Piata de capital
Marile vânzări ale statulul la Bursă şi miza lor secretă
Autor:Adrian N. IONESCU
Luni, 02 Septembrie 2013

Două mari companii energetice vin la Bursă, în aceeaşi toamnă, după 10 ani de amânări, argumente şi jocuri de culise ciudate pentru o economie despre care strategii săi pretind că este deschisă. Luna viitoare ar urma să aibă loc marele eveniment al ofertei de vânzare de acţiuni ale ROMGAZ, iar anul viitor - oferta Hidroelectrica şi cea a Complexului Energetic Oltenia. Alte companii de stat îşi aşteaptă rândul. Să se fi schimbat năravul înalţilor oficiali ai statului, care au preferat mereu să facă tranzacţii private, în urma unor negocieri netransparente, în loc să caute succesul la bursă?  

Se spune că bursa unei ţări este oglinda economiei sale. Cele mai bune şi mai mari companii ale economiei SUA, Germaniei, Franţei, Marii Britanii sunt la bursele acestor ţări. 
Pentru că marile privatizări româneşti s-au făcut în afara bursei, aserțiunea de mai sus nu e valabilă în România. Este valabilă o alta însă, pe care Guvernul României are în lunile următoare şansa (probabil ultima) de a o demonta: că bursa subdezvoltată din Bucureşti ar fi expresia neglijenţei interesate a oficialilor, ca şi a unei concepţii păguboase despre privatizări. 
Obişnuit cu amânările, mediul investiţional românesc s-a convins că va exista o ofertă publică iniţială (IPO) de vânzare de acţiuni la Nuclearelectrica abia în prima zi de derulare. 
Stimulat sau nu de acordul cu FMI, Guvernul României pare de vreun an încoace decis să-şi respecte promisiunile.

Promisiunile

După ce acţiunile Nuclearelectrica se vor fi adjudecat, în câteva zile după ultima zi de subscriere, 20 septembrie, ar trebui să urmeze oferta a 15% din acţiunile ROMGAZ. Prin operaţiune statul vrea să atragă circa 600 milioane euro.
Oferta ROMGAZ este percepută ca ultima şansă a autorităţilor de a face ceva semnificativ pentru dezvoltarea Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
Consorţiul format din ERSTE, BCR, Goldman Sachs și RAIFFEISEN Capital & Investment intermediază oferta ROMGAZ.
Pentru la anul sunt aşteptate ofertele de acţiuni prin care Hidroelectrica şi Complexul Energetic Oltenia să ajungă la Bursă.
Pentru oferta Hidroelectrica, abia ieşită din insolvenţă, nu s-a făcut nici un pas concret. Iniţial era vorba să se vândă  cel puţin 10% din acţiunile companiei, dar nici nu s-au făcut demersurile iniţiale pentru angajarea brokerilor. Hidroelectrica ar urma să fie totuşi la cota BVB în toamna anului următor. 
Tot 10% din acţiunile Complexului Energetic Oltenia ar trebui să fie la bursă până la jumătatea anului viitor. Nu se ştie cu ce intermediari. 
Ar mai fi şi o ofertă a ceea ce a mai rămas după privatizări din distribuitorul de electricitate ELECTRICA. 
Pentru intermedierea majorării cu 15% a capitalului ELECTRICA s-a primit doar o ofertă, cea a consorţiului format din CITIGROUP, RAIFFEISEN Capital&Investment, BRD Societe Generale şi SWISS Capital.
Teoretic, mai sunt în plan şi ofertele de vânzare a unor pachete minoritare de acţiuni ale companiilor care administrează Aeroporturile Bucureşti, Constanţa şi Timişoara, Canalul Dunăre - Marea Neagră, Administraţia Porturilor Maritime. 
Acestea au trecut chiar prin etapa de alegere a brokerilor acum patru ani, etapă oprită un an mai târziu. 
Ar mai fi în joc şi TAROM, care trebuie să iasă clar din zodia pierderilor, mai întâi, dar şi Loteria Română, promisiuni pe care nimeni nu le analizează deocamdată. 
Valoarea tuturor acestor oferte ar trebui să treacă de un miliard de euro, potrivit estimărilor curente.

Trecutul

Cele mai mari active ale României nu  au fost vândute prin bursă, prin oferte publice, ci prin negocieri private, evident netransparente. Când, ulterior, au fost publicate contractele de privatizare, dacă au fost publicate, condiţiile privind privatizările au stârnit scandal, ca în cazul PETROM.
Dacia Piteşti a fost la Bursă, dar a fost retrasă de Renault cu uşurinţă din cauza reglementărilor precare.
Complicitatea autorităţilor este acuzată şi în cazul preluării, chiar la Bursă, în cazul ALRO Slatina,  prin specularea, din nou, a reglementării lacunare a acestor operaţiuni. 
BCR a fost o privatizare de succes, dar arhitecţii contractului au făcut posibilă îndepărtarea acesteia de bursă. 
Scepticismul şi dezamăgirea comunităţii de investiţii din România sunt profunde, alimentate de 20 de ani de bâlbâieli şi de aversiune din partea autorităților în ceea ce privește utilizarea mecanismelor transparente ale bursei, la care toată lumea are acelaşi grad de acces.
Este se pare un dat genetic al clasei politice româneşti: nici un program politic pentru alegerile din 2012 nu a inclus Bursa, problemele pieţei de capital şi listările. 
Fără presiunile constante ale FMI şi ale altor organisme internaţionale, nu este greu de imaginat o Românie fără bursă, nemaivorbind de listări ale companiilor de stat. 
Însăşi Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a fost (re)înfiinţată cu întârziere (1995) şi tot ca urmare a presiunilor FMI şi ale Băncii Mondiale.
Chiar şi la o distanță de 18 ani de la acel moment, Lucian ANGHEL, Preşedintele BVB, se declară bucuros că reprezentanţii FMI au avut consultări cu Bursa, ceea ce nu s-a întâmplat în niciunul dintre cei 10 ani de amânări, prin care au trecut ofertele publice ale Nuclearelectrica, acum în derulare, sau ale ROMGAZ şi ale celorlalte, aflate încă în stadiu de promisiune.    
Dezinteresul autorităţilor pentru dezvoltarea pieţei de capital din România au dus la dezinteresul micilor investitori, o clasă încă în formare. Absenţa mărfii pe „rafturile Bursei“, ca şi a cumpărătorilor mici şi mari i-a făcut pe cei mai mari jucători de pe această piaţă să o părăsească: diviziile de brokeraj ale ING, UniCredit şi RBS. 

Ce ar trebui să se întâmple ca situaţia să se schimbe?

Ar trebui ca gradul de subscriere a acţiunilor Nuclearelectrica să fie foarte mare, să zicem de trei ori peste ofertă, ca autorităţile să perceapă semnalul clar al pieţei şi să nu mai invoce diverse pretexte, spune Marcel MURGOCI, Directorul de operaţiuni al casei de brokeraj ESTINVEST, unul din veteranii pieţei.
Adică succesul IPO Nuclearelectrica ar trebui să fie copleşitor, ca să fie luat în seamă ca argument de oficialii statului.
Şi se va ajunge la un asemenea grad de subscriere?
Sper, ne răspunde prudent brokerul.
Miza în joc este foarte apropiată: oferta publică a acţiunilor ROMGAZ, una dintre cele mai mari companii ale României, care asigură două treimi din consumul de gaze naturale al ţării.
Oficialii Guvernului ar dori ca oferta ROMGAZ să se desfăşoare la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), dar şi pe o mare piaţă europeană sub pretextul că ar atrage mai mulţi bani acolo, dar cu riscul de a rata şi această şansă de dezvoltare a BVB. Acesta ca şi alte argumente aparent pertinente au fost desfiinţate de brokeri. Statul riscă să piardă mai mult decât câştigă prin listările duale, este titlul unui articol scris recent de unul dintre ei. 
Istoria listărilor de stat la BVB o confirmă. Atunci când marfa a fost atractivă, bine prezentată şi oferta bine concepută, succesul a fost copleşitor. IPO-ul TRANSGAZ de acum șase ani a fost suprasubscris de zeci de ori.
Când oferta a fost rău concepută, cu un grad maxim de netransparenţă şi preţul cerut a fost dubios de nerealist, ca la PETROM, acum  doi ani, eşecul a fost garantat. 

De ce s-au ferit Guvernele României de Bursă? 

Pentru că nu-şi dau seama de potenţialul pieţei, de cât ar câştiga statul din astfel de oferte. Sau pentru că nu le interesează. Pentru că transparenţa căreia ar trebui să-i facă faţă este prea greu de administrat şi pentru că există interese..., îşi încheia, abrupt, răspunsul un alt broker veteran, Mihai CHIŞU,  la o întrebare pusă după succesul ofertei secundare a TRANSGAZ de astă-primăvară.
Şi mai periculoase sunt semnificaţiile folclorului care leagă aderarea României la Uniunea Europeană şi presupusa indulgenţă a forurilor europene de privatizarea PETROM din 2004 şi a filialelor de distribuţie de electricitate ale ELECTRICA, sau a filialelor de distribuţie a gazelor DISTRIGAZ. 
Guvernul  este interesat doar de soarta uneia dintre cele două lumi paralele din România: cea a aparatului de stat, a familiilor şi intereselor private ale acestora. Sunt circa 1,2 milioane de salariaţi bugetari şi fiecare face parte dintr-o familie. Circa cinci milioane de cetăţeni români depind direct de stat şi satisfacerea intereselor acestora este ceea ce îi preocupă pe oficialii guvernamentali. De ce ar fi aceştia interesaţi de cealaltă Românie, a profesioniştilor privaţi şi a nevoilor economice reale?, se întreba, retoric, un alt broker, care a preferat să-şi păstreze anonimatul.
Înalţii funcţionari ai Statului au în faţă un an ca să demonstreze contrariul.  
Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Marile vânzări ale statulul la Bursă şi miza lor secretă).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Bunurile sau viata? Ce isi asigura romanii?

Paul SWOBODA - Presedinte al Directoratului GRAWE Romania

Adina MANDOIU - Director de Marketing, PR si Comunicare, GRAWE Romania

Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii


TOP Stiri 1asig

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!