Interviu
Paul CARTY, Chairman, EU Commitee, BIPAR
Autor:Interviu realizat de Alexandru CIUNCAN, Traducere și editare: Vlad BOLDIJAR
Vineri, 04 Martie 2016

La începutul lunii februarie, Directiva privind Distribuția în Asigurări (IDD) a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Directiva a intrat deja în vigoare, iar statele membre au la dispoziţie doi ani pentru a se conforma. Despre noile schimbări și provocări aduse de IDD piețelor europene de asigurare am stat de vorbă cu...

PRIMM: Care sunt principalele schimbări pe care le aduce IDD în peisajul legislativ?

Paul CARTY: Sunt câteva modificări. Cea mai mare dintre acestea se referă la domeniul de aplicare, care este mult mai extins față de cel al IMD. IDD se aplică tuturor distribuitorilor de produse de asigurare – fie că vorbim de intermediari, asigurători direcți, agregatori și intermediari auxiliari, cum ar fi furnizorii de servicii și distribuitorii de bunuri care desfășoară activitatea de intermediere în asigurări în plan auxiliar.
IDD se referă la toate produsele de asigurare, inclusiv IBIPs (Insurance Based Investment Products). Alte modificări importante se referă la faptul că IDD introduce şi în cazul asigurărilor non-viață cerinţa emiterii unui document cu informații despre produs, PID (Product Information Document), respectiv cerințe de pregătire profesională mai ridicate, inclusiv de dezvoltare profesională continuă, și aduce,  de asemenea, cerințe privind guvernanţa produsului (aşa-numitul POG – Product Oversight and Governance).
Alte noutăți se referă la introducerea obligaţiei de a comunica detaliile relevante cu privire la practicile de cross selling și la introducerea unei noi împărţiri a competenţelor și puterilor între statele de domiciliu şi cele gazdă ale operatorilor în domeniu.
Probabil şi mai importante sunt cerinţele suplimentare introduse pentru aceste IBIPs, cu privire la conflictele de interese care pot să apară în evaluarea justeţii şi adecvării produsului pentru consumator, deşi,  spre deosebire de MiFID, Directiva la care ne referim nu interzice comisionarea unui consilier independent.

PRIMM: Care considerați că este cea mai mare provocare în implementarea IDD, începând cu ianuarie 2018?

P.C.: Evitarea reglementării excesive – aşa-numita practică de „gold plating”, respectiv introducerea unor măsuri care să depășească cerințele specificate în Directivă. IDD este o directivă de armonizare minimă. Cu alte cuvinte, statele membre transpun Directiva în legislația națională, dar acestea nu o pot face la un nivel inferior cerințelor minime de conformitate – pe de altă parte, dacă se consideră necesar, statele membre pot introduce măsuri suplimentare de reglementare, pentru a asigura protecția consumatorilor din propriile piețe.

O altă provocare va fi aceea de a avea reglementări de Nivel 2 şi 3 eficiente, care să nu introducă paliere de cerințe suplimentare. Trebuie amintit că toate aceste reglementări au caracter cumulativ și sunt extrem de costisitoare. Mă aștept ca,  în următoarele câteva luni, să fie acordată o mare atenție elaborării actelor delegate (Delegated Acts), în special. Timpul va fi scurt, iar Comisia Europeană va solicita într-o perioadă scurtă de la EIOPA consilierea tehnică asupra legislației secundare. Este de așteptat ca EIOPA să răspundă până la finalul anului curent sau la începutul anului 2017.

PRIMM: Care vor fi principalele efecte asupra consumatorilor, ținând cont de faptul că unele dintre subiectele „fierbinți” au fost lăsate în seama legislației secundare?

P.C.: IDD va spori protecția consumatorilor, căci le va permite acestora să primească informații mult mai clare asupra unui produs de asigurare.
Directiva asigură, de asemenea, un mediu echitabil pentru asigurați, aceștia beneficiind atât de informaţii comparabile,  cât și de protecție, indiferent de furnizorul asigurării.
Dar, din perspectiva protecției consumatorului, exceptările aplicate ariei de cuprindere a IDD ar fi putut fi limitate și mai mult. Excluderile prevăzute în cazul intermediarilor auxiliari sunt prea largi, și ca urmare, multe activități de distribuție de asigurări realizate de companiile de turism sau închirieri auto ar putea să nu fie cuprinse de IDD.
„Banala” poliță de „anulare” a călătoriei – sau cea mai cunoscută,  precum cea de asistență de călătorie –, nu sunt polițe simple, iar consumatorii au nevoie de sfaturi. Există uneori mai mult de 20 de secțiuni diferite în cadrul unei polițe cu tot felul de cerințe și excluderi complicate, de exemplu afecțiuni medicale pre-existente, care ar putea justifica refuzul acoperirii. Dacă nu li se furnizează o acoperire prin asigurare adecvată, clienții s-ar putea găsi în situaţia de a plăti o factură medicală uriaşă pentru care nu beneficiază de despăgubire. Acest lucru poate avea consecințe grave.
Ar putea fi excluse de asemenea, spre exemplu, polițele de asigurare a bunurilor din locuință furnizate de magazinele online, adeseori multinaţionale, care vând mobilier, biciclete, electronice etc., sau orice pachet de asistență care vizează mașinile inteligente (e-connected cars) ce se vor vinde în viitorul apropiat.
IDD, din păcate, nu a fost „testat pentru viitor”.

Statele membre transpun Directiva în legislația națională, dar acestea nu o pot face la un nivel inferior cerințelor minime de conformitate.

PRIMM: Din punctul de vedere al costurilor, sunt intermediarii în asigurări pregătiți pentru punerea în aplicare a prezentei Directive?

P.C.: Chestiunea costurilor este o problemă esențială, și nu doar pentru intermediari. Să clarificăm! Toate costurile vor fi suportate de către consumator sub forma costului produselor sau serviciilor. Aceasta este realitatea.
În ceea ce privește un răspuns specific la întrebarea dumneavoastră, intermediarii nu vor avea altă alegere de făcut decât aceea de a suporta costul inițial de pregătire pentru Directivă. Cu toate acestea, nu va fi posibil să se pregătească în întregime până ce reglementările de Nivel 2 și 3 nu vor fi finalizate.
Cel mai probabil,  aceste norme nu vor putea fi finalizate înainte de trimestrul 1/2017, dată de la care intermediarii și furnizorii lor de servicii (în special cei din zona IT) vor avea toate condițiile să demareze în mod corespunzător implementarea Directivei, începând cu trimestrul 1/2018.
Cu siguranță, schimbările introduse de IDD vor avea un impact mai mare în unele dintre statele membre față de altele. În consecință, perioada de pregătire și implicit activitățile desfășurate în acest sens  se vor diferenția.  
Cea mai mare temere a mea cu privire la costuri este că reglementările de Nivel 2 și 3 au potențialul – chiar şi în absenţa suprareglementării la nivel național – să genereze costuri suplimentare în mare parte inutile. Uneori, în dorinţa bine intenţionată de a elimina din piaţă abuzuri care, chiar grave, sunt cu totul periferice în pieţele de asigurări, reglementatori bine intenţionaţi – inclusiv EIOPA, Comisia Europeană sau autorităţile statelor membre –, emit legi care afectează toate contractele de asigurări şi toţi asiguraţii, chiar dacă aceştia din urmă nu s-au confruntat niciodată cu dificultăţi. Spre comparație, situația poate fi asemănătoare cu cea a unui medic care tratează o răceală banală cu chimioterapie! Cred cu tărie că autoritățile de reglementare trebuie să privească întregul proces în perspectivă şi cu o atitudine reţinută!

IDD va spori și mai mult protecția consumatorilor,  căci le va permite acestora să primească informații mult mai clare asupra unui produs de asigurare.

PRIMM: Sunt voci care afirmă că, odată cu implementarea IDD, distribuitorii de asigurări vor face investiții suplimentare semnificative – în special pe partea de IT. Cum comentați?

P.C.: Așa cum am spus mai devreme, depinde! În ceea ce privește punerea în aplicare la nivel național, în unele dintre piețe, IDD nu va avea un impact foarte mare. De asemenea, depinde de configuraţia măsurilor de Nivel 2. IDD împuternicește Comisia Europeană să adopte Delegated Acts pentru a specifica diferite cerințe de reglementare pe o varietate de probleme (monitorizarea şi guvernanţa produselor, iar pentru produsele cu componentă investiţională, managementul conflictelor de interese, stimulente etc.).

PRIMM: Care este opinia dumneavoastră asupra transparenței comisionului și cum ar trebui să fie reglementată această speță, având în vedere varietatea soluțiilor utilizate de intermediari în toată Europa? Cum vedeți problematica conflictelor de interese?

P.C.: IDD prevede, pentru o mai bună protecție a consumatorilor, că distribuitorii de asigurări vor trebui să acționeze onest, corect și profesionist, în conformitate cu interesele clienților. În particular, ei nu pot face nici un aranjament cu titlu de remunerație sau relativ la volumul vânzărilor – care i-ar putea determina să recomande unui client un anumit produs în dauna unui alt produs care ar răspunde mai bine nevoilor clientului.
Înainte de încheierea contractului, consumatorilor le vor fi furnizate informații clare despre statutul profesional al persoanei care vinde produsul de asigurare și despre modul în care aceasta va fi remunerată. Acest lucru nu este valabil pentru riscurile mari și pentru activitatea de distribuție de produse de reasigurare.
Eu cred că prezentarea acestor informații clare, semnificative și relevante la nivel de contract îi va ajuta pe consumatori să ia decizii în cunoștință de cauză când cumpără produse de asigurare. Cred, de asemenea, că în cazul asigurărilor generale, și în cazul asigurărilor de viață de tip „pure risk”, orice furnizare de informații suplimentare ar conduce la denaturarea și slăbirea concurenței, ceea ce se va răsfrânge negativ chiar asupra clienţilor. Totodată, ar distrage atenția  consumatorului de la informațiile relevante cu privire la poliţa sa de asigurare, cum ar fi riscurile asigurate, serviciile oferite, excluderile sau valoarea primei.

Toate costurile pentru punerea în aplicare a IDD vor fi suportate de către consumator sub forma costului produselor sau serviciilor.

În orice caz, Directiva prevede că statele membre UE pot limita sau interzice acceptarea sau primirea de taxe, comisioane sau alte beneficii monetare sau ne-monetare plătite sau acordate distribuitorilor de asigurare de către o terță parte, sau o persoană care acționează în numele unui terț, în ceea ce privește distribuția produselor de asigurare. Opinia mea este că statele membre nu trebuie să împingă această chestiune mai departe decât ceea ce este specificat în Directivă: informații (despre produs), respectiv cerințe profesionale și comportamentale. Consider că ar fi contraproductiv din perspectiva consumatorului să se depăşească aceste cerinţe.
În ceea ce privește produsele de tip IBIPs, aici nu există nici o interdicție în Directivă referitoare la comisioane sau taxe. Salut această situație întrucât fiecare intermediar are dreptul de a fi remunerat în mod corespunzător pentru serviciile pe care le prestează. De exemplu, o piață bazată exclusiv pe taxe de consultanţă ar împiedica accesul multor persoane la orice nivel  de consiliere sau asistență în căutarea unui produs de asigurare corespunzător, această realitate rezultând din experiențele practice din statele membre care au interzis intermedierea pe bază de comision.

Majoritatea  problemelor semnificative care au apărut în diverse piețe în ultima decadă din perspectiva protecţiei consumatorilor nu au fost determinate de reglementarea inadecvată, ci de aplicarea ineficientă a legislației în vigoare.

Pentru a se conforma cerințelor privind conflictele de interese, asigurătorii și intermediarii pot primi o taxă sau un comision numai în cazul în care plata nu are un impact negativ asupra calității serviciului relevant pentru client. Oricum, statele membre pot impune cerințe mai stricte și să interzică sau să limiteze oferirea sau acceptarea de taxe sau comisioane de la terți în legătură cu furnizarea de consultanță în domeniul asigurărilor. Reglementările de Nivel 2 ar trebui să trateze acest aspect. IDD nu introduce o interdicție asupra vânzărilor fără consultanță pentru IBIPs. De remarcat că legislatorii europeni au luat în considerare acest aspect și au decis, din punctul meu de vedere în mod corect, de a nu face acest lucru. Deci, nu e ca și cum nu au luat în considerare toate opțiunile,  au analizat și au decis împotrivă!

Consumatorilor le vor fi furnizate informații clare despre statutul profesional al persoanei care vinde produsul de asigurare și despre modul în care aceasta va fi remunerată.

PRIMM: Cum apreciați rolul KID (Key Information Document) pentru produsele de asigurări complexe, cu componentă investiţională? Va fi acest document de un real ajutor pentru clienţi?

P.C.: Cred că pentru toate produsele care includ o componentă de risc investițional trebuie să fie disponibile informații precontractuale bine proporționate și relevante. Sprijin realizarea și furnizarea către consumatori a unui document KID emis de proiectantul produsului. Nu pot aprecia cât de eficient va fi acest document pentru că trebuie să așteptăm ca standardele tehnice finale să fie gata pentru a vedea cum va arăta KID, iar consultările s-au finalizat abia în ianuarie. Respectarea calendarului de apariţie a KID poate fi însă problematică, standardele tehnice nefiind încă finalizate.

În ceea ce privește produsele de tip IBIPs, aici nu există nici o interdicție în Directivă referitoare la comisioane sau taxe. Salut această situație întrucât fiecare intermediar are dreptul de a fi remunerat în mod corespunzător pentru serviciile pe care le prestează.

PRIMM: Sunteți un profesionist cu multă experiență în această industrie. Din perspectiva dumneavoastră, ce sfat puteți da piețelor în curs de dezvoltare din ECE? Cum se va pune în operă IDD în această regiune?

P.C.: Sfatul meu este „mai puțin înseamnă mai mult”! Supra-reglementarea poate fi autodistructivă. Prin urmare, sfatul meu este ca fiecare stat membru să trateze IDD ca o directivă de armonizare maximă (și nu minimă). Nu mi se pare acceptabilă ideea că specificul fiecărei pieţe cere ca cerinţele IDD să fie depăşite. Orice supra-reglementare ar trebui privită cu rezervă. Sincer, unele pieţe folosesc acest argument mai mult pentru a proteja piața internă decât interesele consumatorilor din acea piaţă. Experiența mea - așa cum o numiți -, de-a lungul anilor m-a făcut să am convingerea fermă că majoritatea  problemelor semnificative care au apărut în diverse piețe în ultima decadă din perspectiva protecţiei consumatorilor nu au fost determinate de reglementarea inadecvată, ci de aplicarea ineficientă a legislației în vigoare. Sincer, este mult mai ușor să dai vina pe lipsa reglementării decât să recunoşti eșecul în utilizarea legilor existente. Deci, sfatul meu este să vă folosiți instrumentele existente, pentru că acestea sunt, în opinia mea, adaptate scopului, și să vă opriți din a reglementa suplimentar, pentru că legislaţia devine din ce în ce mai greoaie și are un cost tot mai mare, care este suportat de consumatori și de economie în general.

Interviu realizat de Alexandru CIUNCAN
Traducere și editare: Daniela GHEȚU,
Vlad BOLDIJAR








Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Paul CARTY, Chairman, EU Commitee, BIPAR).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Bunurile sau viata? Ce isi asigura romanii?

Paul SWOBODA - Presedinte al Directoratului GRAWE Romania

Adina MANDOIU - Director de Marketing, PR si Comunicare, GRAWE Romania

Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii


TOP Stiri 1asig

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!