Asigurări
Mai poate fi salvată asigurarea obligatorie a locuinței?
Autor:Adrian MOŞOIANU
Vineri, 15 Martie 2013

Parlamentul amână votul asupra unei modificări foarte importante a legii privind asigurarea obligatorie a locuinței, cea potrivit căreia doar polițele facultative ale societăților de asigurare acționare ale PAID vor fi suficiente pentru îndeplinirea obligației de asigurare a proprietarilor.
 
Proiectul de modificare a legii a fost depus la Comisia de Politică Economică a Camerei Deputaților în septembrie anul trecut, dar nu a fost votat nici până acum de plenul Camerei. Mai mult, în februarie anul acesta, deputații au hotărât să retrimită a patra oară la Comisie proiectul,  semn că negocierile dintre diversele părți implicate, cu interese divergente asupra acestui subiect, sunt dure și complicate. În plus, chestiunea este departe de a fi în vârful agendei parlamentarilor. Comisia ar fi trebuit să depună noul raport asupra modificării legii încă din data de 5 martie, deadline depășit deja cu mult. 
 
 Albă sau neagră, tot neagră e
Practic, există doar două soluții legislative posibile și ambele prezintă neajunsuri majore pentru părțile implicate sau pentru sistem ca atare. Una dintre ele este revenirea la forma inițială a Legii nr. 260/2008, potrivit căreia obligativitatea asigurării locuinței se consideră îndeplinită doar prin încheierea poliței PAD, subscrisă de PAID, ceea ce ar submina o sursă importantă de venituri din polițe facultative ieftine, create special după „liberalizarea” modalității de îndeplinire a obligației de asigurare. Această liberalizare a făcut ca, la un moment dat, PAID să riște chiar scăderea marjei de solvabilitate sub limita legală, din cauza reducerii dramatice a portofoliului și a subscrierilor. 
Cea de-a doua este instituirea de facto a unui monopol al societăților acționare ale PAID asupra vânzării polițelor facultative de locuință prin care este îndeplinită obligația de asigurare. Această soluție a fost concepută pentru a elimina una dintre marile nemulțumiri ale proprietarilor de locuințe, încă de la prima variantă  a legii, aceea că, practic, sunt obligați să încheie două polițe, respectiv una obligatorie, pentru a respecta legea, și una facultativă, pentru a-și proteja casele față  de toate riscurile și la valoarea lor reală. Dar și pentru a îi stimula (gurile rele ar spune „a îi șantaja”) pe acei asigurători de top care încă nu sunt membri ai Pool-ului să investească pentru a deveni acționari la PAID.

507.695 
este numărul total de polițe PAD aflate în vigoare la data de 31 ianuarie 2012


Se pare însă că această variantă a eșuat, întrucât respectivele companii de asigurări nu sunt deloc dispuse să se alăture PAID în actualele condiții. De exemplu, Franz FUCKS, Membru al Consiliului de Administrație al VIENNA Insurance Group (VIG), a declarat, chiar în precedentul număr al Revistei PRIMM, că asigurătorii controlați de VIG nu au nici un interes să devină acționari ai PAID, aducând ca argumente atât instabilitatea legislativă, cât și lipsa de profesionalism din România în ceea ce privește evaluarea și acoperirea financiară, pe bază de calcule actuariale, a riscurilor de catastrofă naturală. În aceste condiții, este interesant de văzut cum s-a ajuns aici.

Soluția co-asigurării
Ultimele modificari adoptate de Comisia de Politică Economică a Camerei Deputaţilor, în urma discuţiilor purtate după închiderea ediţiei, între parlamentari, CSA și UNSAR au conturat un posibil compromis. Potrivit acestuia, toți asiguratorii autorizați să subscrie riscuri de catastrofă, indiferent că sunt sau nu acționari ai PAID, vor putea vinde polițe proprii pe care să fie acoperite riscurile prevăzute de Legea 260/2008, la nivelurile de acoperire prevăzute de lege (dar nu numai), aceste riscuri urmând să fie preluate de PAID, odată cu primele de asigurare obligatorie aferente, minus comisionul de 10%, care va fi reținut de companiile emitente ale polițelor.
Asta înseamnă că actuala poliță PAD va dispărea, iar proprietarii de locuințe vor primi de la asiguratori o dovadă că și-au asigurat imobilele în condițiile Legii 260/2008. Soluția ar mai însemna că PAID va rămâne, practic, un vehicul de transfer către reasiguratori a riscurilor de cutremur, inundații și alunecări de teren, în limita a 10 sau 20.000 de euro, în funcție de tipul de locuință. În plus, Pool-ul va gestiona baza de date cu locuințe asigurate.
Acest compromis elimină problema discriminării față de societățile de asigurare care nu sunt membre PAID. Însă, în condițiile în care asiguratori precum Allianz Țiriac sau Omniasig aleg să rămână în continuare în afara Pool-ului, soluția discutată riscă să stârnească nemulțumiri în rândul actualilor acționari ai PAID, care au investit în înființarea și funcționarea acestuia. 

Soluție de compromis, respinsă de justiție
În septembrie 2012, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) a modificat legislația secundară privind asigurarea obligatorie a locuințelor, în sensul că societățile de asigurare autorizate să subscrie riscuri de catastrofă naturală vor putea încheia asigurări facultative doar pentru sume asigurate care exced celor acoperite prin polița obligatorie pentru locuințe, de 10.000 sau 20.000 euro,  respectiv pentru alte riscuri decât cele de dezastru natural (cutremur, inundații, alunecări de teren). Astfel, noua normă prevedea că, pentru riscurile și sumele asigurate obligatoriu, prevăzute în Legea nr. 260/2008, se pot încheia doar polițe de asigurare obligatorie împotriva dezastrelor naturale subscrise de către PAID, celorlalți asigurători (acționari sau nu ai PAID) fiindu-le interzis să încheie polițe facultative pentru respectivele riscuri și sume.
Soluția găsită de CSA era una temporară, menită să frâneze procesul de scădere dramatică a portofoliului PAID, amenințat tot mai mult de avântul polițelor facultative de locuință care ofereau, la concurență cu Pool-ul, protecția prin asigurare impusă de lege (față de riscurile de cutremur, inundații și alunecări de teren, în limita a 10.000 sau 20.000 de euro). Asta până ce Parlamentul ar fi votat eliminarea din Legea nr. 268/2008 a articolului introdus la finalul lui 2010, potrivit căruia: Nu intră sub incidența prezentei legi persoanele fizice și juridice care și-au încheiat o asigurare facultativă a locuințelor care să acopere toate riscurile prevăzute în asigurarea obligatorie.
În replică, asigurătorul care a profitat cel mai mult de introducerea în lege a respectivului articol, totodată unul dintre principalii acționari ai PAID, ASTRA Asigurări, a atacat norma CSA în contencios administrativ la Curtea de Apel București, având câștig de cauză. Pe 19 septembrie anul trecut, Curtea a admis cererea ASTRA Asigurări și a suspendat aplicarea normei Comisiei.

În ce privește asigurările facultative de locuințe, după rezultatele bune din 2011, subscrierile (la nivelul UNSAR, care contribuie cu peste 90% la subscrierile întregii piețe – n.r.) au scăzut în 2012 cu peste 80 de milioane de lei (-13,7%), de la 629 milioane lei la 543 milioane lei, pe fondul deselor schimbări legislative în centrul cărora s-a situat problematica asigurărilor obligatorii de locuințe
UNSAR, 7 martie 2013


223,6 mil. lei  
este suma reprezentând primele brute subscrise, în 2012, din asigurări de incendiu și calamități (care includ polițele facultative de locuință), de liderul pieței pe acest segment, ASTRA Asigurări, potrivit datelor UNSAR

Au schimbat modificarea
La circa o săptămână de la decizia Curții de Apel București, pe 25 septembrie 2012, Comisia de Politică Economică a Camerei Deputaților s-a întrunit pentru a dezbate, printre altele, revenirea la forma inițială a legii asigurării obligatorii a locuinței. Inițial, era vorba despre eliminarea prevederii potrivit căreia obligația de asigurare se poate îndeplini și prin cumpărarea de polițe facultative, inclusiv de la alți asigurători decât PAID, cu condiția ca acestea să includă riscurile de catastrofă naturală prevăzute de lege, la sume asigurate cel puțin egale cu cele din actul normativ respectiv. Prevederea cu pricina fusese introdusă în lege în noiembrie 2010.
La ședința Comisiei din 25 septembrie 2012 au participat, alături de membrii acesteia, în calitate de invitați, Directorul general al PAID, Aurelia CRISTEA, precum și șeful Direcției Asigurări Obligatorii din CSA, Mona CUCU.
Însă în urma discuțiilor purtate, Comisia a hotărât nu să elimine prevederea menționată mai sus și nici să o inverseze, în ideea ca și cei cu asigurări facultative să fie obligați să își facă asigurări obligatorii la PAID pentru cele trei riscuri din lege și pentru acoperirea obligatorie, de 10 sau 20.000 euro. În schimb, parlamentarii s-au oprit asupra următoarei formulări: Nu intră sub incidența prezentei legi persoanele fizice și juridice care încheie o asigurare facultativă a locuințelor care să acopere toate riscurile prevăzute în asigurarea obligatorie, în condițiile în care aceste polițe facultative sunt emise de asigurătorii membri PAID.

Nu intră sub incidenţa prezentei legi persoanele fizice şi juridice care încheie o asigurare facultativă a locuinţelor care să acopere toate riscurile prevăzute în asigurarea obligatorie, în condiţiile în care aceste poliţe facultative sunt emise de asigurătorii membrii PAID – este cea mai controversată dintre propunerile de modificare a Legii nr. 260/2008

Care este explicația?
La prima vedere, formularea decisă de Comisie, în urma consultărilor cu reprezentanții PAID și CSA, nu are nici un fel de logică. Asta pentru că nu rezolvă problema concurenței dintre polițele obligatorii ale PAID și cele facultative ale celorlalți asigurători, ci doar o limitează, și anume la componenta ei cea mai ilogică: acționarii PAID, în competiție cu compania pe care o controlează. La limită, noua formă a legii, propusă de Comisia de Politică Economică a Camerei, poate fi caracterizată ca fiind discriminatorie.
Există însă o explicație. Una dintre marile nemulțumiri ale proprietarilor de locuințe, încă de la prima variantă a legii, a fost aceea că, practic, au fost obligați să încheie două polițe, respectiv una obligatorie pentru a respecta legea și una facultativă pentru a-și proteja casele față de toate riscurile și la valoarea lor reală. Aceasta este problema pe care CSA și PAID încearcă să o rezolve, laolaltă cu eliminarea concurenței dintre PAID și ceilalți asigurători, iar o parte a soluției este chiar „privilegiul” acordat acționarilor PAID. 

Mai simplu de lucrat doar cu PAID
La începutul lunii septembrie 2012, PAID anunța, într-un comunicat, că proprietarii de locuințe care doresc să își asigure locuințele la sume mai mari decât cele obligatorii, precum și pentru alte riscuri decât cele de cutremur, inundații și alunecări de teren, nu vor mai fi obligați să încheie două polițe, una obligatorie și una facultativă, ci una singură.
PAID va implementa, în perioada următoare, un sistem care va simplifica procedura pentru proprietarii care doresc să își asigure locuințele peste sumele minime prevăzute de legislația în vigoare. Sperăm ca în cel mai scurt timp să nu mai fie nevoie de încheierea a două polițe - obligatorie și facultativă -, și să implementăm un sistem care să permită acoperirea riscurilor obligatorii și a celor suplimentare pe o singură poliță de asigurare, declara Directorul general al PAID, Aurelia CRISTEA.
Ideea era ca doar proprietarii de locuințe care aleg să și le asigure integral la asigurători membri PAID (adică să cumpere și acoperirea obligatorie, și pe cea facultativă de la aceștia) să se poată bucura de facilitatea de a nu fi nevoiți să încheie două polițe. Se dorea, astfel, ca, la acționarii PAID, polițele de asigurare facultativă de locuințe să conțină o clauză prin care riscurile de cutremur, inundații și alunecări de teren, în limita a 10 sau 20.000 euro, în funcție de tipul de locuință, să fie transferate în sarcina PAID, precizându-se că locuințele respective sunt asigurate obligatoriu potrivit Legii nr. 260/2008.

334.576
este numărul total de polițe PAD aflate în vigoare la data de 31 ianuarie 2013, cu peste o treime mai mic decât cu un an în urmă

La „vânătoare” de noi acționari
Explicația clarifică și formula de modificare a legii decisă de Comisia de Politică Economică a Camerei Deputaților, cea care stipulează că doar proprietarii de locuințe cu polițe facultative încheiate la asigurători membri PAID scapă de „sarcina” de a cumpăra și polițe obligatorii PAID. Se dorește, astfel, ca acele companii mari de asigurări, cu afaceri importante pe segmentul facultativ de locuințe și care nu sunt membre ale PAID, cum ar fi ALLIANZ-ȚIRIAC sau OMNIASIG, să fie stimulate să intre în acționariatul Pool-ului, investind în capitalul acestuia, pentru a putea concura de pe poziții egale cu membrii actuali ai PAID, ne mai confruntându-se cu riscul de a-i pierde pe acei clienți care nu vor fi dispuși să facă efortul birocratic de a încheia două polițe de locuință.



Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Mai poate fi salvată asigurarea obligatorie a locuinței?).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Bunurile sau viata? Ce isi asigura romanii?

Paul SWOBODA - Presedinte al Directoratului GRAWE Romania

Adina MANDOIU - Director de Marketing, PR si Comunicare, GRAWE Romania

Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!