Interviu
John NUGEE, Senior Managing Director, STATE STREET Global Advisors
Autor:Daniela GHEȚU

În peisajul mondial al pensiilor private, STATE STREET este un brand cu largă rezonanţă. Operator global de top, compania joacă un rol important în consultanţa financiară, desfăşurând şi o susţinută activitate de cercetare. Despre importanţa „chestiunii pensiilor” în Europa, precum şi despre perspectivele şi dileme acestui domeniu cu adânci implicaţii sociale, într-un interviu în exclusivitate cu John NUGEE, Senior Managing Director, STATE STREET Global Advisors.

PRIMM: STATE STREET are o experienţă bogată în domeniul pensiilor în întreaga lume. Cum aţi descrie starea actuală a pensiilor la nivel european, în acest moment?
John NUGEE:
Cred că sunt două aspecte dominante în ceea ce priveşte lumea pensiilor europene. Primul este legat de marea lor diversitate, căci avem un mare număr de ţări şi, în cadrul lor, am încercat destul de multe şi diverse modalităţi de a oferi pensii cetăţenilor. Prin urmare, peisajul este foarte variat. Să reunim toate acestea în Uniunea Europeană şi să creăm pensii „portabile” între ţările noastre rămâne una dintre sarcinile încă nefinalizate. Un al doilea lucru pe care aş vrea să îl evidenţiez cu privire la pensiile noastre, mai ales în unele ţări din Europa, este că ele sunt mult prea dependente de stat, mult prea dependente de schema naţională de pensii, cunoscută drept Pilonul I. În unele ţări, problema a fost rezolvată, în altele, dependenţa de pensiile de stat este completă. Aceasta creează statelor probleme de sustenabilitate fiscală, mai ales pe măsură ce speranţa de viaţă se măreşte.

 

 

Trebuie să-i facem pe tineri să înţeleagă ce înseamnă pensiile. Acesta este un scop îndrăzneţ atunci când beneficiile sunt atât de îndepărtate în viitor încât nu vrei să te gândeşti la ele, dar trebuie să găsim o cale să facem asta.


PRIMM: Este o situaţie complexă. Credeţi că statele europene ar trebui să dea un nou design arhitecturii sistemului de pensii şi să găsească o schemă mai echilibrată între cei trei piloni?
J.N.:
Nu doar că ar trebui, ci este inevitabil. Nu cred că mai este posibil să continuăm cu schemele de pensii pe care le avem în acest moment. Acele ţări care se bazează aproape în totalitate pe schemele de Pilon I vor descoperi că le va fi din ce în ce mai greu să-şi achite obligaţiile asumate, până la situaţia în care nu-şi vor mai putea permite să plătească pensii la nivelul necesar. Dar, dincolo de asta, este mai mult o problemă de a ţine pasul cu mediul Uniunii Europene, în care oamenii îşi vor schimba atât job-urile, cât şi ţările în care trăiesc. Toată lumea din Uniunea Europeană are dreptul să lucreze în orice ţară din Uniune. În mod evident, un sistem bazat pe pensii naţionale sau de stat este mai puţin flexibil. Prin urmare, dacă sustenabilitatea pensiilor de Pilon I este deja discutabilă, în multe state din Uniune, acestui fapt i se adaugă şi acela că stilul de viaţă al cetăţenilor din UE necesită o abordare mai flexibilă. Cum spuneam, oamenii din Uniune au dreptul de a trăi şi de a munci oriunde în UE, prin urmare este corect să creăm un sistem de pensii care să fie adaptat la această stare de fapt, care să le permită să îşi creeze un viitor sigur, în orice ţară s-ar afla. Iar sistemele care se bazează pe scheme naţionale nu se potrivesc foarte bine cu o forţă de muncă europeană.

PRIMM: Care credeţi că sunt şansele pentru o abordare mai uniformă a problemei pensiilor în statele europene?
J.N.:
Cred că există o şansă. Există o acceptare din ce în ce mai mare, datorită faptului că sistemul financiar existent devine foarte „încordat”. În unele state, sunt luate măsuri pentru a se creşte vârsta de pensionare, în altele – pentru a se creşte contribuţiile, iar în altele – pentru a se reduce nivelul beneficiilor viitoare. Toate aceste trei categorii de demersuri arată că politicienii sunt conştienţi că actuala stare de lucruri nu poate continua. Dacă accepţi că schimbarea este inevitabilă, devine posibil să iei în considerare şi să alegi tocmai acele schimbări care ar aduce cele mai mari beneficii cetăţenilor Europei de astăzi. În cazul de faţă, să se reducă dependenţa de Pilonul I, crescând flexibilitatea permisă de Pilonul II şi de Pilonul III.

 

Este necesar să le dăm oamenilor puterea şi libertatea de a-şi gestiona propriile vieţi, dar ei trebuie educaţi în aşa fel încât să poată lua cele mai bune şi mai raţionale decizii. Altfel, înseamnă că îi abandonăm complet, spunându-le: „Sunteţi pe cont propriu, nu vă ajutăm”.


PRIMM: În economiile vestice, schemele DB (Beneficii Definite) sunt încă dominante. Dar sunt o serie de aspecte care ridică semne de întrebare asupra viitorului, legate de forţa de muncă, de mobilitate etc. În aceste condiţii, consideraţi că aceste scheme se mai potrivesc cu stilul de viaţă al europenilor din prezent?
J.N.:
Aceste sisteme sunt o reflecţie a ceea ce am fost, arată de unde venim. Şi venim dintr-o lume în care majoritatea oamenilor lucrau pentru aceeaşi companie cea mai mare parte a vieţii lor active – asa era în cazul părinţilor şi bunicilor noştri. Nu mai este cazul pentru cetăţenii din ziua de azi. Personal, nu cred că schema DB, care răsplateşte longevitatea într-o companie, este favorabilă angajaţilor care doresc să schimbe compania în care lucrează sau celor care vor să iasă temporar din câmpul muncii – pentru a-şi întemeia o familie, pentru a începe ceva pe cont propriu. Aşa încât angajaţii din ziua de azi au nevoie de mai multă flexibilitate, iar schemele DB, deşi incontestabil valoroase, nu sunt atât de flexibile pe cât cere piaţa muncii în ziua de astăzi. Am vazut asta întâmplându-se în alte ţări: trecerea de la Pilonul I la Pilonul II, la Pilonul III, precum şi trecerea de la un sistem bazat integral pe schemele cu DB, la sisteme mixte, DB şi DC (Contribuţii Definite), sau chiar la o structură care mizează în totalitate pe scheme de pensii DC.

PRIMM: Putem să afirmăm, aşadar, că schemele DC reprezintă viitorul pensiilor private?
J.N.:
Bineînţeles, în unele zone, deja reprezintă peisajul predominant în domeniul pensiilor, spre exemplu în America sau în Australia. În Europa, nu cred că vom ajunge prea departe în această direcţie, cred că aici rămâne o dorinţă de solidaritate socială, de a avea un anumit sprijin social, deci nu văd viitorul în întregime DC, însă nu cred că se poate nega faptul că schemele DC vor juca un rol din ce în ce mai mare în peisajul pensiilor europene.

PRIMM: În statele din Estul Europei, printre care şi România, există un tip special de schemă de pensii, care este în speţă de tip DC, dar cu o garanţie absolută. Credeţi că aceasta ar putea fi o soluţie pentru viitor – o combinaţie între beneficiile ambelor scheme, DB şi DC?
J.N.:
Aşa cred. Mai sunt şi alte ţări care au experimentat asta. Ne aflăm în Olanda, şi cei de aici au un amestec foarte interesant de DB şi DC, care păstrează ceva din caracterul social al DB-ului, într-un cadru DC. Cred că este o modalitate mai „europeană” de abordare. Să te bazezi în întregime pe contribuţiile individuale nu se potriveşte foarte bine cu genul de societate pe care Uniunea Europeană încearcă să o construiască – o societate cu solidaritate între cetăţeni, care oferă securitate socială celor care sunt slabi. Prin urmare, cred că orice soluţie care ar încerca să păstreze ceva din solidaritatea socială a DB-ului ar fi benefică. Pe mine mă încurajează faptul că astfel de sisteme există, în România şi în Olanda. Cred că ele vor fi incluse în soluţiile viitoare pentru întreaga Uniune Europeană.

 

Introducerea contribuţiilor obligatorii la schemele de pensii îi va ajuta pe cei care, altfel, ar decide că „nu este suficient de important pentru mine”, forţându-i să facă ceea ce este corect.


PRIMM: Se vorbeşte mult în ziua de astăzi despre educaţia financiară a membrilor la schemele de pensii, care este privită ca o componentă importantă a abilităţii lor de a lua deciziile cele mai bune. Cum comentaţi acest lucru?
J.N.:
Este necesar să le dăm oamenilor libertatea de a-şi gestiona propriile vieţi, dar ei trebuie educaţi în aşa fel încât să poată lua cele mai bune şi mai raţionale decizii. Eu unul sunt îngrijorat de faptul că, în unele cazuri, s-ar părea nu atât că dăm oamenilor libertate şi putere, ci că îi abandonăm complet, spunându-le “Sunteţi pe cont propriu, nu vă ajutăm”. Aceasta nu este calea de urmat pe viitor, calea este să le oferim opţiuni şi posibilitatea de a alege, punându-le totodată la dispoziţie instrumentele educaţionale pentru a lua o decizie calificată.

PRIMM: Ce credeţi că ar trebui făcut în acest sens? Există soluţii care să fi fost deja testate în alte ţări?
J.N.:
Este foarte dificil. Pensiile nu sunt un subiect atractiv până ce nu te apropii de 60 de ani. Atunci, devine într-adevăr atractiv, dar pentru mulţi oameni pensiile reflectă faptul că vor îmbătrâni, iar ei nu vor să se gândească la asta. Dar tocmai datorită acestui lucru este o provocare pentru noi să încercăm să trezim interesul tinerilor pentru domeniul pensiilor. Tinerii pot deveni interesaţi atunci când văd un avantaj. Fiecare persoană tânără vrea să înveţe să conducă maşina, deoarece vede avantajul imediat al libertăţii pe care i-o oferă să aibă propriul mijloc de deplasare. Fiecare persoană tânără învaţă foarte repede cum să lucreze cu un telefon mobil, cum funcţionează un cont bancar, un card de credit, deoarece avantajul imediat este vizibil. Ceea ce trebuie este să îi facem pe tineri să înţeleagă ce înseamnă pensiile. Acesta este un scop îndrăzneţ atunci când beneficiile sunt atât de îndepărtate în viitor încât nu vrei să te gândeşti la ele, dar trebuie să găsim o cale să facem asta, iar tinerii sunt inteligenţi. Atunci când au loc schimbări ale schemelor de pensii, aşa cum se întâmplă în multe ţări europene în prezent, oamenii observă, şi ceea ce nimeni nu poate nega este că oamenilor le pasă, deci pot fi făcuţi să manifeste interes vizavi de pensii. Doar că acest lucru trebuie făcut într-o etapă de educare, mai degrabă decât într-o etapă de protest.

PRIMM: Credeţi că impunerea participării obligatorii la fondurile de pensii ar putea fi o formă de a creşte gradul de implicare şi de informare al oamenilor?
J.N.:
Nu se potriveşte cu noţiunea de libertate a individului, dar în acest caz special cred că putem face o analogie cu a purta centura de siguranţă. Dacă doar pui la dispoziţie oamenilor centuri de siguranţă, vor fi întotdeauna persoane care nu le vor folosi, doarece nu cred că vor avea vreun accident de maşină. Şi, când asta se întâmplă, sunt răniţi grav. Dacă introduci obligativitatea de a purta centuri de siguranţă, îi protejezi pe oameni de ei înşişi. Şi cred că, în acelaşi mod, introducerea unor contribuţii obligatorii la schemele de pensii îi va ajuta pe cei care, altfel, ar decide că „nu este suficient de important pentru mine”.

PRIMM: În Marea Britanie, statul se pregăteşte să impună o formă de auto-aderare la schemele de pensii. Ar putea această măsură să asigure un grad mai mare de acoperire şi, în final, un nivel mai crescut de informare cu privire la acest subiect?
J.N.:
Este o întrebare foarte interesantă. Nimeni nu ştie cum vor decurge exact lucrurile în Marea Britanie, dar ne putem uita la un alt exemplu de contribuţii obligatorii, care este cel al Australiei. Acolo, „Super Schema” se aplică la nivel naţional, în mod universal şi obligatoriu. Cel mai interesant este faptul că, atunci când sistemul a fost introdus iniţial, oamenii se plângeau. Dar, dupa câţiva ani de funcţionare, când şi-au văzut conturile de pensii crescând, au devenit brusc mai interesaţi. Pe măsură ce au devenit mai interesaţi, au cerut mai multă informaţie şi mai multă educare în domeniu. Pe măsură ce au primit mai multă educaţie, au devenit mai cunoscători, şi în prezent Australia are o populaţie care este foarte implicată în finanţarea pensiei, nu doar în comparaţie cu acum 20 de ani, ci şi în comparaţie cu oricare altă ţară. Prin urmare, cred că aceste contribuţii obligatorii îi forţează pe oameni să facă ceea ce este corect.


Curriculum Vitae:


John NUGEE este Senior Managing Director la STATE STREET Global Advisors (SSgA), Şef al SSgA's Official Institutions Group şi membru al SSgA's Senior Management Group.
El s-a alăturat SsgA în noiembrie 2000, după o carieră în managementul rezervelor oficiale ale băncilor centrale, ocupând funcţii precum cea de Director Executiv responsabil de managementul rezervelor la Autoritatea Monetară din Hong Kong, sau cea de Chief Manager al rezervelor Băncii Angliei. A fost, de asemenea, Director al European ¬Investment Bank şi al European Investment Fund, Lector şi Consilier tehnic la „Centre for Central Banking Studies” din cadrul Băncii Angliei.
NUGEE este licenţiat în Matematici la Universitatea din Cambridge şi are o diplomă în Studii de Afaceri la London School of Economics.

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (John NUGEE, Senior Managing Director, STATE STREET Global Advisors).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Bunurile sau viata? Ce isi asigura romanii?

Paul SWOBODA - Presedinte al Directoratului GRAWE Romania

Adina MANDOIU - Director de Marketing, PR si Comunicare, GRAWE Romania

Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!