Interviu
Michaela KOLLER Director General CEA - Comité Européen des Assurances
Autor:Alexandru CIUNCAN Vlad PANCIU
Marti, 13 Iulie 2010

PRIMM: Care a fost impactul crizei economico-financiare asupra industriei europene a asigurărilor?

Michaela KOLLER: Aţi început cu cea mai dificilă întrebare... Este o perioadă în care noi, Federaţia asigurătorilor şi reasigurătorilor, experimentăm zilnic post-şocurile crizei, mai ales pe partea de legislaţie. Dacă ne uitam la portofoliul de investiţii al membrilor noştri, este uşor de observat că am avut de suferit ca urmare a crizei. Însă, privind industria asigurărilor în ansamblul ei, se poate afirma că a traversat această „furtună economică” foarte bine. Mai mult decât atât, ea a reprezentat, până la un punct, unul dintre factorii stabilizatori din acest mediu extrem de nesigur – ceea ce nu a fost neapărat de ajutor pentru industria în sine, în sensul că acum ne regăsim complet izolaţi de orice activitate legislativă. Atât la nivel european, cât şi la nivel internaţional, sunt în curs de desfăşurare multiple demersuri legislative, şi acesta este unul din planurile în care noi resimţim din plin criza, dincolo de impactul economic.

Cu siguranţă, criza nu a fost declanşată de industria asigurărilor, noi am fost mai degrabă cei care am receptat-o. Însă, la nivel internaţional, atât instanţele de reglementare în domeniu, supraveghetorii şi guvernele, cât şi asiguraţii, resimt nevoia de a analiza rolurile jucate de toţi actorii din cadrul crizei.

Din punctul meu de vedere, cred că problema este în ce măsură sectorul nostru va fi subiectul unor noi reglementări. Acum ne aflăm în faza în care toată lumea încearcă să extragă lecţii ca urmare a crizei şi să găsească cele mai bune căi de a merge înainte. Cum sectorul bancar este în centrul atenţiei tuturor, ne confruntăm şi noi cu multe dintre soluţiile şi normele care sunt elaborate pentru bănci.

PRIMM: CEA a trimis recent o scrisoare ţărilor participante la Summit-ul G20, care a avut loc în Canada, rugându-le sa ia în considerare faptul că sectorul bancar şi asigurările sunt două industrii diferite şi că noul val de norme care va fi supus dezbaterii ar trebui să ţină cont de diferenţele dintre cele două industrii. Cum comentaţi?

M.K.: Experienţa noastră recentă cu privire la consecinţele crizei şi la modul în care este ea “digerată” arată că organismele de reglementare au în vedere în principal industria bancară, atunci când vor să elaboreze noi norme. Apoi, acestea sunt testate pentru a se urmări efectele lor şi asupra industriei asigurărilor. Este însă momentul să spunem că nu tot ceea ce are rezultate pentru sectorul bancar sau pentru alte tipuri de servicii financiare duce la aceleaşi rezultate optime şi pentru noi. Putem folosi o serie de linii directoare, dar este necesar să găsim răspunsuri de reglementare distincte şi diferite pentru sectorul nostru. Ceilalţi jucători de pe piaţă au comportamente diferite; de asemenea, avem un profil de risc diferit faţă de celelalte sectoare financiare.

PRIMM: Aţi vorbit despre un nou val de reglementări care va afecta, cu siguranţă, industria asigurărilor. Care sunt, mai exact, aceste noi acte normative?

M.K.: Sunt patru mari zone despre care putem vorbi.

În primul rând, este direcţia legată de tot ceea ce înseamnă stabilitate şi menţinerea stabilităţii. Cred că una dintre principalele concluzii ale crizei este că, la nivel internaţional, dar şi în diferitele ţări şi regiuni ale lumii, nu a existat un suficient focus pe problemele macroeconomice. Ori, acum, supraveghetorii afirmă că este nevoie să ne uităm la riscul sistemic, la relevanţa sistemică, poate la nivel de instituţie, poate la nivel de sectoare întregi, şi este nevoie să lucrăm asupra acestei probleme. Industria de asigurări este şi ea preocupată de această direcţie de lucru, deoarece şi noi avem mari companii de asigurări şi reasigurări care ar trebui incluse în această dezbatere. Evident, deoarece sectorul asigurărilor este un investitor uriaş, s-ar mai putea argumenta şi că asigurările pot contribui la absorbţia şocurilor, creând o şi mai mare stabilitate. Într-un raport recent s-a arătat că asigurările, deoarece nu au manifestat în timpul crizei acelaşi comportament ca alţi participanţi de pe piaţă, în lumina unei viziuni pe termen lung, au acţionat în sensul absorbirii şocului. În perfect acord cu cele afirmate mai sus, CEA doreşte să participe la dezbateri în care să demonstreze exact în ce privinţe asigurările funcţionează altfel decât băncile şi pot avea acest mod de balansare, de echilibrare, care şi-a dovedit valoarea în timpul recentei crize.

A doua mare direcţie de lucru este reprezentată de supervizarea microprudenţială. Derulăm deja, de ceva vreme, un proiect la care am lucrat intens – Solvency II, în Europa. Credem cu tărie în acest concept, care este un rezultat al crizei de acum 10 ani. Acum avem de-a face cu o comunitate de supraveghere care este foarte impresionată de criză şi vrea sa introducă niveluri mai mari de prudenţialitate în sistem, iar aceasta constituie în prezent un punct de discuţie. Noi atragem însă atenţia şi asupra riscului de a introduce prea multă prudenţialitate în sistem. Am emis un raport în cursul acestui an, în care avertizam despre cerinţele excesive de capital, deoarece vrem să atragem atenţia asupra impactului negativ pe care acestea l-ar avea, nu doar asupra sectorului asigurărilor şi asupra asigurătorilor, dar şi asupra întregii economii şi, într-un final, asupra asiguratului.

PRIMM: Cum privesc companiile de asigurări din Europa Centrală şi de Est perspectiva aplicării cerinţelor Solvency II ?

M.K.: Solvency II reprezintă o nouă paradigmă şi va implica o schimbare enormă pentru toate pieţele, indiferent din ce zonă a Europei sunt. Un fapt care ne dă încredere este nivelul ridicat de participare la studiul de impact cantitativ – QIS5. Nivelul ridicat de participare la un astfel de exerciţiu indică nu doar interesul, dar şi gradul ridicat de pregătire a companiilor, căci ele vor să testeze ce înseamnă Solvency II, cum le va afecta afacerile, ce se va schimba. Este toată lumea pregătită? Dificil de spus, dar în mod clar există un interes în acest sector şi cei care nu au participat până în prezent la un studiu de impact cantitativ sunt încurajaţi să o facă acum. Comisia ne spune foarte clar că ar trebui să oferim sprijin în acest exerciţiu, iar noi, ca şi federaţie, vom încuraja asta, pentru că este singura modalitate de a descoperi dacă se potriveşte sectorului nostru sau dacă mai sunt probleme pe care trebuie să le identificăm. Apoi, odată ce vom avea datele disponibile, le vom utiliza în calibrările finale ale Solvency II.

PRIMM: Un interes din ce în ce mai mare este acordat subiectului protecţiei consumatorilor, existând şi un număr crescător de dezbateri pe această temă. Cărui fapt îi datorăm intensificarea acestei tendinţe ?

M.K.: La nivel european, Michel BARNIER, Comisarul pentru Pieţe Interne şi Servicii, în momentul în care a preluat această funcţie, în luna februarie a acestui an, şi-a exprimat foarte clar intenţia de a se concentra intens pe aspectele de protecţie a consumatorului şi deja a demarat o serie de demersuri în acest sens.

Referindu-ne la efectele crizei, putem spune că, în anumite sectoare, consumatorii au fost dezavantajaţi, existând sentimentul că aceştia nu înţelegeau întotdeauna de ce au cumpărat un anume produs. De exemplu, binecunoscutele Certificate Lehman sunt mereu aduse în discuţie în astfel de dezbateri - consumatorii nu au fost în întregime conştienţi că îşi riscă o parte sau chiar toţi banii – şi acest aspect este dezbătut.

A treia direcţie de lucru se referă la o dezbatere pe care o derulăm în prezent, cu privire la 3 zone ale protecţiei consumatorului: prima este aceea a creşterii gradului de informare, a doua este legată de canalele de distribuţie şi de măsura în care pot fi ele optimizate, din perspectiva consumatorilor, şi a treia este reprezentată de sistemele de garantare pentru asigurări – în ce măsură avem nevoie de ele.

Legat de primul aspect, s-ar putea comenta, privind dintr-o perspectivă a industriei, nu că avem prea puţină informaţie, ci că avem uneori prea multe informaţii. Nu ştiu ce sentimente vă încearcă atunci când vă citiţi poliţele de asigurare, dar nu cred că sunteţi motivaţi să o faceţi şi probabil că uneori vă pierdeţi în detalii, fără a surprinde esenţialul. Prin urmare, considerăm că ar trebui pusă la dispoziţia clienţilor o versiune mai scurtă a termenilor şi condiţiilor unei poliţe, cu informaţiile relevante pe o pagină. În acest sens, am propus supraveghetorilor europeni o formă standardizată, pe care o numim Key Investor Checklist.

În al doilea rând, problema distribuţiei este una foarte delicată, căci avem de-a face cu cereri din alte sectoare (de exemplu, din cel al pieţei de instrumente financiare), care consideră că ar trebui să avem acelaşi reglementări ca şi ele. Referindu- ne la un al doilea canal de distribuţie, cred că este important de observat că atât discuţiile despre informaţii, cât şi cele despre distribuţie au loc în contextul a ceea ce numim PRIPs (Package Retail Investment Products) – ceea ce înseamnă alte dezbateri, privitoare la măsura în care produsul de asigurare, mai ales de asigurare de viaţă, este asemănător cu alte produse care necesită acelaşi reglementări. Aici, subliniem încă o dată că există diferenţe distincte între diferiţii jucători de pe piaţă şi între diferitele produse, şi deci am pus la punct o formă standardizată de informaţii, unde se regăsesc şi câteva elemente strict legate de probleme specifice asigurărilor. În ceea ce priveşte distribuţia, noi am insistat ca diferenţele şi potenţialul impact asupra sectorului nostru să fie testate, iar Comisia Europeană a acceptat să efectueze un studiu în acest sens. Pe piaţă, unde studiul se derulează în prezent, aceste reguli sunt testate în companiile de asigurări şi se doreşte a se stabili dacă există diferenţe sau dacă au un impact negativ. Rezultatele studiului sunt aşteptate în toamna acestui an.

În prezent, ne aflăm în faza de pregătire a Directivei PRIPs. Comisia nu a decis încă în totalitate în ce măsura PRIPs va fi implementată sau daca ea va avea un caracter obligatoriu. Este o fază de consultări intense, de analize costuri-beneficii, studii, ceea ce constituie dovada unei foarte bune politici a Comisiei. La finalul acestui proces, calitatea reglementărilor se va îmbunătăţi considerabil, iar Comisia va înainta noi propuneri în acest sens. Aşa cum vedem noi lucrurile în prezent, vom avea o directivă PRIPs pentru cerinţele de informare, şi apoi ar mai putea fi diferite directive care să se refere la problema distribuţiei.

PRIMM: Se vorbeşte în prezent despre o a doua directivă privind intermedierea în asigurări – IMD2. Care sunt principalele provocări sau principalele puncte de interes legate de acest aspect?

M.K.: IMD trebuia să fie revizuită, deoarece în textul iniţial era deja specificat acest lucru. Comisia Europeană trebuie, după cum este legal prevăzut, să o revizuiască în scurt timp. În plus, de când IMD a fost adoptată, au avut loc o multitudine de evenimente. Avem directiva MIFID pentru piaţa bursieră, care impune anumite standarde, prin urmare avem o abordare de maximă armonizare, în vreme ce IMD a reprezentat un minimum de cerinţe. Prin urmare, Comisia Europeană consideră că este necesar ca şi IMD să fie adusă la un anumit standard – ceea ce va reprezenta, fără îndoială, o provocare.

PRIMM: Care ar fi mesajul dumneavoastră pentru asigurătorii români şi pentru cei din CEE, în general, în vremuri de criză?

M.K.: Un mesaj în vreme de criză? Nu sunt sigură că ar trebui să trimit un astfel de mesaj, în contextul în care noi ar trebui să transmitem mesajele primite de la asigurători către autorităţile de reglementare, deci nu cred că mă voi folosi de această oportunitate. Sunt însă interesată în a primi mesaje de la piaţa românească de asigurări, este foarte important pentru noi să menţinem contactul cu aceasta. Noi, CEA, suntem o federaţie de asociaţii. Membrii noştri sunt asociaţii din 27 de state membre, principalele asociaţii, în plus mai avem şi membri din alte 6 state. Acestea sunt ţări din Zona Economică Europeană, Liechtenstein, Luxemburg şi Norvegia, Turcia ca membru fondator, Elveţia, Croaţia. În cadrul organizaţiei noastre, UNSAR joacă un rol activ, iar Florentina ALMĂJANU face parte din Comitetul nostru Executiv şi este un contributor important, lansând numeroase propuneri.

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Michaela KOLLER Director General CEA - Comité Européen des Assurances).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Bunurile sau viata? Ce isi asigura romanii?

Paul SWOBODA - Presedinte al Directoratului GRAWE Romania

Adina MANDOIU - Director de Marketing, PR si Comunicare, GRAWE Romania

Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii


TOP Stiri 1asig

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!