Pensii
O schimbare de optică?
Marti, 07 Septembrie 2010

Sistemele de pensii redistributive pot furniza pensionarilor doar o protecţie contra sărăciei, dar nu sunt şi, mai ales, nu vor mai fi capabile să genereze o pensie adecvată, care să permită menţinerea standardului de viaţă, este premisa de la care porneşte un document adoptat în 2008 de Comitetul de Protecţie Socială al Uniunii Europene. Ca urmare, subliniază autorii, obţinerea unui nivel corespunzător al pensiilor este condiţionată de existenţa şi funcţionarea eficientă a sistemelor de pensii private.

Într-o societate care se confruntă cu o îmbătrânire accelerată a membrilor săi, nu este de mirare că problematica pensiilor se află din ce în ce mai mult în centrul atenţiei. Prima concluzie, unanim acceptată, este aceea că sistemele publice de pensii, redistributive, reprezintă o soluţie depăşită, greu de adaptat într-o formulă sustenabilă condiţiilor demografice actuale şi viitoare. Sistemele PAYG sunt direct afectate de îmbătrânirea populaţiei, dat fiind că baza lor contributivă se îngustează vizibil, în timp ce numărul beneficiarilor este într-o continuă creştere. Singura soluţie identificată până în prezent pentru a ameliora ratele de dependenţă din ce în ce mai nefavorabile şi pentru a face faţă retragerii din activitate a generaţiei baby-boomer, precum şi longevităţii crescute, este cea a creşterii vârstei reale de pensionare.

Nici sistemele finanţate (bazate pe acumularea contribuţiilor şi fructificarea lor investiţională) nu sunt complet ferite de provocarea născută de creşterea longevităţii: dacă volumul contribuţiilor nu creşte corespunzător sau durata plăţii beneficiilor nu este scurtată printr-o pensionare mai târzie, beneficiile plătite vor fi sensibil mai reduse.

Perspectivele din ce în ce mai dificile ale sistemelor publice determină, firesc, o precupare sporită pentru a identifica surse alternative de venituri la pensie, mai puţin dependente de resursele statului sau de „solidaritatea inter-generaţii” - care, prin povara fiscală în creştere, tinde să devină mai degrabă o „duşmănie între generaţii”. Prima opţiune se îndreaptă către sistemele de pensii private, fie ele ocupaţionale sau individuale, obligatorii sau facultative. Este clar că rolul acestora este acela de a suplimenta pensia publică până la un nivel care să permită conservarea standardului de viaţă. Mai puţin clar este, în acest moment, în ce măsură schemele de pensii private, în configuraţia actuală, sunt apte să-şi îndeplinească acest rol şi, mai ales, ce trebuie făcut pentru ca acestea să devină cu adevărat soluţia problemei.

Economisim cât putem sau cât trebuie?

Dacă nu se iau în considerare şi celelalte surse de beneficii sau venituri legate de pensionare, sistemele de pensii private nu pot furniza, în prezent, o imagine clară privind gradul de adecvare a pensiilor. Contribuţia totală a schemelor de pensii administrate privat la veniturile pensionarilor depinde de mărimea contribuţiilor, gradul de penetrare a acestor scheme, maturitatea lor (proporţia pensionarilor care au contribuit pe durata întregii cariere), precum şi de ponderea segmentului privat în ansamblul fiecărui sistem naţional de pensii. La nivel european, ponderea în pensie a veniturilor obţinute din segmentul privat variază puternic de la ţară la ţară. Astfel, în cele mai multe dintre ţările europene, pensiile publice deţin încă ponderea principală în constituirea veniturilor la pensie. Cât de consistentă este completarea adusă de pensiile private reprezintă un aspect care depinde de o multitudine de factori – de la cei culturali, până la cei politici sau de însăşi vechimea sistemelor de pensii private. Iată câteva situaţii tipice:

  • există numeroase ţări membre UE în care contribuţia pensiilor private la constituirea pensiei este neglijabilă: pe de o parte, în ţări ca Grecia, Spania, Franţa, Malta şi Luxemburg, sistemele de pensii private nu s-au dezvoltat semnificativ, în parte pentru că până acum aceste ţări au dispus de un pilon public de pensii foarte generos; pe de altă parte, în blocul ţărilor ex-comuniste din Europa Centrală şi de Est, sistemele de pensii private sunt prea „tinere” pentru a genera rezultate semnificative;
  • în alte ţări ale Uniunii Europene, schemele de pensii private furnizează între 5% şi 20% din veniturile la pensie. Din această categorie fac parte Belgia, Danemarca, Cipru, Finlanda, Portugalia şi Suedia;
  • în sfârşit, sistemele de pensii private din Olanda, Marea Britanie sau Irlanda, cele mai vechi şi puternice din Europa, reuşesc să furnizeze între 20% şi 30% din veniturile pensionarilor.

De remarcat însă că, aproape peste tot, contribuţia pensiilor private la constituirea veniturilor de pensionare este puternic neuniformă în rândul diferitelor categorii de populaţie: datele existente arată că pensiile private joacă un rol neglijabil în veniturile pensionarilor din categoriile mai sărace ale populaţiei, în timp ce, pentru păturile cu venituri ridicate, o bună parte din resursele financiare la pensionare provine din pensii ocupaţionale sau individuale. Ca urmare, problematica pensiilor private are cel puţin două aspecte esenţiale:

g cum facem ca volumul şi durata de contribuţie să crească suficient ca schemele de pensii private să poată genera o pensie mai substanţială?

g cum facem ca soluţia pensiei private să se adreseze şi păturilor sărace, cu posibilităţi reduse de economisire de-a lungul vieţii active?

Pilonul II, sub presiunea deficitului bugetar

Răspunsul la chestiunea penetrării pare să se afle în caracterul obligatoriu sau semi-obligatoriu al înrolării în schemele de pensii de tip Pilon II, în care contribuţiile sunt prelevate din contribuţiile sociale plătite deja de angajaţi către sistemul public de pensii. O participare cât mai largă a salariaţilor de toate categoriile la astfel de scheme de pensii ar asigura – fără a solicita un efort financiar din partea participanţilor – existenţa unei suplimentări generalizate a pensiei publice.

Dificultatea majoră derivă din deficitele pe care cedarea în administrare privată a unei părţi din contribuţiile sociale le creează bugetelor publice de pensii, deja în dificultate. De altfel, criza economică a pus în evidenţă foarte pregnant acest aspect, nu puţine fiind exemplele de ţări care, după ce au implementat cu succes un pilon de pensii private obligatorii, au dat înapoi pe calea reformei, îngheţând, reducând sau chiar desfiinţând temporar contribuţiile virate către acest segment. O soluţie ar fi acceptarea de către organismele europene a recentei propuneri înaintată de 9 state europene, printre care şi România, de a se exclude din calculul deficitului bugetar consolidat sumele aferente transferurilor către sistemul privat de pensii. În lipsa unui aviz pozitiv asupra acestei propuneri, este evident că dezvoltarea Pilonului II în statele care l-au implementat va fi frânată, în timp ce restul statelor vor ezita să se „înhame” la o povară bugetară suplimentară.

Pilonul III, în atenţie

Cu un pilon public cu viitor incert, căruia i se adaugă o susţinere limitată a Pilonului II, se pare că singura cale deschisă rămâne cea a pensiilor private facultative. De altfel, semnale orientate în acest sens se fac auzite din ce în ce mai des la nivelul clasei politice, indicând o posibilă schimbare de percepţie şi orientare, reprezentanţi ai autorităţilor vorbind public din ce în ce mai des despre slăbiciunile sistemului public de pensii şi despre necesitatea economisirii individuale. Astfel, în Polonia, Michal BONI, Şeful Corpului de Consilieri ai Premierului, a declarat recent că Polonia ar trebui să se concentreze pe găsirea metodelor de a încuraja populaţia să economisească mai consistent în sistemul de pensii private facultative. O afirmaţie similară a venit şi din partea Ministrului de Finanţe român, Sebastian VLĂDESCU, care a declarat: Va fi absolut necesar un sistem de deductibilităţi foarte solid pentru Pilonul III de pensii (...), astfel încât toţi să fie încurajaţi să se gândească la pensii şi asigurări private, pentru că sistemele statale de susţinere şi protecţie socială vor fi tot mai greu de făcut funcţionale.

Trecând în planul faptelor concrete, amedamentele la Codul Fiscal adoptate de Guvernul croat în iulie au adus o deducere fiscală anuală de circa 850 euro pentru angajatorii care plătesc pentru salariaţii lor contribuţii la fondurile de pensii facultative. Această facilitate fiscală se adaugă subvenţiei de 25% aplicată contribuţiilor individuale la fondurile de Pilon III.

Un alt exemplu vine din Italia, unde INPS, echivalentul italian al Casei Naţionale de Pensii, a trimis, pentru prima dată în istoria sa, cca. 20 milioane de scrisori prin care a atras atenţia contribuabililor asupra situaţiei pensiei lor publice, cu scopul de a a ajuta cetăţenii să-şi formeze o imagine corectă asupra viitorului lor financiar la pensie şi să ia o decizie informată atunci când se hotărăsc dacă să contribuie la un fond de pensii sau nu.

Cu siguranţă, la nivel european, o soluţie care să se potrivească tuturor ţărilor va fi dificil de găsit. Nici presiunile cu care se confruntă bugetele publice de pensii nu sunt egale, de unde şi un nivel diferit de preocupare şi în mediul politic şi executiv. Totuşi, tendinţele de viitor sunt clare, iar calea de a le face faţă pare să fie, de asemenea, conturată: numai transferul masiv de la responsabilitatea socială la cea individuală în chestiunea pensiilor va „uşura” cumva soarta pensiilor publice, menţinându-le viabile.


Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (O schimbare de optică?).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Cum arată perspectivele financiare pentru viitorii pensionari?

Alexandru CIUNCAN - Secretar General, APPA -Asociația Pentru Promovarea Asigurarilor
Ciprian LADUNCA - CFO, METROPOLITAN Life 
Sergiu Costache - Revista PRIMM Asigurari & Pensii

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!