Cover Story
Japonia - Punct pentru piaţa soft?
Autor:Alex ROŞCA
Torsten JEWORREK, Reinsurance CFO, Munich Re
Andrei MIRĂUŢĂ, Reinsurance Manager, CERTASIG Insurance & Reinsurance
Marin ANDREEV, Deputy Underwriter Treaty Department Central&Eastern Europe, HANNOVER Re
Jörg SCHNEIDER, CFO, MUNICH Re
Filip STAVROSITU, Director Aviaţie şi Reasigurări, ASTRA Asigurări
Dragoş CIOCAN, Reinsurance Manager CARE România, EXIM Insurance and Reinsurance Company
Georgeta CRIDEANU, Reinsurance Manager, OMNIASIG
Alexandra STORR, Vicepreşedinte, SWISS Re Europe

Pe fondul intensificării evenimentelor catastrofale în zona Asia-Pacific, cutremurul din Japonia pare a grăbi ieşirea pieţei reasigurărilor dintr-o lungă perioadă „soft”. Cu toate că vorbim de contexte diferite faţă de perioada post Katrina şi chiar dacă estimările iniţiale arată că pagubele nu vor avea acelaşi impact în piaţă, totuşi percepţia că frecvenţa catastrofelor naturale se intensifică ar putea fi un motiv care să împingă preţurile în sus.

Ciclurile de business în reasigurări sunt clare: chiar dacă ¬dezastrele le afectează profitul, în perioada post calamităţi primele de reasigurare sunt ajustate corespunzător cu pierderile compensate. Exemple elocvente în acest sens sunt perioadele care au urmat uraganelor Andrew (1992) şi Katrina (2005). Cu toate acestea, recentul dezastru din Japonia, chiar dacă s-a soldat cu pagube importante, nu pare că va avea un impact similar asupra pieţei - chiar dacă, cel puţin la nivel teoretic, ar trebui să ne aşteptăm la ajustări de tarife.
Asigurătorii internaţionali, cu excepţia celor din Japonia, nu erau expuşi în mare măsură. Riscul nuclear nu e asigurat, iar JAPAN Earthquake Reinsurance Company va acoperi majoritatea pierderilor, autorităţile urmând să suporte excesul. În pofida faptului că primele au crescut puţin, poate că în prezent există totuşi prea multă capacitate disponibilă în piaţă, iar inundaţiile din Australia şi cutremurul din Noua Zeelandă au diminuat şansele unor profituri chiar înainte de 11 martie.

Cât va „mişca” piaţa cutremurul din Japonia?
Potrivit analiştilor, brokerilor şi underwriterilor, pagubele produse de cutremurul din Japonia ar putea fi suficient de mari pentru a modifica dinamica tarifelor pentru protecţia catastrofelor naturale, care erau în scădere de aproape 2 ani.
Valoarea daunelor produse de evenimentul din 11 martie este estimată la circa 25 miliarde euro, fără a lua în calcul pagubele produse de tsunami-ul care a urmat, potrivit unei estimări AIR WORLDWIDE. Aceste pierderi sunt consecutive celor produse de dezastrul din regiunea Asia-Pacific, în cuantum de aproape 14 miliarde euro, potrivit  estimărilor anunţate de GUY CARPENTER.
Acum sunt întrunite toate condiţiile pentru înăsprirea pieţei. Cutremurul din Japonia afectează bugetele majorităţii reasigurătorilor, afirmă Fabrizio CROCE, Analist, KEPLER CAPITAL MARKETS, citat de Bloomberg.
În termeni de reasigurare, înăsprirea pieţei se traduce prin creşterea preţului pentru obţinerea acoperirii. Reasigurători importanţi precum MUNICH Re sau SWISS Re reînnoiesc aproape două treimi din contractele anuale property şi accidente în prima lună a anului, iar pe restul în aprilie şi iulie. Reînnoirile din aprilie sunt axate tocmai pe regiunea Asia-Pacific.

Context
Pentru al doilea an consecutiv, ratele de reasigurare au scăzut în ianuarie, pe fondul unor niveluri ridicate ale capitalului disponibil în industrie. Înaintea cutremurului din Japonia, asigurătorii şi reasigurătorii au fost loviţi de patru dezastre, toate localizate în Asia-Pacific: două cutremure care au afectat Noua Zeelandă, ciclonul Yasi şi inundaţiile produse în Australia. Toate aceste pagube au depăşit o mare parte, dacă nu chiar în întregime bugetele alocate pentru catastrofe, ceea ce a condus la situaţia ca seismul din Japonia să devină un eveniment capital pentru reasigurători.
În anul 2008, uraganul Ike a afectat statul american Texas şi i-a costat pe asigurători circa 13 miliarde euro, urcând ratele de reasigurare cu 8 procente, după doi ani de declin. După sezonul de uragane din 2005, ratele măsurate de GUY CARPENTER au crescut la un maxim istoric după 1994.

Cât va conta seismul din Japonia?
Cutremurul din Japonia nu a mişcat doar plăcile tectonice, ci va fi probabil un eveniment care va marca şi piaţa reasigurărilor. Practic, seismul japonez s-a produs pe contextul unui punct culminant al pierderilor din piaţa internaţională a ultimilor ani şi se constituie într-o picătură care umple un pahar, în condiţiile în care înaintea evenimentului asigurătorii japonezi mizau pe reduceri de 5 sau 10 procente; în prezent, piaţa arată ca şi cum vor urma creşteri la nivel global. Pe de altă parte, nu putem să nu ne gândim că, independent de contextul catastrofelor, pieţele funcţionează totuşi, în condiţii de criză. Aşadar, deşi pot părea fireşti majorările ratelor consecutive acestor momente critice, ne putem întreba dacă în actualul context economic pieţele ar putea suporta aceste urcări de preţuri. Mai mult, situaţia generală actuală este diferită faţă de perioada post evenimente catastrofice din 2005.

TOWERS WATSON: Cutremurul din Japonia nu va avea un impact major în reasigurări
În pofida numeroaselor victime şi a pierderilor financiare enorme produse de evenimentul din 11 martie, dezastrul nu va avea un efect devastator nici asupra pieţei asigurărilor din Japonia şi nici asupra pieţei reasigurărilor, potrivit TOWERS WATSON.
Totuşi, impactul cumulat al pierderilor produse de catastrofele naturale din 2010 şi 2011 va conduce la o urcare a ratelor pentru catastrofe, ce vor varia, bineînţeles, în funcţie de regiuni. Cu toate acestea, nu vom asista la un impact similar celui cauzat de uraganul Katrina în 2005.
Contextul acestor evenimente este totuşi diferit de cele produse în urmă cu aproape 6 ani. Reprezentanţii TOWERS WATSON nu anticipează acelaşi nivel de majorare a preţurilor ca la începutul lui 2006, pierderile din aceşti ani fiind considerate că mai degrabă au depreciat câştigurile, şi nu neapărat capitalurile. În plus, chiar dacă agenţiile de rating şi-ar putea ajusta evaluările, evenimentele catastrofale recente au îmbogăţit experienţa şi, pe baza acesteia, nivelul „downgrade-ului” n-ar fi unul cu acelaşi impact ca în anii 2005-2006.

Cel mai costisitor eveniment pentru asigurători, după uraganul Katrina
Estimările preliminare ale AIR WORLDWIDE indică faptul că evenimentul din Japonia ar putea fi al doilea dezastru ca şi costuri pentru asigurători şi reasigurători după uraganul Katrina din 2005. Potrivit MUNICH Re, valoarea despăgubirilor urmare a uraganului Katrina au depăşit 45 miliarde euro. Cutremurul a venit într-un moment care precede campania de reînnoiri ale contractelor de reasigurare din Asia şi, tocmai de aceea, vor exista influenţe imediate.
TOWERS WATSON estimează un total al pagubelor asigurate ce variază între 14 şi 32 miliarde euro. Valoarea totală a pagubelor economice, estimată că depăşeşte 215 miliarde euro, este cu mult mai mare decât pagubele asigurate, tocmai pentru că fie o parte a fost asumată de autorităţile japoneze, fie pentru restul pagubelor nu există o asigurare. În plus, răspunderile potenţiale asociate expunerii nucleare nu sunt asigurate semnificativ de piaţa privată şi vor rămâne în responsabilitatea Guvernului japonez.
Estimarea realizată de TOWERS WATSON include pierderile suportate atât de asigurătorii locali din Japonia, cât şi de asigurătorii şi reasigurătorii internaţionali şi se referă la daunele provocate reşedinţelor domestice şi proprietăţilor comerciale, la business-interruption, asigurări auto, asigurări navale sau asigurări de viaţă.

Structura estimată a pierderilor
Din volumul pierderilor asigurate, doar o sumă cuprinsă între 8-10 miliarde euro va fi reasigurată internaţional, aproape 30 până la 40% din pierderea asigurată sau 5-10% din totalul pierderilor economice, afirmă reprezentanţii TOWERS WATSON. În pofida tragediei provocate de cutremur şi pierderilor economice uriaşe, impactul în piaţa asigurărilor e puţin probabil să se apropie de nivelul produs de Katrina. 43% dintre daunele produse de uraganul menţionat erau asigurate, iar o bună parte dintre acestea erau plasate în reasigurare.
După Katrina, ratele pentru catastrofe naturale au crescut cu 50% sau, în unele cazuri, s-au dublat, pentru zone cu expunere ridicată. În orice caz, au fost o serie de factori în 2005 care nu se regăsesc în contextul din prezent.
După cele trei uragane majore – Katrina, Rita şi Wilma – majoritatea firmelor de modelare şi-au recalibrat modelările şi a fost nevoie de plus de capital pentru reasigurători, aspect care s-a regăsit şi în evaluările agenţiilor de rating. Mai mult, în timp ce majoritatea reasigurătorilor dezvoltaţi pe mai multe linii de business au absorbit şocul pierderilor destul de bine, reasigurătorii specializaţi au suferit pierderi financiare sau chiar au ieşit de pe piaţă. Toate aceste lucruri au produs o diminuare a ofertei de reasigurare la catastrofă, pe fondul sporirii cererii. Tocmai de aceea, preţurile au crescut şi tocmai pentru că acest context nu mai există în prezent, impactul asupra preţurilor nu va fi unul major acum.

Ce se va întâmpla cu tarifele?
Chiar dacă recentele dezastre nu vor conduce la pierderi care să determine majorarea semnificativă a primelor, s-ar putea totuşi ca percepţia că evenimentele catastrofice extreme se intensifică să aibă vreun impact asupra tarifelor? Dacă industria reasigurărilor va ajunge la concluzia că riscurile catastrofale au crescut, cu siguranţă acest lucru va împinge preţurile în sus. Iar această percepţie, întărită de cutremurul din Japonia, pare a fi unicul motiv pentru care am putea asista la o majorare a costurilor cu reasigurarea.
Ca premisă simplă de calcul, reasigurătorii calculează ca valoarea daunelor plătite pentru evenimente catastrofice rare, aşteptate la 200-250 de ani, să reprezinte 6,5% din primele anuale. Prin intensificarea recentă a evenimentelor, pare că acest procent este mult prea scăzut. Spre exemplu, pierderile provocate de catastrofe pentru MUNICH Re au reprezentat 11% din primele nete din 2010, în timp ce HANNOVER Re a făcut faţă unor pierderi produse de catastrofe naturale în anul precedent care au fost cu 21% mai mari decât totalul generat din prime.

JAPANESE Earthquake Reinsurance (JER)
Este schema creată de Guvernul japonez în 1966 şi îmbunătăţită de câteva ori de la înfiinţare. Proprietarii de locuinţe pot încheia asigurări împotriva riscului de cutremur ca o extraopţiune la o asigurare de daune la proprietăţi. Asigurătorii înscrişi în JER împart riscurile între ei, dar şi alături de Guvernul nipon, prin JER. În cazul în care un cutremur produce daune a căror valoare depăşeşte 6 miliarde euro, proporţia plătită de autorităţile japoneze creşte. Dacă valoarea daunelor provocate de un eveniment asigurat depăşeşte 28 miliarde euro, daunele sunt plătite proporţional.

Jörg SCHNEIDER, CFO, MUNICH Re
Cutremurul din Japonia, alături de catastrofele naturale din Australia şi Noua Zeelandă au transformat începutul de an financiar într-unul dintre cele mai dificile, după o lungă perioadă. Totuşi, în reasigurări asemenea pierderi majore sunt posibile în perioade atât de scurte de timp, dar datorită solidităţii companiei noastre am reuşit să le absorbim şi, per ansamblu, să realizăm profit. În legătură cu efectele pozitive pe care MUNICH Re le aşteaptă pentru piaţa reasigurărilor în perioada următoare, SCHNEIDER a adăugat: Datorită puterii noastre financiare, vom reuşi să fructificăm oportunităţile din contextul actual şi să contribuim la o dezvoltare pozitivă a pieţei.
Rata combinată pentru primul trimestru al anului a fost de 159,4% din primele nete încasate. Aproape 69 de puncte procentuale din aceasta erau asociate catastrofelor naturale. Valoarea daunelor aferente catastrofelor naturale a însumat aproape 2,7 miliarde euro după retrocedare şi înainte de plata taxelor. Pe baza estimărilor iniţiale ale pagubelor produse de cutremurul din Japonia, 1,5 miliarde euro din valoarea daunelor au fost generate de acest eveniment. De asemenea, reasigurătorul a suportat şi 1,1 miliarde euro daune din catastrofele produse în Australia şi Noua Zeelandă.

Torsten JEWORREK Reinsurance CFO, MUNICH Re
Evenimente precum cel din Japonia demonstrează rolul şi importanţa reasigurătorilor în acoperirea daunelor majore. Pentru anul financiar în curs, ne aşteptăm la majorări ale tarifelor pe liniile de catastrofe naturale, ca rezultat al pierderilor provocate de evenimentele recente. În regiunile afectate de aceste catastrofe, ca Australia sau Noua Zeelandă, consider că preţurile vor urca considerabil.

Alexandra STORR, Vicepreşedinte, SWISS Re Europe
În primul trimestru al anului, SWISS Re a făcut faţă pierderilor produse de catastrofele naturale recente, printre care cutremurele din Japonia şi Noua Zeelandă şi inundaţiile din Australia. Frecvenţa recentă a catastrofelor naturale e de aşteptat să transforme anul 2011 într-unul cu cele mai mari daune produse de catastrofe. Ca o consecinţă a acestui lucru, SWISS Re a raportat o pierdere netă de 0,67 miliarde USD pentru primul trimestru al anului, comparativ cu un profit net de 158 milioane USD consemnat în perioada similară a anului trecut.
Istoricul a arătat că pierderile majore produse de ¬dezastrele naturale au fost urmate de majorări de tarife şi de o accentuare a cererii pe piaţa property&casualty. SWISS Re consideră că această combinaţie, dintre recentele catastrofe naturale, ratele foarte scăzute ale dobânzilor şi anii trecuţi marcaţi de diminuări ale tarifelor, ar putea determina intrarea în faza majorării tarifelor.
Impactul pierderilor produse în primele trei luni ale anului creează o provocare în plus, dar cu siguranţă va accelera piaţa, aşa cum anticipam anterior pentru 2012/2013.

Marin ANDREEV, Deputy Underwriter Treaty Department Central&Eastern Europe HANNOVER Re
Pe fondul pierderilor produse de catastrofele naturale care au avut loc în primul trimestru al anului (inundaţiile din Australia şi cutremurele din Noua Zeelandă şi Japonia), ne aşteptăm ca preţurile pentru reasigurarea catastrofelor să crească cu un procentaj de două cifre.

Filip STAVROSITU, Director Aviaţie şi Reasigurări, ASTRA Asigurări
Pierderile determinate de catastrofele naturale care au avut loc în primele trei luni ale anului au afectat majoritatea reasigurătorilor până la limita bugetului constituit pentru pierderile de catastrofă pentru întreg anul 2011.
Evenimentele catastrofale au avut loc în condiţiile în care poziţia financiară a reasigurătorilor era puternică la nivel mondial. Rezultatele bune ale subscrierii din 2009, combinate cu performanţele investiţionale din 2009 şi 2010 au făcut ca întreaga industrie a reasigurărilor să beneficieze de un capital foarte puternic şi suficient pentru a acoperi pierderile recente. Agenţiile de rating consideră că industria reasigurărilor nu va fi afectată de scăderea ratingului pe scară largă.
Pentru România nu sunt aşteptate condiţii mai dure de reînnoire a contractelor pentru 2012, dacă tratatele în derulare nu înregistrează daune în 2011 şi dacă nu se vor mai înregistra alte evenimente catastrofale semnificative la nivel mondial. Ca măsuri imediate, anticipez creşterea cotaţiilor din partea reasigurătorilor pentru riscurile de catastrofă şi reducerea capacităţii pentru zonele cheie. Totuşi, doar daunele provocate de cutremurele din Noua Zeelandă şi Japonia nu sunt suficiente pentru a declanşa o înăsprire a pieţei pentru toate liniile de asigurare. Aceasta este posibilă doar în cazul în care vor mai avea loc şi alte evenimente.

Dragoş CIOCAN, Reinsurance Manager, CARE România, EXIM Insurance and Reinsurance Company
Efectele evenimentelor catastrofale recente nu au fost încă cuantificate pe deplin. Evaluarea impactului lor este foarte dificil de realizat, mai ales în cazul evenimentelor din Japonia. Valoarea finală a despăgubirilor se aşteaptă să fie mare, având în vedere şi nivelul de penetrare foarte ridicat al asigurărilor din Japonia, Noua Zeelandă sau Australia. În cazul Japoniei, o mare parte a daunelor va fi acoperită de Pool-ul împotriva cutremurelor, care este acoperit de stat, şi doar în mică măsură de către asigurători şi companiile de reasigurare, aspect care va conduce la diminuarea impactului asupra rezultatelor acestor pieţe.
Un nivel al daunelor care ar putea schimba cu adevărat comportamentul pieţei internaţionale a reasigurărilor este de 50 miliarde USD, nivel la care nu s-a ajuns ca urmare a evenimentelor recente. De asemenea, piaţa de reasigurări a demonstrat şi în anii anteriori că este îndeajuns de puternică şi stabilă încât să facă faţă unor astfel de evenimente. Sunt posibile creşteri ale primelor de reasigurare, dar cu siguranţă nu unele care să afecteze piaţa asigurărilor la nivel global ci, în mod diferenţiat, în funcţie de expunerea la risc pe fiecare zonă.
În condiţiile în care ultimii ani au caracterizat piaţa reasigurărilor ca una „soft”, lucru de care au beneficiat şi asigurătorii români, neexistând nici evenimente care să afecteze piaţa de asigurări din România, este posibil să nu resimţim un efect major de creştere a preţului de reasigurare pentru aceste riscuri.

 

Georgeta CRIDEANU, Reinsurance Manager, OMNIASIG
Cele trei catastrofe naturale mari s-au produs deja şi suntem departe de sfârşitul anului, iar sezonul tornadelor care lovesc aproape anual continentul Nord American este abia la început. Vom asista la scumpiri ale costurilor pe toate clasele de risc şi în toate teritoriile din lume, chiar dacă doar zona asiatică a antrenat aceste pierderi.
Capitalul se va vinde mai scump pentru că va fi mai puţin şi pentru că se va considera a fi mai expus. Acest lucru va antrena transferuri de capital din alte zone ale economiei mondiale, ceea ce va mai diminua, probabil, acea tendinţă de majorare a costurilor, dar fenomenul este greu de anticipat.
Unele dintre companiile afectate de aceste daune vor putea fi în situaţia de a le fi revizuite ratingurile de către agenţiile de rating şi s-ar putea ca numărul celor care vor rămâne în eşalonul de peste „A” să fie mai mic, iar de aici vom asista la o accentuare a fenomenului de scumpire a costului de reasigurare. Foarte probabil, în urma acestor situaţii de daune chiar şi agenţiile de rating îşi vor ajusta modalităţile şi criteriile de acordare a acestuia, astfel încât să se ţină mai mult cont de partea din portofoliu preluată ca acoperire de risc de catastrofă.
Fenomenul se va contura mai bine spre sfârşitul anului, când se va cunoaşte numărul daunelor care au afectat protecţiile în vigoare în acest an, dar mai ales se va cunoaşte amploarea acestor daune, care e departe de a fi cunoscută. Chiar şi companiile de asigurare locale sunt, probabil, abia într-o fază de colectare şi de calcul intermediar, cu atât mai puţin având o imagine finală reasigurătorii lor. O parte dintre companiile de reasigurare îşi vor publica volumul pierderilor, dar apreciez că acestea sunt cele care sunt afectate mai puţin, cele care participă la protecţiile de catastrofă pentru zonele afectate în procente mai mari şi venind pe mai multe canale îşi vor vedea mai târziu nivelul pierderilor. Pierderile acestora vor depinde şi de nivelul propriilor protecţii – pentru cazurile de catastrofă – de care dispun.
Din păcate, toate aceste pierderi majore survin după o perioadă de aproape 5 ani de piaţă soft, cu prime mici, ceea ce a făcut ca profitul reasigurătorilor să fie şi el mic, iar şocul actual devine cu atât mai mare şi mai greu de suportat.
Foarte probabil nu doar costurile de reasigurare se vor mări, ceea ce va antrena, evident, şi creşteri ale cotaţiilor de primă de asigurare, dar este posibil să asistăm şi la înăsprirea condiţiilor de reasigurare, adică se vor impune creşteri ale reţinerilor companiilor reasigurate, limitări ale capacităţilor de reasigurare oferite, ceea ce va antrena schimbări similare în condiţiile de asigurare, adică majorări de franşize, limitări de sume asigurate sau mai multe excluderi.
Se va dezvolta, probabil, o formă mai nouă de reasigurare de tip bond a evenimentelor de catastrofă. Din păcate, această formă este mai scumpă pentru reasiguraţi, iar varianta clasică de reasigurare, contractuală, se va restrânge. În concluzie, apreciez că vom asista la unele schimbări pe această zonă de activitate în anii care vin.
În ceea ce priveşte piaţa locală, aceasta se află încă în mare măsură sub imperiul costului, aşa că este posibil să constatăm că asiguraţii, mai ales cei locali, îşi vor cumpăra mai puţină protecţie de catastrofă, rămânând astfel cu o expunere mai mare şi cu riscul de a suferi pierderi în caz de catastrofă. Nu este exclus ca pentru 2012 să aibă loc o scumpire a protecţiei PAID.

Milan SIMIC, Managing Director, AIR WORLDWIDE Corporation
Suntem îndreptăţiţi să ne gândim că recentele seisme care au afectat atât Japonia, cât şi Noua Zeelandă, pe fondul previziunilor pentru un sezon activ al uraganelor, ar putea avea un impact asupra preţurilor cu reasigurarea, mai ales în zonele afectate recent. Cu toate acestea, AIR WORLDWIDE nu comentează direct cu privire la ratele de reasigurare. Noi acţionăm ca un agent independent, ajutându-i pe cei implicaţi să cuantifice şi să înţeleagă clar riscurile la care sunt expuşi.


Andrei MIRĂUŢĂ, Reinsurance Manager, CERTASIG Insurance & Reinsurance
Evenimentele catastrofice din perioada recentă par a avea un efect minor asupra tarifelor cu reasigurările. Unul dintre motive poate fi acela că există oricum un volum ridicat de capacitate de reasigurare pentru catastrofe în piaţă. Cu siguranţă ne aşteptăm ca în zonele afectate să existe modificări ale tarifelor. Evenimentele recente punctează un mic pas spre finalul unui ciclu „soft” al pieţei, unul dintre cele mai lungi de acest tip din istorie.
Până acum, în ceea ce priveşte impactul asupra pieţei locale din România nu am observat vreo modificare importantă, în condiţiile în care, oricum, tratatele de reasigurare pe catastrofe erau deja plasate începând cu 1 ianuarie. Poate părea incorect să discutăm de preţuri mai mari pentru România doar pentru că reasigurătorii au suferit pierderi în zona Asia-Pacific. Totuşi, pentru că vorbim despre România şi nu de o zonă afectată precum Japonia, acest aspect va avea un efect moderat, dar creşterea costurilor cu reasigurarea ar putea veni de la o reevaluare a riscurilor catastrofice cu impact asupra dinamicii preţurilor pe clasele property. Modificările modelărilor deja implementate se vor concretiza cu siguranţă în sporiri ale costurilor cu reasigurările de catastrofe naturale.
Un alt impact recent asupra României, dar care nu se limitează doar la ţara noastră, este maniera înceată cu care răspund unii reasigurători care au fost afectaţi de evenimentele catastrofice recente. Cel mai probabil, aceştia sunt precauţi să se expună unor noi catastrofe, mai ales în contextul în care nu cunosc exact pierderile produse de recentele evenimente.
Asigurătorii români trebuie să fie atenţi la expunerea la catastrofele globale a reasigurătorilor cu care colaborează. Ce s-ar putea întâmpla dacă principalul reasigurător al unei companii este afectat de două sau de trei evenimente majore? Ar mai avea resurse pentru a plăti în eventualitatea în care şi în România s-ar putea produce un eveniment major?

 

De reţinut:

  • Valoarea daunelor produse de evenimentul din 11 martie este estimată la circa 25 miliarde euro, fără a lua în calcul pagubele produse de tsunami-ul care a urmat, potrivit unei estimări AIR WORLDWIDE. Aceste pierderi sunt consecutive celor în valoare de aproape 14 miliarde euro produse de -dezastrul din regiunea Asia-Pacific - pe baza estimărilor anunţate de GUY CARPENTER .

 

  • Estimările preliminare ale AIR WORLDWIDE indică faptul că evenimentul din Japonia ar putea fi al doilea dezastru ca şi costuri pentru asigurători şi reasigurători, după uraganul Katrina din 2005.

 

  • Reasigurători importanţi precum MUNICH Re sau SWISS Re reînnoiesc aproape două treimi din contractele anuale property şi accidente în prima lună anului, iar pe restul în aprilie şi iulie. Reînnoirile din aprilie sunt axate tocmai pe regiunea Asia-Pacific. Chiar dacă recentele dezastre nu vor conduce la pierderi care să determine majorarea semnificativă a primelor, s-ar putea totuşi ca percepţia că evenimentele catastrofice extreme se intensifică să aibă un impact asupra tarifelor.

 

RMS

RMS, agenţie specializată în modelarea riscurilor, a estimat că despăgubirile totale plătite de (re)asigurători vor fi între 21 miliarde USD şi 34 miliarde USD, în timp ce agenţiile concurente, EQECAT şi AIR WORLDWIDE, se aşteaptă la pierderi de 12 miliarde USD - 25 miliarde USD şi, respectiv, de 20 miliarde USD - 30 miliarde USD.
Estimările pierderilor companiilor, prezentate până în acest moment, sunt următoarele:

  • MUNICH Re - 1,5 miliarde euro (2,1 miliarde USD)
  • SWISS Re - 1,2 miliarde USD
  • CHARTIS - 700 milioane USD
  • PartnerRe - 500 milioane USD
  • HANNOVER Re - 250 milioane euro (357 milioane USD)
  • EVEREST Re - 320 milioane USD
  • AXIS Capital - 285 milioane USD
  • SCOR - 185 milioane euro (264 milioane USD)
  • RENAISSANCE Re - 220 milioane USD
  • ACE - 200 mil. USD - 250 milioane USD
  • AMLIN - 80 milioane GBP - 150 milioane GBP (130 milioane USD - 244 milioane USD)
  • TRANSATLANTIC - 240 milioane USD
  • ASPEN - 160 milioane USD
  • VALIDUS - 139 milioane USD
  • FLAGSTONE Re - 80 milioane USD - 130 milioane USD
  • MONTPELIER Re - 126 milioane USD
  • ENDURANCE - 125 milioane USD
  • HISCOX - 100 milioane USD
  • ALTERRA - 60 milioane USD - 100 milioane USD
  • PLATINUM - 87 milioane USD
  • ARGO - 60 milioane USD
  • CHAUCER - 27,5 milioane GBP (45 milioane USD)
  • NOVAE - 25 milioane USD - 40 milioane USD
  • OMEGA - 23,6 milioane USD
  • HARDY - 9 milioane GBP - 12 milioane GBP (14,6 milioane USD - 19,5 milioane USD)

Sursa: 1asig.ro


Titluri din presa internaţională
The Economist:
Când natura atacă. Reasigurătorii supravieţuiesc după cutremur
Bloomberg: Doi ani de scăderi ale tarifelor în reasigurări s-ar putea încheia după cutremurul din Japonia
xprimm.com: Costurile cu reasigurările nu vor creşte imediat

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Japonia - Punct pentru piaţa soft?).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

2018 - anul clientului de asigurari?

Cornel COCA CONSTANTINESCU - Vicepresedinte, Sectorul Asigurari - Reasigurari, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF)

Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!