Pensii
Pensii private obligatorii. Caleidoscop CEE
Autor:Daniela GHEȚU

POLONIA
12 ani de pensii private
La sfârşitul lunii iunie 2012, fondurile de pensii private obligatorii din Polonia (OFE) aveau în administrare active totale de peste 57 miliarde euro şi un portofoliu de participanţi de peste 15,7 milioane persoane. Aceşti parametri definesc cea mai importantă piaţă de specialitate din regiune, la 12 ani de la înfiinţare şi de la startul operaţional. Potrivit calculelor realizate de IGTE – asociaţia operatorilor din domeniu, luând în considerare datele publicate de autoritatea de supraveghere (KNF) şi oficiul de stat pentru pensii (ZUS), în perioada septembrie ’99 – martie 2012, fondurile de pensii private au realizat un randament mediu nominal de 206,4%. Ajustată cu inflaţia, valoarea randamentului devine 97,1%. Valoarea contului mediu, excluzând toate costurile şi comisioanele, a crescut, în medie, cu 5,75% pe an, în timp ce rata medie a inflaţiei s-a situat în această perioadă la circa 3,75%.
Pentru un polonez de rând, remunerat în această perioadă cu salariul mediu pe economie şi care a participat încă de la început la sistemul de pensii private obligatorii, valoarea totală a contribuţiilor virate în contul său individual de pensie s-a ridicat la circa 26,3 mii Zloţi (circa 6.200 euro). Oricare dintre fondurile de performanţă medie a sporit această sumă până la aprox. 37,4 mii Zloţi, în timp ce în cazul fondurilor celor mai performante rezultatul s-a situat la 38,7 mii Zloţi. Prin comparaţie, aceeaşi sumă, depusă într-un cont de economii indexat cu inflaţia, ar fi condus la acumularea a circa 31,9 mii Zloţi. De remarcat că aceste sume ar fi putut fi şi mai ridicate dacă nu intervenea, în iunie 2011, decizia guvernanţilor de a se reduce procentul contribuţiei la fondurile de pensii private obligatorii de la 7,3%, la 2,3% din salariu.
Pe parcursul celor 12 ani de funcţionare, fondurile de pensii private obligatorii au asigurat un randament mediu superior celui furnizat de fondurile de investiţii cu creştere echilibrată (TFI), care au un portofoliu investiţional şi profil de risc similare celor specifice fondurilor de pensii private obligatorii (OFE). Astfel, în timp ce rata randamentului nominal anual al OFE s-a situat la cca. 8,6%, pentru TFI acest parametru a avut valoarea de 7,2%.
Participarea la fondurile de pensii private obligatorii s-a dovedit avantajoasă pentru polonezi şi sub aspectului costurilor de participare suportate. Exprimate ca procent din activul mediu net într-un an oarecare, aceste costuri au scăzut constant, începând cu anul 2004, ajungând în 2011 la nivelul de 0,71%, cu perspectiva de a scădea în anii următori către valori de circa 0,5 – 0,6%. În paralel, costurile de participare la TFI s-au situat, mai mult sau mai puţin constant, în jurul valorii de 3% în ultimii şase ani. Efectul de scară explică în mare măsură aceste diferenţe, reflectând, în fapt, avantajele aduse de caracterul obligatoriu al participării în sistemul de pensii private obligatorii.
Cât despre perspectivele de viitor, acestea depind în mare măsură de cursul pe care îl vor lua modificările legislative în pregătire, în condiţiile în care este încă prea devreme pentru a putea cuantifica impactul pe care reducerea procentului de contribuţie de anul trecut îl va avea atât asupra acumulărilor în fondurile de pensii, cât şi asupra rolului jucat de OFE pe piaţa de capital poloneză. „Dacă deciziile ce vor fi luate vor veni în sprijinul pieţei, administratorii vor fi capabili să construiască fonduri conservatoare, care să minimizeze riscul investiţional pentru participanţii care se apropie de vârsta de pensionare, şi fonduri cu o politică investiţională agresivă pentru tineri. Se vor reconfigura reperele de performanţă investiţională, se vor revizui costurile… dar toate aceste lucruri sunt încă neclare”, a comentat recent Ewa LEWICKA-BANASZAK, Preşedinte IGTE.

UNGARIA
Necrologul unui sistem de succes?
Până nu demult, piaţa de pensii private din Ungaria era privită, alături de cea poloneză, ca un model de succes. Naţionalizarea activelor deţinute de participanţii la fondurile de pensii de Pilon II, întreprinsă de Guvernul ORBAN în 2011, a transformat această reuşită într-un studiu de caz despre cum poate fi distrus, dintr-o trasătură de condei, un sistem perfect funcţional şi generator de beneficii pe termen lung pentru a atenua, îndoielnic şi pe termen scurt, un deficit bugetar a cărui sursă are prea puţin de-a face cu reforma pensiilor.
Astfel, la jumatatea anului 2012, din cei peste 3 milioane de participanţi, câţi număra portofoliul Pilonului II în martie 2011, contribuiau încă la fondurile de pensii private obligatorii circa 75 mii persoane. Cele 11 fonduri de pensii încă active administrau în iunie 2012 un volum de active de circa 0,65 miliarde euro, dupa ce în mai 2011 au fost obligate să vireze către bugetul asigurărilor sociale de stat circa 10 miliarde euro. Transferul activelor şi redirecţionarea contribuţiilor către sistemul de pensii de stat au lăsat fondurile de pensii private de Pilon II „ fără veniturile necesare pentru a acoperi costurile de funcţionare, ceea ce face ca acestea să devină nesustenabile pe termen lung”, după cum declara Lajos MOHR, CEO al ERSTE Pension Fund, în momentul în care banca austriacă ERSTE anunţa închiderea subsidiarei sale specializate în administrarea fondurilor de pensii private din Ungaria, ca urmare a schimbărilor legislative din această ţară.
În fapt, pentru ca funcţionarea fondurilor de pensii să fie încă posibilă, asociaţia operatorilor din domeniu, STABILITAS, a lansat un apel participanţilor la fondurile de pensii de Pilon II să depună contribuţii suplimentare, voluntare. În lipsa acestora, costurile de operare ale administratorilor n-ar putea fi acoperite, ceea ce ar conduce la colapsul companiilor de administrare şi distrugerea totală a Pilonului II. Rămâne de văzut dacă această soluţie poate salva fondurile încă existente, astfel încât cetăţenii maghiari care au optat pentru menţinerea economiilor lor pentru pensie în administrare privată, chiar cu preţul pierderii totale a pensiei de stat, să aibă în continuare posibilitatea reală de a-şi excercita această opţiune. Rămâne, de asemenea, de văzut dacă Curtea Constituţională din Ungaria va adopta până la urmă, după repetate amânări, o decizie care să declare naţionalizarea activelor participanţilor la Pilonul II ca neconstituţională. Cu siguranţă, o astfel de decizie n-ar mai putea resuscita Pilonul II, dar ar putea conferi participanţilor, care şi-au pierdut astfel economiile pentru pensie, dreptul de a obţine, în viitor, compensaţii din partea statului ungar.

SLOVACIA
Pilonul II, din nou pe “masa de operaţie”
În septembrie 2012, Pilonul II de pensii private obligatorii din Slovacia va trece printr-o nouă rundă de modificări, confirmându-şi astfel reputaţia de a fi sistemul care a suferit cele mai multe restructurări, de la lansarea sa, în 2004, până acum. Iniţiată de Premierul FICO, un vechi adversar al sistemului de pensii private obligatorii, noua etapă de modificări, probabil a 22-a în decurs de 8 ani, va conduce la descreşterea imediată a contribuţiilor plătite către fondurile de Pilon II, de la 9% la 4% din salariu, urmând ca, începând cu 2017, procentul să reintre pe o curbă ascendentă, adaugându-se câte 0,25% pe an, până la atingerea pragului de 6%, în 2024.
În plus, în perioada 1 septembrie 2012 – 31 ianuarie 2013, fondurile de pensii private obligatorii vor fi deschise din nou, permiţându-se participanţilor care vor să părăsească Pilonul II să se retragă şi să-şi transfere activele acumulate către pilonul public de pensii. Pilonul II de pensii private slovac nu este la prima experienţă de acest tip. În precedenta guvernare FICO, sistemul a mai fost deschis în două etape, cu scopul de a determina cât mai mulţi participanţi să se retragă din fondurile de pensii private obligatorii şi de a scădea astfel volumul contribuţiilor virate din sistemul public către cel administrat privat. Ambele etape s-au încheiat cu un rezultat dezamăgitor pentru guvernanţi, cetăţenii slovaci preferând să-şi mentină apartenenţa la fondurile de pensii private.
La încheierea primului semestru din 2012, fondurile de Pilon II slovace administrau active de peste 5 miliarde euro, în beneficiul a peste 1,5 milioane de participanţi.

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Pensii private obligatorii. Caleidoscop CEE).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Cum arată perspectivele financiare pentru viitorii pensionari?

Alexandru CIUNCAN - Secretar General, APPA -Asociația Pentru Promovarea Asigurarilor
Ciprian LADUNCA - CFO, METROPOLITAN Life 
Sergiu Costache - Revista PRIMM Asigurari & Pensii


TOP Stiri 1asig

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!