Interviu
Mircea OANCEA, Preşedinte CSSPP
Autor:Daniela GHEŢU
Mircea OANCEA, Preşedinte CSSPP

Într-o perioadă în care situaţia sistemelor publice de pensii ţine „capul de afiş” în toată Europa, iar din ce în ce mai multe speranţe sunt îndreptate către sistemele de pensii private, Revista PRIMM vă propune un dialog cu Mircea OANCEA, Preşedinte, CSSPP.

 

PRIMM: Către finalul unei lungi perioade de criză, fondurile de pensii raportează rezultate investiţionale extrem de bune. Vă propun să mai explicăm o dată, pentru publicul larg, secretul acestui succes.
Mircea OANCEA:
Într-adevăr, rezultatele actuale ale pieţei pensiilor private, atât cele investiţionale, cât şi imaginea bună pe care o are piaţa acum, nu sunt întâmplătoare. Ele îşi au originea în modul în care s-a implementat acest sistem. Să ne amintim întâi succesul înregistrat în etapa de aderare iniţială, când s-a reuşit o promovare foarte bună a sistemului. Trebuie să menţionăm apoi şi calitatea legislaţiei. Legile adoptate în România cu privire la sistemul de pensii s-au dovedit a fi foarte bune în coordonatele lor principale, chiar dacă în anumite chestiuni punctuale au mai necesitat sau încă mai au nevoie de unele modificări. Am aplicat nişte elemente care au ţinut cont de experienţa ţărilor din jurul nostru şi am reuşit să evităm erorile care au afectat lansarea pensiilor private în alte ţări. Din punct de vedere investiţional, am ajuns la rezultate bune în primul rând pentru că fondurile de pensii au aplicat o politică investiţională prudentă, care ar putea fi considerată chiar exagerată pe alocuri, dar care s-a dovedit a fi bună în contextul respectiv. În plus, de ce nu, se poate spune că nevoia de finanţare a statului român şi a companiilor private, în special în Europa, a oferit fondurilor de pensii condiţiile necesare pentru a realiza plasamente foarte bune. Cu alte cuvinte, fondurile de pensii au reuşit să valorifice oportunităţile oferite de această criză financiară, astfel încât în prezent au în portofoliu deţineri cu dobânzi ridicate, încă din 2007, care acum îşi arată rezultatele. Acestea sunt instrumente care ajung acum la scadenţă după ce au încorporat acele dobânzi mari şi astfel s-au înregistrat rezultatele pe care le analizăm acum.
Dacă este să contabilizăm şi o lipsă, cred că aceasta este legată de modul în care sunt explicate participanţilor aceste rezultate şi politicile investiţionale. Am convingerea că simpla publicare, de două ori pe an, a structurii detaliate a investiţiilor nu este suficientă. De aceea, noile norme cer administratorilor să publice un raport amănunţit privind politica de investiţii, explicând pe înţelesul tuturor motivaţiile care stau la baza opţiunilor pentru anumite tipuri de plasamente. Este un exerciţiu dificil atunci când ai de-a face cu un domeniu atât de tehnic cum este cel al investiţiilor financiare, dar cred că este absolut necesar pentru ca publicul să înţeleagă activitatea fondurilor şi să aibă încredere în rezultatele obţinute.

PRIMM: Ce aşteptări trebuie să aibă participanţii în ceea ce priveşte rezultatele viitoare ale fondurilor de pensii? Se vor menţine ratele înalte de randament?
M.O.:
Anul 2011 este foarte important din punct de vedere al investiţiilor, pentru că se manifestă o schimbare a trendului: este vizibilă scăderea dobânzilor de pe piaţă, ceea ce ar putea influenţa rezultatele din anii următori, 2012 – 2013, dacă structura de plasamente nu se va orienta către investiţii alternative. Am în vedere aici creşterea ponderii în acţiuni, private equity sau fonduri de private equity, investiţii în metale preţioase şi mărfuri, alte tipuri de fonduri de investiţii, chiar şi pe imobiliare, sau infrastructură, prin intermediul altor fonduri specializate în investiţii în infrastructură. România are un potenţial uriaş în materie de investiţii în infrastructură, iar fondurile de pensii ar putea contribui aici.
O astfel de reorientare trebuie însă gestionată cu grijă, considerând că investiţiile alternative pot fi oportunităţi de creştere a randamentelor investiţionale, dar au la rândul lor şi riscuri. Trebuie să fim foarte atenţi să definim aceste tipuri de investiţii, în sensul de a înţelege mecanismul lor, de a stabili modul de evaluare şi gradul de risc implicat, astfel încât acoperirea riscului să fie gestionabilă. Să nu uităm niciun moment că fondurile de pensii rămân fonduri care investesc pe termen lung, dar prudent.

PRIMM: Aţi spus în câteva rânduri că, pentru pensiile private, 2011 va fi, în principal, anul unor clarificări din punct de vedere legislativ. Vă propun să recapitulăm care sunt priorităţile din acest punct de vedere şi care este stadiul în care se află proiectele legislative în cauză.
M.O.:
După cum am spus, este absolut necesară o diversificare sectorială a investiţiilor, dar şi a tipurilor de risc. Cea de-a doua poate fi realizată prin instituirea unei organizări a fondurilor de tipul multi-fond pe sistemul life cycle. În acest sens am elaborat un proiect de modificare a Legii nr. 411 privind fondurile de pensii administrate privat care include această soluţie, precum şi alte propuneri. Acesta ia în considerare experienţa ultimilor 3 ani, dată de situaţia actuală, de criza financiară, precum şi soluţiile care s-au conturat în toate dezbaterile internaţionale. Specialiştii din întreaga lume sunt de acord că, date fiind limitările şi costurile ridicate, nu includerea unor garanţii suplimentare ar fi soluţia corectă, ci această organizare de tip life cycle, care să ia în considerare, în stabilirea profilului investiţional adecvat, vârsta participanţilor şi data când ei ies la pensie. În principiu, în perioada tinereţii trebuie investit în acţiuni sau instrumente cu risc ridicat, dar potenţial de câştig pe măsură, în timp ce, odată cu apropierea de vârsta pensionării, prioritară devine protejarea activelor într-un fond conservator sau cu risc scăzut. Proiectul a fost înaintat deja la Ministerul Muncii şi rămâne de văzut când intră în planul de reglementări al ministerului şi Guvernului. Este posibil să intre pe agenda legislativă chiar în acest an sau în 2012. Să nu uitam însă că mai sunt încă 3 proiecte legislative în lucru în ceea ce priveşte domeniul pensiilor.
Primul dintre acestea, Legea Fondului de Garantare, este în faza finală a circuitului parlamentar şi, dat fiind că nu mai sunt decât chestiuni minore de hotărât, cred că va fi adoptat foarte curând. Urmează apoi implementarea, în termen de 6 luni, ceea ce înseamnă o operaţiune de construcţie instituţională.
Proiectul pentru Legea de plată a pensiilor a necesitat o serie de lămuriri suplimentare, astfel că am retransmis la Ministerul Muncii un proiect actualizat şi asteptăm să intre în procesul de avizare. Adoptarea ei nu este neapărat o urgenţă, dar este bine ca legea să existe, pentru că ea întregeşte tabloul pensiilor private, atât pentru participanţi, cât şi pentru operatori.

PRIMM: Proiectul vizând legea pensiilor ocupaţionale a fost supus dezbaterii publice, demers pe parcursul căruia s-au formulat o serie de obiecţii faţă de forma propusă. Ce noutăţi aveţi cu privire la acest subiect?
M.O.:
Noi ne menţinem punctul de vedere, şi anume că ar fi suficientă o amendare a Legii nr. 204 privind pensiile private facultative, nu adoptarea unei legi noi, care presupune costuri suplimentare pentru sistem şi reluarea unor proceduri elaborate de avizare.
Din câte ştiu însă, Ministerul Muncii a avansat pe circuitul de avizare proiectul de lege, în forma în care a fost supus dezbaterii. În viziunea Ministerului, Legea nr. 263 privind sistemul unitar de pensii publice ar impune elaborarea unei legi distincte privind pensiile ocupaţionale. Eu cred că ar trebui înţeles acest lucru în spiritul legii, în sensul introducerii acestui segment în sistemul de pensii din România, ca o extindere a posibilităţilor de economisire pentru pensie. Odată acceptat acest lucru, părerea mea este că trebuie adoptată soluţia legislativă cea mai simplă, care să permită un grad mare de negociere între partenerii sociali interesaţi, dar şi o supraveghere strictă şi minimizarea costurilor aferente. Numai aşa noul sistem va fi atrăgător pentru toate entităţile implicate – angajatori, administratori, participanţi - şi-şi va putea atinge obiectivele.

PRIMM: Ce se ştie nou, la nivelul instituţiei dumneavoastră, cu privire la includerea cadrelor militare în Pilonul II de pensii private?
M.O.:
Din păcate, acesta este un subiect mort în momentul de faţă. Am estimat iniţial că până la sfârşitul lui februarie lucrurile se rezolvă, dar sunt nevoit să constat că au intervenit complicaţii neprevăzute. Aplicarea efectivă a prevederilor Legii nr. 263, prin efectul cărora militarii devin participanţi şi la Pilonul II, ţine de înfiinţarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale. Oficial, ele au fost înfiinţate, dar nu sunt încă funcţionale din punct de vedere al resurselor umane şi materiale. Noi am încercat să actualizăm normele de aderare care funcţioneaza în relaţia cu Casa Naţională de Pensii publice la noua legislaţie. Putem să le aplicăm oricând, dar ele nu vor funcţiona pentru că nu există suportul necesar. Ca atare, lucrurile stau încă pe loc şi nu pot estima când se va debloca acest proces.

PRIMM: Dacă ar fi să facem un top al priorităţilor absolute pentru sistemul de pensii din România, ce aveţi în vedere pentru următorii ani?
M.O.:
Eu gândesc că, din perspectiva Comisiei, prioritatea absolută este modificarea Legii nr. 411. Dacă am avea această lege modificată, am putea să ne stabilim şi o strategie mai clară cu privire la ceea ce avem de făcut mai departe. Este greu să creezi strategii atunci când cadrul legal este supus schimbării.
Pe de altă parte, este prioritar să actualizăm până la sfârşitul acestui an cadrul legal legat de depozitare, investiţii şi evaluare. Este vorba de reglementări secundare foarte importante atât pentru noi, cât şi pentru piaţă, pentru că este momentul să adoptăm măsuri care să permită menţinerea rezultatelor investiţionale la un nivel ridicat de rentabilitate. Finalizarea acestor texte normative stă în puterea noastră, este nevoie numai de dialog şi de efortul conjugat al Comisiei şi pieţei pentru a ajunge la cea mai bună formulă şi eu sper că vom reuşi să realizăm acest lucru.

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Mircea OANCEA, Preşedinte CSSPP).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Bunurile sau viata? Ce isi asigura romanii?

Paul SWOBODA - Presedinte al Directoratului GRAWE Romania

Adina MANDOIU - Director de Marketing, PR si Comunicare, GRAWE Romania

Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii


TOP Stiri 1asig

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!