Interviu
Mircea OANCEA Preşedinte CSSPP
Autor:Alex ROŞCA
Marti, 29 Iunie 2010

Pensiile private traversează din nou o perioadă fierbinte, ameninţate cu reducerea contribuţiilor până la aneantizare, în goana Guvernului după fiecare picătură care ar putea alimenta gaura neagră a bugetului de stat. Despre efectele unui astfel de demers, într-o discuţie transmisă live de la FIAR 2010, cu…

Mircea OANCEA
Preşedinte CSSPP

 

PRIMM: Domnule Preşedinte, discuţia noastră are loc în contextul în care zilele trecute Ministrul Finanţelor şi-a anunţat intenţia de a reduce masiv nivelul contribuţiilor la Pilonul II de pensii private. Cum comentaţi?

Mircea OANCEA: În primul rând să precizăm că decizia la care v-aţi referit mai devreme nu este încă luată, nu este consemnată în niciun document oficial. Rămâne de văzut dacă ea se va concretiza şi, dacă da, cât de mare va fi reducerea. Sperăm totuşi ca această decizie să nu fie adoptată şi vom face demersuri de sprijinire a sistemului şi de conştientizare a factorilor de decizie, în sensul că adoptarea unei astfel de decizii afectează o politică pe termen lung, sănătoasă, cu beneficii pentru viitorii pensionari şi totodată purtătoare de investiţii în economie.

Vreau să subliniez un lucru, şi anume că existenţa sistemului de pensii private este o politică asumată de autorităţi în 2006, pentru care s-a prevăzut iniţial un mod clar de finanţare, prin emisiuni de titluri de stat pe termen mediu şi lung, în care cumpărătorii să fie, în principal, chiar fondurile de pensii, sau din venituri din privatizare. Din păcate, constatăm acum că acele discuţii au fost uitate, şi finanţarea unui astfel de sistem, pe principii sănătoase, este în pericol de a fi sacrificată pentru consum, pentru necesităţi stricte de plată în vederea consumului şi nu a economisirii.

PRIMM: Din semnalele pe care le aveţi, credeţi că această decizie se va aplica sau mai există loc de întoarcere?

M.O.: Semnalele sunt rele, ceea ce, în situaţia dată, nu este de mirare. Speranţa noastră este că, dacă se va lua o astfel de decizie, să fie foarte clar înţeles că ea va trebui să aibă un termen de aplicare foarte scurt. Altfel, trebuie efectiv să uităm că ne-am propus să facem pensii private şi că ne-am propus să creştem venitul de înlocuire pe termen lung pentru pensionari, pentru că în condiţiile în care, după doi ani de zile, nu avem decât, în medie, sub 200 euro pentru fiecare cont participant, nu putem aştepta să obţinem pensii semnificative. Un sistem nefinanţat nu poate să producă rezultate interesante.

PRIMM: Operatorii au comentat situaţia ca pe „a doua lovitură sub centură”. Foarte direct, cum vor fi afectate fondurile de Pilon II în această situaţie?

M.O.: Eu am spus-o în alţi termeni: este practic a doua stopare a reformei, în doi ani de zile. Categoric că fondurile de pensii vor fi afectate, vor fi subfinanţate, atât în ceea ce priveşte nivelul acumulării, cât şi în ceea ce priveşte serviciile pe care ar trebui să le ofere administratorii. În condiţiile în care administratorii obţin venituri din administrare, iar acestea sunt foarte reduse, nu vor face decât să subziste, fără a face alte investiţii necesare pentru o administrare de calitate.

Pe de altă parte, să nu uităm că vorbim în cazul acesta de o reducere a capitalului românesc destinat strict pentru investiţii pe termen lung. Şi e vorba de un capital care aduce stabilitate, atât sistemului financiar, cât şi economiei în general. Nu este vorba de capital speculativ, care vine şi pleacă în funcţie de semnalele economice date la nivel global sau la nivel de ţară.

Contribuţiile foarte mici înseamnă că fondurile de pensii nu vor putea produce sumele necesare pentru a oferi pensii suficiente, oricât de bune ar fi randamentele pe care le vor obţine. Ţinând cont şi de studiile de specialitate existente, apreciem că dacă nu se adoptă o decizie de finanţare a sistemului de pensii private cu contribuţii de minimum 10% din venitul brut al unui salariat, pe perioade de 30 - 40 de ani, rezultatele vor fi foarte slabe. Şi atunci ne vom întreba de ce sistemul de pensii sau reforma, aşa cum a fost gândită, nu a produs efectele aşteptate.

PRIMM: Ce poate face Comisia pentru a sprijini sistemul de pensii? Poate ceva legat de Pilonul III? Aţi putea stimula cumva o dezvoltare a operatorilor pe acest segment?

M.O.: În primul rând, trebuie să spun clar că nu este surprinzător ce se întâmplă, dar asta nu înseamnă că nu ne afectează şi că nu trebuie să reacţionăm. Toate semnalele de până acum ne-au dus la concluzia că, dacă nu se adoptă o politică cu o susţinere largă, în momente de genul acesta se „taie” de unde se consideră că nu este stringent necesar pentru moment. Noi vom căuta ca, împreună cu administratorii, cu Guvernul şi cu Ministerul Muncii, care promovează politica în domeniu, să contribuim la încheierea unui pact, dacă se poate, un pact social. Vrem să readucem în discuţie momentul 2006, când s-a adoptat în Guvern un Memorandum pentru implementarea Pilonului II de pensii. Să aducem în discuţie cum au fost la momentul respectiv estimate costurile implementării sistemului şi cum s-a estimat că vor fi suportate acestea. Dacă lucrul acesta este bine precizat şi toţi partenerii şi-l asumă, atunci nu va fi greu ca în fiecare an, la construirea bugetului, să se stabilească clar care sunt sursele. Ar trebui să se discute inclusiv cu fondurile de pensii. Noi suntem oricând disponibili pentru a găsi modalităţi şi soluţii, cum ar fi emisiuni de titluri de stat pentru fonduri de pensii, pe 5, 10 sau chiar mai mulţi ani, cu dobânzi negociate, astfel încât statul să nu fie obligat să se împrumute pe termen scurt, să fie la mâna băncilor, cum este acum.

În ceea ce priveşte Pilonul III de pensii private facultative, se dovedeşte, o dată în plus, că o componentă sau mai multe componente de economisire cu acumulare pot să compenseze aceste riscuri politice care sunt aferente Pilonului II de pensii. Dar pentru asta trebuie să ajungem la concluzia că aceste pensii facultative trebuie stimulate prin nişte măsuri fiscale. Peste tot în lume aceasta a fost soluţia.

În plus, trebuie întărită componenta de educaţie. Eu am ajuns la concluzia că educaţia se face foarte greu în condiţiile în care oamenii nu sunt implicaţi; este greu să convingi populaţia de necesitatea de a-şi încheia o pensie facultativă, dacă oamenii nu au experimentat beneficiile acesteia, măcar la nivelul de stimulent oferit de stat. Şi atunci, din funcţionare, se vor convinge că acest sistem este transparent, că banii respectivi reprezintă proprietate individuală care revine, eventual, moştenitorilor, dacă participantul nu supravieţuieşte, vor înţelege de ce trebuie să contribuie mai mult.

Pe lângă pensiile facultative individuale, noi considerăm că ar trebui să gândim şi componente suplimentare, chiar pensii ocupaţionale. Eu cred că atunci am acoperi toată plaja de posibilităţi de economisire în vederea pensiei, ar creşte gradul de încredere şi gradul de informare, şi partea de pensii obligatorii, cu un risc politic major, ar scădea din atenţia publică şi s-ar reduce foarte mult din atacurile care sunt în momentul de faţă asupra sistemului.

Dacă sistemul de pensii private nu va avea o finanţare cu contribuţii de minimum 10% din venitul brut al unui salariat, pentru 30 - 40 de ani, vom ajunge să ne întrebăm de ce reforma, aşa cum a fost gândită, nu a produs efectele aşteptate.

PRIMM: Vorbeaţi mai devreme despre ipoteza unor facilităţi fiscale pentru pensiile facultative, în condiţiile în care bugetul de stat „geme” şi Guvernul aleargă după fiecare bănuţ. Ar fi posibilă o astfel de măsură?

M.O.: Desigur, pentru că această componentă fiscală ar însemna un efort bugetar foarte mic. Ea funcţionează şi în momentul de faţă, dar nu este încă totală. În acest sens, măsurile trebuie gândite şi luate din timp. Este în momentul de faţă în Parlament proiectul de lege privind sistemul public de pensii, care prevede că aceste contribuţii pentru pensii facultative sunt deductibile integral, începând cu 1 ianuarie 2011, când ar urma să intre în vigoare legea. Astfel încât, pornind de la acest aspect, se poate gândi, în anii următori, un nivel mai mare de deductibilitate, de la 400 euro spre 1.000 euro. În condiţiile în care statul sau Ministerul de Finanţe îşi asumă o astfel de măsură, ea poate produce efectele scontate într-un termen de 3-5 ani, pentru că sistemul de pensii, din păcate, din punct de vedere al educaţiei financiare, necesită un termen mai mare de înţelegere a mecanismelor de funcţionare şi de câştigare a încrederii.

PRIMM: În concluzie?

M.O.: Trebuie să se înţeleagă că noi nu facem o pledoarie pentru eliminarea pilonului public de pensii. Acesta, deşi sunt păreri contradictorii chiar în rândul specialiştilor, în opinia mea va rămâne ca şi componentă a sistemului de pensii, care să asigure un nivel minim de înlocuire. Şi eu îndrăznesc să fac o estimare că acest nivel, în următorii 2-3 ani de zile, nu va putea să fie niciodată peste 30% din salariul mediu brut. Pentru a accede la o pensie care să depăşească acest nivel, numai economisirea individuală este soluţia, iar statul este dator s-o încurajeze.

 

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Mircea OANCEA Preşedinte CSSPP).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Bunurile sau viata? Ce isi asigura romanii?

Paul SWOBODA - Presedinte al Directoratului GRAWE Romania

Adina MANDOIU - Director de Marketing, PR si Comunicare, GRAWE Romania

Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii


TOP Stiri 1asig

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!