cât şi pe segmentul pensiilor facultative, Pilon III. La sfârşitul anului 2014, plasamentele în acţiuni reprezentau 19,12% din portofoliul fondurilor de Pilon II și peste 21,4% din portofoliul fondurilor de Pilon III, procente situate cu 4pp, respectiv circa 2,5pp peste nivelul consemnat la sfârşitul lui 2013.
În termeni absoluţi, la 31 decembrie 2014 plasamentele în acţiuni ale fondurilor de pensii totalizau, per ansamblu, circa 3,88 miliarde lei, volum cu aprox. 70% mai mare faţă de sfârşitul anului 2013. Din acest total, o proporţie covârşitoare (peste 86% la sfârşitul lui septembrie 2014) era plasată pe Bursa de Valori Bucureşti, în acţiuni ale unor companii autohtone.
Accentuarea preferinţei fondurilor de pensii private pentru plasamentele în acţiuni denotă tendinţa acestora de a investi, în condiţiile de prudenţialitate definite de lege, în active cu grad de risc mai ridicat, în căutarea unor randamente superioare, cu intenţia de a beneficia de pe urma primei de risc aşteptate pe termen lung, după cum notează a recentă analiză a BNR. Pe parcursul anului 2014,  oportunităţile de acest tip au fost mai numeroase decât în anii precedenţi având în vedere randamentele atractive oferite de piaţa de capital şi oportunităţile de investiţii în titluri ale noilor companii listate la BVB. Ca urmare, fondurile de pensii au devenit deja o prezenţă importantă pe piaţa de capital, cumpărând 18,6% din oferta Electrica, 20,6% din oferta Nuclearelectrica şi 22,8% din oferta Romgaz (conform ASF) şi devenind, într-o perioadă relativ scurtă, cei mai mari investitori instituţionali locali, care asigură peste 10% din lichiditatea bursei, şi un factor de echilibru pe piaţa secundară de acţiuni.

  •  Depozite bancare

Dacă la lansarea sistemului depozitele bancare au jucat un rol important, ca pondere în structura portofoliului de investiţii, pe măsură ce volumul activelor a crescut, permiţând o politică de investire activă şi diversificarea plasamentelor, locul ocupat în portofoliu de plasamentele în bănci s-a restrâns. La finele anului 2014, depozitele bancare reprezentau circa 4% din totalul activelor investite pentru fondurile de Pilon II şi 4,6% pe Pilonul III, în scădere cu circa 2 - 3pp pe ambele segmente.
În sumă absolută, fondurile de pensii de Pilon II și III deţineau, la 31 decembrie 2014, în băncile româneşti, depozite în valoare totală de 808 milioane lei, cu circa 35% mai puţin faţă de decembrie 2013.
De remarcat însă că, potrivit celui mai recent raport BNR asupra stabilităţii financiare, investiţiile fondurilor de pensii administrate privat în sectorul bancar reprezintă aproximativ 12% în total portofoliu şi constau, în principal, în depozite bancare, dar şi în acţiuni sau obligaţiuni tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti. Ponderea primelor 5 bănci în totalul resurselor atrase de la fondurile de pensii era de 67% la 31 decembrie 2013. De asemenea, indicele Herfindahl-Hirschman indică un grad moderat de concentrare la nivelul expunerilor faţă de instituţii de credit (1.172 puncte). O eventuală vulnerabilitate ar putea proveni din concentrarea activităţii de depozitare şi custodie în proporţie de peste 70% la o singură bancă. Din perspectiva sectorului bancar, fondurile de pensii reprezintă o sursă de finanţare care cumulează 0,44% din totalul pasivelor bancare.

  •  Obligațiuni corporative

Obligaţiunile corporative şi-au menţinut o prezenţă de valoare relativ constantă în portofoliul fondurilor de pensii. Ponderea acestora în portofoliul agregat a oscilat în jurul valorii de 4,5% pentru fondurile de Pilon II, şi 5,5% pentru Pilonul III. Pe ambele segmente, la sfârşitul lunii decembrie 2014 se consemna o descreştere uşoară a ponderii în portofoliu în raport cu perioadele anterioare. Astfel, în Pilonul II, obligaţiunile corporative reprezentau 4,17% din total active, în scădere uşoară față de 2013 (4,72% în decembrie), în timp ce pentru Pilonul III cota acestora se ridica la 4,69% din total active fonduri, de asemenea în ușoară scădere față de decembrie 2013 (5,48%).
În termeni absoluţi însă, sumele plasate în obligațiuni corporative de fondurile de Pilon II se ridicau la circa 0,8 miliarde lei, cu 21% mai mult faţă de decembrie 2013, în timp ce pentru fondurile de Pilon III plasamentele în aceste instrumente financiare atingeau  48,8 milioane lei, cu 10% mai mult faţă de anul precedent.

  •  Obligaţiuni municipale

Obligaţiunile municipale reprezentau în portofoliul investiţional al fondurilor de Pilon II, la sfârşitul anului 2014, 0,37% din total active, procent în uşoară creştere comparativ cu 2013 (0,26%). În investiţiile realizate de fondurile de Pilon III, ponderea obligaţiunilor a înregistrat un trend descrescător, de la 0,56% în decembrie 2013, la 0,39% din total active fonduri în decembrie 2014.
În cifre absolute, activele investite de fondurile de Pilon II au atins valoarea de 0,07 miliarde lei, volum aproape dublu faţă de decembrie 2013, în timp ce sumele plasate de fondurile de Pilon III au scăzut cu 12% comparativ cu decembrie 2013, atingând,  la 31 decembrie 2014, volumul de 4,04 milioane lei.
Deşi pentru anul 2014 nu a fost publicată o structură detaliată a plasamentelor în obligaţiuni municipale, merită menţionat că la finele anului 2013 79,60% din obligațiunile municipale erau emise de autorități publice românești, în timp ce 20,4% erau emise de o autoritate din Suedia, structură care este de presupus că s-a păstrat, în linii mari, şi în 2014.

  •  Obligaţiuni ale organismelor străine neguvernamentale

În cazul obligaţiunilor emise de organismelor străine neguvernamentale, evoluţiile consemnate în 2014 în structura plasamentelor financiare din Pilonul II şi III au fost similare. Astfel, în portofoliul agregat al fondurilor de Pilon II această clasă de instrumente financiare a consemnat o creştere uşoară a ponderii, de la 0,58% în decembrie 2013,  la 1,31% din total active în decembrie 2014, în timp ce pe Pilonul III fondurile de pensii şi-au crescut, în termeni relativi, aceste plasamente de la 1,57%, în decembrie 2013, la 1,78%, în decembrie 2014.
În valori absolute, sumele plasate în obligaţiuni ale organismelor străine neguvernamentale pe ambele segmente au crescut la 0,25 miliarde lei în Pilonul II (volum triplu faţă de 2013) şi 18,56 milioane lei pentru Pilonul III (circa o dată şi jumătate mai mult decât în decembrie 2013).
La sfârşitul lui 2013, obligațiunile emise de Banca Europeană de Investiții – BEI și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare – BERD formau în totalitate acest segment de portofoliu.

  •  Titluri de participare – OPCVM

La sfârşitul anului 2014, plasamentele în titluri de participare – OPCVM reprezentau 3,03% din totalul activelor administrate de fondurile de Pilon II, în creştere uşoară faţă de decembrie 2013, când ponderea lor se ridica la puţin sub 3%. Similar, în Pilonul III plasamentele în aceste instrumente financiare au crescut, ca pondere, de la 1,05%, în decembrie 2013, la 1,12%, în decembrie 2014.
Valoarea activelor investite a crescut la 0,58 miliarde lei pentru fondurile de Pilon II şi 11,62 milioane lei pentru fondurile de Pilon III.
Celelalte categorii de instrumente financiare admise pentru plasamentele fondurilor de pensii private deţin încă ponderi marginale în structura portofoliului. Între acestea, numai plasamentele în fonduri de mărfuri şi metale preţioase, ca şi în instrumente de hedging, se ridică la sume de ordinul milioanelor de lei, dar sunt încă departe de a reprezenta instrumente de referinţă în politica investiţională a fondurilor de pensii.
Daniela GHETU

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Investiţiile fondurilor de pensii private – decembrie 2014 Investitori de top pe BVB).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Cum arată perspectivele financiare pentru viitorii pensionari?

Alexandru CIUNCAN - Secretar General, APPA -Asociația Pentru Promovarea Asigurarilor
Ciprian LADUNCA - CFO, METROPOLITAN Life 
Sergiu Costache - Revista PRIMM Asigurari & Pensii


TOP Stiri 1asig

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!