Profil de Ţară
Lecţiile crizei la Marea Baltică
Autor:Vlad BOLDIJAR
Joi, 15 Martie 2012
Mindaugas JUSIUS, Chairman of the Management Board, SWEDBANK Life, Insurance SE

Cu o populaţie egală cu cea a Bulgariei şi cu o piaţă de asigurări de dimensiunea celei din Croaţia, statele de la Marea Baltică – Estonia, Letonia şi Lituania – se regăsesc în aceeaşi etapă de dezvoltare, după câştigarea independenţei în anii ’90. Din punct de vedere al asigurărilor, studiile indică faptul că la nivelul clienţilor nevoile sunt similare, în contextul în care în fiecare ţară există realităţi şi tendinţe specifice de dezvoltare.

După 2000, dar mai ales după anul 2004, an care coincide cu aderarea la Uniunea Europeană şi NATO, economiile Ţărilor Baltice au cunoscut reforme importante de liberalizare economică, determinând importante investiţii străine, atrase nu numai de mediul de afaceri propice, dar şi de forţa de muncă calificată şi ieftină comparativ cu Europa de Vest. Până la debutul crizei, an de an, Estonia, Letonia şi Lituania au avut printre cele mai mari rate de creştere economică din Europa. Spre exemplu, în 2006, PIB-ul Estoniei a crescut cu 11,2%, iar economia Letoniei cu 11,9% şi a Lituaniei cu 7,5%. Totodată, rata şomajului din toate cele trei ţări a fost sub media UE. În plus, economia Estoniei este catalogată ca făcând parte dintre cele zece „cele mai liberale economii din lume”. În acelaşi timp, Estonia a adoptat moneda euro în ianuarie 2011, în timp ce Letonia şi Lituania sunt precaute în ceea ce priveşte momentul intrării în Zona euro.
Pe fondul crizei economice globale, economiile baltice au devenit, începând cu 2008, din ce mai fragile, de la creşterile spectaculoase anterioare trecând pe rând în recesiune: Estonia şi Letonia (până la sfârşitul anului 2008), urmate de Lituania (în 2009). Din 2009, toate cele trei state se confruntă cu rate ale şomajului „double-digit”: 13,7% în Lituania, 17,3% în Letonia şi 13,8% în Estonia. Tot în 2009, PIB-ul a scăzut cu 14,8% în Lituania, cu 18% în Letonia şi cu 13,9% în Estonia, comparativ cu o scădere generală de 3,7% în rândul tuturor ţărilor din „grupul europenelor emergente”.
Recuperări şi reveniri se aşteaptă în primul rând din partea Estoniei şi a Lituaniei, datele Fondului Monetar Internaţional indicând pentru anul 2010 o creştere reală a economiei Estoniei de 3,1%, iar a Lituaniei cu 1,3%, în vreme ce în privinţa Letoniei este indicată o depreciere de până la un punct procentual, ţară care a răspuns la presiunile exercitate de UE şi FMI prin contractarea unui împrumut de 7,5 miliarde euro.

Cum au evoluat asigurările
Până la finalul anului 2008, cele trei pieţe de asigurare care compun zona baltică ne-au obişnuit cu creşteri treptate ale volumelor de prime brute subscrise, atât pe segmentul life, cât şi pe cel non-life. Aceste rate de creştere au fost determinate de dezvoltarea economii-lor locale. Finalul anului 2008 găseşte, conform XPRIMM Insurance Report, doar două din cele trei pieţe pe plus: 7,5% (Letonia) şi 2,3% (Lituania), în vreme ce Estonia a regresat cu 10,8%. Apoi, potrivit aceleiaşi publicaţii, în mediul asigurărilor, criza a început să se manifeste puternic odată cu prima jumătate a anului 2009: -15,4% (Estonia), -21,8% (Letonia) şi -24,2% (Lituania).
Potrivit lui Mindaugas JUSIUS, Chairman of the Management Board, SWEDBANK Life Insurance SE , în Ţările Baltice, "criza economică a avut un impact diferit asupra evoluţiilor pe cele două segmente de asigurări. În ceea ce priveşte piaţa de asigurări de viaţă, incertitudinea de pe pieţele financiare s-a evidenţiat ca unul dintre cei mai importanţi factori, asigurările unit-linked fiind tipul de asigurare dominant şi cel mai răspândit (…). Piaţa s-a diminuat cu 10-15% pe fondul „sperieturii” celor care au investit în astfel de produse şi şi-au reziliat poliţele". După această etapă, asigurătorii de viaţă s-au confruntat cu o nouă problemă: puterea de cumpărare a clienţilor a scăzut, dar totuşi incertitudinea economică a "produs o majorare în vânzarea altor tipuri de poliţe: cele pe termen limitat".
În ceea ce priveşte asigurările generale, piaţa a scăzut mai accentuat decât segmentul life, datorită "creditării care a consemnat, în perioada anterioară crizei, creşteri fără precedent pe sectorul imobiliarelor şi vânzărilor de maşini. În timpul crizei, vânzările de automobile noi aproape că au stagnat şi, pe fondul lipsei de new-business, s-a declanşat o bătălie a preţurilor între asigurători, mulţi dintre aceştia având dificultăţi în a raporta situaţii financiare profitabile", a precizat Mindaugas JUSIUS.
Pentru a rezista, şi pentru a ajunge mai uşor la client, multe companii de asigurare şi-au extins reţeaua la nivel teritorial, fapt ce a condus şi la o concurenţă mai mare.  Pe de altă parte, mai multe societăţi s-au reorganizat intern şi, pentru simplificarea administrării şi a creşterii operativităţii, unele companii, precum MANDATUM, SWEDBANK sau ERGO, au optat pentru fuziunea unităţilor proprii din Statele Baltice, stabilind o singură entitate juridică într-una dintre ţări, în celelalte două fiind reprezentate doar prin sucursale.
Raportându-ne la restul statelor din ECE, analizând indicatorul de densitate al asigurărilor, în Ţările Baltice piaţa de asigurări este întrucâtva mai dezvoltată. În cazul Estoniei, indicatorul se situează, potrivit XPRIMM Insurance Report, la nivelul anului 2010 – la 327 euro/capita, superior Ungariei sau Croaţiei, comparabil cu cel consemnat în Polonia (357 euro/capita). Pentru Letonia şi Lituania, indicatorul s-a cifrat la 118 euro/capita, respectiv 132 euro/capita, niveluri inferioare mediei calculate pentru Regiunea ECE (265 euro/capita).

Există diferenţe?
Ţările Baltice sunt foarte asemănătoare. Toate şi-au câştigat independenţa în anii ‘90, iar din punctul de vedere al asigurărilor, studiile indică faptul că clienţii au nevoi similare. Cu toate acestea, există trăsături specifice fiecărei ţări. "Totuşi, există diferenţe de la ţară la ţară. Una care ar trebui menţionată este cea a canalelor de distribuţie. Bancassurance, ca şi canal de vânzare, este de departe dominant în Estonia, în vreme ce,  în Lituania şi în Letonia, brokerii şi agenţii direcţi contribuie cel mai mult la vânzarea asigurărilor", a subliniat Mindaugas JUSIUS. În acelaşi timp, vânzările de asigurări pe online sunt disponibile doar pentru cele mai populare produse de asigurare, ponderea online-ului în totalul vânzărilor nedepăşind  5 procente.
Totodată, în majoritatea ţărilor europene, sistemul de asigurări de viaţă este susţinut de anumite avantaje fiscale. "De exemplu, în Letonia, există un astfel de avantaj fiscal foarte popular pentru poliţele life cu accent pe economisire – un client putând ajunge să recupereze până la 25% din primele plătite dacă contractul acestuia este mai mare de 5 ani. În Estonia, din 2011, condiţiile pentru toate produsele de economisire sau investiţie sunt similare din punctul de vedere al 'taxării', asigurările de viaţă nemaibeneficiind de nici un avantaj fiscal suplimentar. În Lituania însă, există un avantaj fiscal pentru planurile de pensii private. Aceste diferenţe afectează bineînţeles şi portofoliile din cele trei state, ele fiind croite şi în funcţie de diferenţele de impozitare ale produselor şi nu neapărat doar în raport de nevoile de asigurare ale clientului", a exemplificat liderul SWEDBANK Life Insurance SE.
Astfel, deşi nevoile clienţilor baltici ar putea fi considerate ca fiind similare în toate aceste trei ţări, judecând prin prisma faptului că au trecut prin cicluri de viaţă economice similare, iar piaţa de asigurări nu este încă una matură, există diferenţieri specifice: astfel, în Estonia, asigurările de sănătate sunt într-o fază incipientă, în timp ce în Letonia este un produs foarte popular, piaţa lituaniană fiind caracterizată prin dezvoltarea segmentului de asigurări auto, în special a celor de tip RCA.

Provocări şi aşteptări
Deşi în prezent jucătorii din piaţă se confruntă cu o mulţime de provocări, există,  pe termen lung, numeroase oportunităţi de creştere a pieţelor de asigurare de la Marea Baltică. "Mai întâi de toate, se simte nevoia de educaţie financiară. Este un factor important care limitează dezvoltarea pieţei. Furnizorii de servicii, împreună cu autorităţile de supraveghere trebuie să-şi concentreze eforturile în ceea ce priveşte  educaţia clienţilor. Beneficiile şi nevoia de servicii de asigurare trebuie să fie prezentate potenţialilor clienţi într-un mod simplu", arată liderul SWEDBANK Life Insurance SE.
De asemenea, oficialul consideră că pentru a deveni eficiente şi profitabile, companiile de asigurări care operează în această regiune ar trebui să efectueze majorări de preţuri ale produselor de asigurare, "în momentul de faţă multe dintre acestea fiind sub-tarifate"; acest lucru s-ar observa şi în dimensiunea pieţei.
În ceea ce priveşte asigurările unit-linked, "ne putem aştepta ca avantajele fiscale să fie reduse întrucât guvernele se confruntă cu noi provocări bugetare şi tendinţele generale nu sunt de susţinere a acestora. Totodată, există o lipsă de încredere în furnizorii de asigurări, având în vedere că în memoria oamenilor au rămas o serie de falimente ale unor companii de asigurare mici, evenimente produse între anii 1991-1998".
Percepţia produselor de asigurare este o altă provocare care stă în faţa asigurătorilor pentru următorii ani. "Oamenii nu percep asigurarea ca singura oportunitate de protecţie financiară. Mulţi optează mai degrabă pentru asigurare văzând în ea un instrument de economisire, decât un instrument principal de protecţie. Cercetări recente indicau că oamenii aşteptă încă de la rudele lor sprijin financiar în cazul în care ceva neaşteptat se întâmplă", concluzionează Mindaugas JUSIUS.

***

Pentru a putea înţelege mai bine care este specificul şi cum sunt organizate pieţele de asigurare din Țările Baltice, redacția xprimm.com l-a contactat pe liderul celei mai mari companii de asigurare de viaţă din această regiune, Mindaugas JUSIUS, Chairman of the Management Board, SWEDBANK Life Insurance SE.
Vă prezentăm o parte din interesantul dialog purtat cu Mindaugas JUSIUS,
Chairman of the Management Board, SWEDBANK Life, Insurance SE, invitându-vă să accesaţi www.xprimm.com pentru a parcurge integral interviul acordat.

xprimm.com: Care este structura organizatorică a companiei dumneavoastră la nivelul celor trei State Baltice?
Mindaugas JUSIUS: Segmentul de asigurări de viaţă este asigurat de SWEDBANK Life Insurance SE, în vreme ce piaţa de asigurări generale este acoperită de SWEDBANK P&C Insurance AS. Ambele societăţi sunt înregistrate în Estonia, iar pentru Lituania şi Letonia au fost deschise sucursale. Desfăşurarea activităţii de asigurare este foarte bine integrată în infrastructura locală a SWEDBANK, structura de management fiind una centralizată.

xprimm.com: În ceea ce privește principalele canale de distribuţie ale produselor de asigurare,  ne puteți oferi unele precizări?
M.J.: SWEDBANK a implementat pentru Țările Baltice „modelul bancassurance”. Acest lucru poate fi tradus prin faptul că atât sucursalele fizice ale băncilor, cât şi platformele de internet ale acestora sunt canalele de vânzări pentru produsele de asigurare. În plus, serviciile de asigurare sunt oferite doar clienţilor băncii noastre. Comparativ cu companiile concurente, produsele de asigurare ale SWEDBANK sunt simple, fiind foarte uşor pentru un client să îşi găsească o soluţie de protecţie satisfăcătoare în raport cu necesitățile pe care le are. Prin urmare, majoritatea produselor de protecţie oferite vin ca servicii suplimentare pentru clienţii care au credite. (…)

xprimm.com: Care este avantajul competitiv pe care îl aveţi faţă de alţi asigurători din piaţă?
M.J.: Principalele avantaje competitive se bazează pe procesul simplu şi eficient de vânzare şi consultanţa calitativă. Prin vânzarea de produse prin intermediul sucursalelor băncii, SWEDBANK îşi permite să ofere servicii de asigurare la preţuri mult mai accesibile şi convenabile pentru mulţi clienţi, comparativ cu asigurătorii tradiţionali. De asemenea, clienţii apreciază faptul că pot beneficia de servicii financiare integrate într-un singur loc.

xprimm.com: Cum apreciaţi realizările companiei pe care o conduceţi în anul 2011?
M.J.: SWEDBANK Life Insurance SE este unul dintre principalii furnizori de asigurări de viaţă din regiune. Compania noastră deţine, atât în termeni de prime brute subscrise,  cât şi în ceea ce privește numărul de clienţi, o treime din piaţă. În pofida provocărilor economice, rezultatele noastre au fost pozitive. Totodată, în 2011, principalul obiectiv l-a constituit dezvoltarea de noi soluţii de protecţie extinzând gamele de produse, atât pe segmentul life,  cât şi non-life.

xprimm.com: Ce planuri aveţi pentru 2012?
M.J.: Incertitudinea economică va exista şi în 2012. Astfel, nevoia de servicii de protecţie va creşte, iar noi ne vom strădui să menţinem la un nivel ridicat gradul de satisfacţie al clienţilor noştri. (…)

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Lecţiile crizei la Marea Baltică).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Bunurile sau viata? Ce isi asigura romanii?

Paul SWOBODA - Presedinte al Directoratului GRAWE Romania

Adina MANDOIU - Director de Marketing, PR si Comunicare, GRAWE Romania

Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!