Interviu
Mircea OANCEA, Preşedinte, CSSPP
Autor:Daniela GHEȚU

Se apropie finalul anului şi, ca de obicei, este un moment potrivit pentru a arunca o privire asupra planurilor de viitor. Ce urmează în 2012, din punct de vedere legislativ, dar nu numai, în industria pensiilor private? Despre priorităţile pieţei de pensii private, aşa cum se văd ele din „banca” autorităţăţii de supraveghere, într-un interviu cu... Mircea OANCEA, Preşedinte, CSSPP.


PRIMM: Care sunt priorităţile Comisiei pentru finalul anului 2011 şi anul 2012?
Mircea OANCEA: Avem multe lucruri importante în plan, dar cred că, dacă este să privim în perspectivă, educaţia financiară a publicului se află pe primul loc. Aceasta este o preocupare permanentă a Comisiei, considerând că ea contribuie substanţial la creşterea încrederii în sistem şi la conştientizarea de către public a necesităţii economisirii pentru pensie. Continuăm, aşadar, programul de întâlniri cu studenţii din universităţile bucureştene, dar şi din marile centre universitare din ţară, încercând să stimulăm dorinţa tinerilor de a se informa şi chiar de a se înrola în sistem încă de la prima angajare. Vom extinde apoi campania şi la nivelul marilor companii private, pentru a face înţeleasă nu numai necesitatea pensiei private, dar şi mecanismele de funcţionare a sistemului de pensii în ansamblul său.
În ceea ce priveşte activitatea instituţională, vom continua cu elaborarea anumitor reglementări secundare care se află pe agenda noastră de priorităţi. Foarte importantă din acest punct de vedere este norma de investiţii şi evaluare, care va defini practic orientarea viitoare a dezvoltării sistemului la nivel investiţional.
Nu în ultimul rând, alături de Ministerul Muncii, continuăm programul privind elaborarea de reglementări normative. Mă refer aici la viitoarea lege de plată a pensiilor private şi la modificarea legislaţiei fundamentale a sistemului, în consens cu rezultatele experienţei acumulate în patru ani de activitate. Cu atât mai mult cu cât, în materia pensiilor publice avem o nouă lege, se impune ca şi în domeniul privat să se facă racordările necesare. Cred că putem spune că, odată cu intrarea în vigoare a Legii Fondului de garantare, cu amendarea legilor de bază ale sistemului şi cu adoptarea Legii de plată a pensiilor private, arhitectura sistemului va fi completă. Estimez că tot acest proces se va finaliza în circa doi ani.
Pentru moment, am promovat o serie de proiecte pe care încercăm să le aducem acum în dezbatere publică, astfel încât atunci când vor ajunge în discuţia Parlamentului, atât amendamentele propuse la Legea nr. 411/2004, la Legea nr. 204/2006, cât şi textul noii legi de plată a pensiilor să fie binecunoscute şi înţelese.

PRIMM: Legea Fondului de garantare, Legea nr. 187/2011, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 766 din 31 octombrie 2011. Ce paşi urmează?
M.O.: Prima etapă de parcurs este desemnarea reprezentanţilor CSSPP, APAPR şi ai Ministerului Finanţelor Publice în Consiliul Fondului de Garantare, în termen de 60 zile de la publicarea legii. După aceea, în termen de 30 de zile trebuie angajat personalul de specialitate care să elaboreze statutul de funcţionare şi o serie de alte regulamente şi proceduri de funcţionare ale acestei instituţii, urmând ca acestea să fie aprobate de CSSPP, în coordonarea şi sub controlul căreia funcţionează Fondul de garantare. Până la 30 aprilie 2012, administratorii trebuie să plătească contribuţiile iniţiale, reprezentând 1% din valoarea capitalului social de înfiinţare a operatorilor, atât pentru Pilonul II, cât şi pentru Pilonul III. Urmează ca după aceea să se treacă la calculul contribuţiilor anuale pentru constituirea fondului propriu-zis. Pe scurt, în primul trimestru din 2012, Fondul de garantare va fi complet funcţional.
Aş vrea să subliniez un lucru important, şi anume că Fondul de garantare este o instituţie care funcţionează cu fonduri private – ale administratorilor şi viitorilor furnizori de pensii private, dar desfăşoară o activitate în interes public, garantând drepturile participanţilor din perioada de acumulare, şi mai ales pe cele din perioada de plată. El va funcţiona ca şi un administrator, iar fondurile destinate compensaţiilor vor fi administrate şi evidenţiate distinct de activele instituţiei, în sine. Cu alte cuvinte, nu se amestecă banii, nu se cheltuie oricât şi oricum. Banii vor fi administraţi în condiţii de maximă prudenţialitate, siguranţa fiind prioritară în raport cu eficienţa investiţională.
În sfârşit, pentru că am amintit aceste principii de funcţionare, aş vrea să mă refer şi la modul în care se vor aplica ele în procesul de operare a furnizorilor de pensii private, acesta fiind un subiect în legătură cu care am primit multe întrebări la Comisie.
În principiu, entităţile care vor furniza pensii vor avea o arhitectură oarecum asemănătoare. De ce sunt ele necesare, atunci, ca instituţii separate? Motivul principal rezidă în faptul că, odată cu trecerea la faza de plată, facem trecerea de la faza contribuţiilor definite din perioada de acumulare, la faza beneficiilor definite. Simplificând, se vor parcurge următoarele etape: în momentul în care îndeplineşte condiţiile pentru a solicita constituirea dreptului la pensia privată, participantul va avea la dispoziţie un număr de furnizori de pensii private, a căror ofertă va cuprinde mai multe tipuri de produse de plată a pensiei: rentă viageră sau plata pensiei pentru o perioadă definită de timp, pensii cu valoare indexabilă funcţie de inflaţie, produse individuale sau care vor presupune şi plata unei pensii de urmaş soţului supravieţuitor etc. Analizând ofertele din piaţă, fiecare participant va alege un furnizor şi produsul pe care-l consideră potrivit nevoilor sale şi îi va încredinţa furnizorului de pensie ales activele acumulate în fondul de pensii. Odată ce au fost efectuate calculele actuariale şi s-a stabilit valoarea efectivă a pensiei, între participant şi furnizorul de pensie privată intervine un contract comercial foarte clar, prin care furnizorul se obligă la plata acelei valori a pensiei în condiţiile contractului, deci beneficiul este clar definit.

Noi vrem ca oamenii să înţeleagă că trebuie să facă un efort conştient de economisire periodică şi că pensia presupune în primul rând siguranţă şi abia după aceea randamentul investiţiilor. De aceea cred că este esenţial ca, în noianul de produse financiare, produsele de pensie să rămână accesibile, foarte simple şi uşor de înţeles.

PRIMM: Aşadar este datoria companiei de plată să administreze banii care i-au fost încredinţaţi astfel încât ei să ajungă pentru perioada şi cuantumul stabilite prin condiţiile contractuale …
M.O.: Exact. Şi pentru a ne asigura că acest lucru se va întâmpla, legea stabileşte anumite condiţii de lichiditate, de prudenţialitate etc. Diferenţele faţă de modul în care funcţionează fondurile de pensii intervin în aceea că nu mai vorbim despre o evidenţiere a activelor pe conturi individuale, ci globală. Dat fiind că obligaţiile globale de plată ale furnizorului sunt cunoscute, evidenţierea pe conturi individuale nu-şi mai are rostul atâta vreme cât furnizorul este obligat să aibă permanent o lichiditate care să reprezinte în proporţie de 105% obligaţiile sale curente de plată. Furnizorul administrează activele, le investeşte potrivit regulilor de prudenţialitate stabilite şi din rezultatele investiţionale acordă, an de an, o participaţie clienţilor săi.

PRIMM: Vorbind despre investiţii, vă rog să ne daţi câteva detalii privind reglementările propuse în noua normă de investiţii şi evaluare, aflată acum în dezbatere publică.
M.O.: Am pornit de la ideea că sistemul de pensii private împlineşte patru ani de administrare, pregătindu-se să treacă într-o nouă etapă. La finalul anului 2011, piaţa va atinge un volum de active de peste 1,5 miliarde euro, urmând ca în 2012 să depăşim 2 miliarde. Se creează astfel premisele diversificării portofoliului. Am depăşit faza de pionierat, aşa că este cazul să ne adaptăm la practica internaţională privind evaluarea activelor fondurilor de pensii la valoarea justă, valoarea de piaţă. Cu siguranţă, nivelul de dezvoltare încă scăzut al pieţelor financiare din România ne va crea unele dificultăţi în această direcţie, dar vom analiza împreună cu piaţa fiecare situaţie în parte şi vom vedea unde trebuie găsite soluţii alternative.
Un alt motiv pentru elaborarea acestei norme este necesitatea de a găsi alternative investiţionale care să răspundă conjuncturilor dificile din pieţele financiare. În prezent, aşa cum sunt structurate portofoliile de investiţii, valoarea unitară a activelor este corelată, aproape 100%, cu valoarea indicilor bursieri. Asta înseamnă că fondurile de pensii au nevoie de diversificarea către instrumente de investiţii pe termen mediu şi lung cu un grad mai mare de decorelare faţă de pieţele bursiere.
Proiectul de normă prevede, între altele, posibilitatea de a investi în noi instrumente, generate de investiţiile naţionale majore în infrastructură – fonduri suverane, proiecte realizate în parteneriat public-privat etc. De asemenea, am extins şi majorat limitele pentru investiţiile private de capital – private equity şi fonduri de private equity sau fonduri de mărfuri şi de metale preţioase, şi am introdus posibilitatea investirii în ETF-uri care urmăresc anumiţi indici şi care utilizează foarte puţin, sau deloc, instrumente derivate. Am început discuţiile cu piaţa pe marginea acestui proiect, analizăm toate aceste prevederi şi încercăm să realizăm şi un studiu de impact astfel încât să alegem momentul potrivit pentru a introduce noile mecanisme. Sperăm că vom fi gata la 1 ianuarie 2012.

Sistemul de pensii private împlineşte patru ani de administrare, pregătindu-se să treacă într-o nouă etapă. La finalul anului 2011, piaţa va atinge un volum de active de peste 1,5 miliarde euro, urmând ca în 2012 să depăşim 2 miliarde. Se creează astfel premisele diversificării portofoliului. Am depăşit faza de pionierat.

PRIMM: Proiectul de normă propune şi un nou mod de determinare a gradului de risc al unui fond de pensii private. Este acesta un plus pentru orientarea participanţilor?
M.O.: Dacă noi, ca autoritate de supraveghere, învăţăm să gestionăm şi să evaluăm riscul real al fondurilor de pensii, nu numai conformitatea cu limitările cantitative pe investiţii, acesta este un beneficiu implicit şi pentru participanţi.
Noua normă prevede, schematic vorbind, că fiecare instrument financiar trebuie să îndeplinească anumite condiţii de rating. Dacă acest lucru nu se întâmplă, instrumentul respectiv este cotat cu un grad de risc mai mare, ceea ce obligă administratorul să constituie rezerve suplimentare care, în cazul în care riscul se materializează, prin pierderi sau chiar prin falimentul emitentului, să acopere efectele negative. Cu alte cuvinte, investiţia şi riscul asumat ţin de decizia administratorului, dar Comisia este obligată să ia măsuri care să protejeze interesul participanţilor.
Este important că această normă vine să creeze cadrul general de administrare şi evaluare pentru întregul sistem, în mod unitar. Suplimentar, trebuie să mai venim cu modificări şi pentru normele de raportare. În final, ne dorim ca tranzacţiile zilnice să fie raportate la Comisie, astfel încât să putem urmări politica investiţională a fondurilor în timp real, să fim proactivi.
La începutul anului 2012 vom elabora şi norma de gestionare a riscului, care constituie începutul etapei de orientare către supravegherea pe bază de riscuri, mai puţin pe conformitate. În următorii cinci ani trebuie să ajungem la acest tip de supraveghere, chiar dacă presupune o răspundere mai mare a supraveghetorului. Nu este simplu, dar sunt convins că împreună cu piaţa ne vom putea adapta şi vom putea spune că sistemul de pensii private – de la nivel micro, până la nivelul supravegherii – este unul modern construit şi foarte bine ancorat la standardele internaţionale.

PRIMM: În finalul discuţiei, vă propun să ne oprim şi asupra Pilonului III, o componentă importantă a sistemului, care trece însă printr-o fază de stagnare. Cum vedeţi relansarea acestuia?
M.O.: Acest aspect ţine de strategia noastră pentru dezvoltarea sistemului, unde facem echipă cu autorităţile publice centrale – Ministerul Finanţelor şi Ministerul Muncii -, şi cu piaţa. Pentru Pilonul II, este clar: condiţia esenţială este ca măcar calendarul de creştere a contribuţiilor să fie respectat. De dorit ar fi ca, atunci când va fi posibil din punct de vedere economic, nivelul contribuţiilor să fie crescut chiar peste prevederile actuale ale legii. Pentru Pilonul III, esenţială este stimularea prin facilităţi fiscale acordate de către stat. Ne propunem paşi mărunţi, dar siguri. Pentru moment, ţinta noastră este deductibilitatea totală şi sperăm să reuşim până la finele anului, odată cu discuţiile privind bugetul pe 2012, să atingem acest deziderat. Pe termen mediu şi lung, ideea ar fi să se majoreze substanţial nivelul deductibilităţii; ne gândim la un nivel de 1.000 euro sau 10-15% din venitul anual.
În paralel, ne propunem, împreună cu piaţa, să ne axăm acţiunile de promovare în special pe Pilonul III. În plus, o soluţie promiţătoare ar fi diversificarea formulelor de economisire în sistem privat, de exemplu prin pensiile ocupaţionale. Avem semnale pozitive din partea noului ministru al muncii, că vom putea să promovăm pensiile ocupaţionale ca o extensie a Pilonului III. Această soluţie ar răspunde atât interesului economic al pieţei, cât şi cerinţelor angajatorilor, de a se introduce clauza de vesting şi posibilitatea discriminării pozitive.
Dincolo de această modificare legislativă, care ar rezolva câteva probleme fundamentale, răspunzând totodată unora dintre cele mai importante sugestii făcute de operatorii din piaţă, mai sunt încă multe de făcut în direcţia unei mai bune comunicări.
Măsurile propuse recent de APAPR pentru revigorarea Pilonului III, despre care aţi vorbit şi în revista PRIMM, sunt în deplin acord cu concluziile desprinse din discuţiile pe care Comisia şi operatorii le-au avut de-a lungul timpului. Suntem cu totul de acord cu dezvoltarea unei comunicări mai ample a operatorilor cu participanţii. Suntem, de asemenea, întru totul, pentru propunerea de a elabora un calculator de pensii online, care să permită publicului să-şi formeze o idee mai concretă asupra veniturilor de care ar putea dispune la pensie, funcţie de volumul economisirii actuale. Dorim ca acesta să fie un instrument simplu, elaborat pe baza unor scenarii foarte realiste, şi care să fie folosit de întreaga piaţă. Oamenii vor să ştie mai mult, mai concret. Este firesc să fie aşa şi se întâmplă peste tot în lume. Totul este să te asiguri, ca autoritate de supraveghere, că informaţia pe care o primeşti este corectă, realistă şi nu induce o percepţie greşită asupra beneficiilor sistemului.
Noi vrem ca oamenii să înţeleagă că trebuie să facă un efort conştient de economisire periodică şi că pensia presupune în primul rând siguranţă şi abia după aceea randamentul investiţiilor. De aceea cred că este esenţial ca, în noianul de produse financiare, produsele de pensie să rămână accesibile, foarte simple şi uşor de înţeles.

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Mircea OANCEA, Preşedinte, CSSPP).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Bunurile sau viata? Ce isi asigura romanii?

Paul SWOBODA - Presedinte al Directoratului GRAWE Romania

Adina MANDOIU - Director de Marketing, PR si Comunicare, GRAWE Romania

Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii


TOP Stiri 1asig

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!