Pensii
Pensiile, ca prioritate
Autor:Daniela GHEŢU

Sistemul de pensii are nevoie de o strategie naţională, adoptată consensual de întreaga clasă politică, în acord cu sindicatele, patronatele şi industria de pensii private, astfel încât reformarea pensiilor publice şi dezvoltarea pensiilor private să se producă în paralel, într-un mediu stabil din punct de vedere legislative – aceasta a fost concluzia lucrărilor celei de a V-a ediţii a Conferinţei Naţionale de Pensii Private, care a avut loc luni, 11 octombrie a.c., la Palatul Parlamentului.


Valorificând prezenţa tuturor segmentelor societăţii interesate de subiect, ediţia 2010 a Conferinţei Naţionale de Pensii Private a prilejuit o largă dezbatere pe tema viitorului sistemului de pensii din România, privit ca un ansamblu în care segmentul public şi cel privat trebuie să se completeze reciproc. Reprezentanţi de top ai lumii politice, ai autorităţii de supraveghere din sistemul pensiilor private, ai Casei Naţionale de Pensii, liderii companiilor de administrare, dar şi ai unor centrale sindicale, brokeri de pensii private şi specialişti în investiţii au exprimat opinii cu privire la starea şi viitorul sistemului de pensii, au dezbătut diverse aspecte tehnice ale activităţii în domeniu, au convenit asupra priorităţilor sistemului.

Suntem încă departe de a ne atinge obiectivele…
Rezultatele pieţei de pensii private, de la lansare până acum, au fost foarte bune, a apreciat Mircea OANCEA, Preşedintele CSSPP, în deschiderea evenimentului. "Se poate spune că randamentele investiţionale obţinute de fondurile de pensii au depăşit cu mult aşteptările. Totuşi, suntem departe de situaţia în care sistemul de pensii private să poată constitui o alternativă reală la politicile de stat în domeniul pensiilor", a continuat oficialul CSSPP. Astfel, la nivelul actual de contribuţii, însumând şi randamentele foarte bune obţinute din investiţii în cele 29 de luni de administrare efectivă, în medie, fiecare participant are 800 lei în cont, adică mai puţin de 200 euro. "Este evident că, pentru a avea un sistem de pensii viabil şi sustenabil pe termen lung, trebuie să creştem neapărat volumul contribuţiilor", a adăugat Mircea OANCEA, arătând că, în viziunea Comisiei, "contribuţia ar trebui să ajungă la 10%, acest obiectiv putând fi însă atins prin paşi succesivi, pe măsură ce sistemul de pensii private îşi dovedeşte soliditatea şi demonstrează că este capabil să compenseze, prin rezultate investiţionale superioare, deficitul creat în sistemul public de pensii”.
… şi trebuie să ne grăbim
Nevoia de a întări şi stimula dezvoltarea pensiilor private este cu atât mai pregnantă în România, cu cât starea bugetului public de pensii este din ce în ce mai precară. "Statisticile şi prognozele demografice arată clar nu mai avem o bază demografică reală de susţinere a pensiilor de stat. Cu alte cuvinte, în România pătura socială activă profesional devine an de an mai puţin numeroasă, în timp ce segmentul de populaţie de vârstă înaintată creşte continuu. Situaţia din 2010 indică un deficit al bugetului public de pensii de circa 50% din veniturile încasate, procent foarte mare si cu perspective foarte reduse de a se îmbunătăţi în viitor. Aşa că putem afirma că sistemul de pensii de stat este în faliment de facto”, este semnalul de alarmă lansat de Preşedintele APAPR, Dr. Crinu ANDĂNUŢ, în plenul Conferinţei.
Potrivit estimărilor realizate de APAPR, în România următoarelor decenii, pensia de stat va ajunge să înlocuiască ultimul salariu într-o proporţie care nu va putea depăşi 10 - 15%, în condiţiile în care la nivelul întregii Uniuni Europene predicţiile cu privire la acest subiect arată că este de aşteptat o scădere a pensiilor publice cu 20 - 25%. "Este clar că cetăţenii nu vor putea trăi cu aceşti bani, iar asta arată încă o dată de ce avem nevoie de o pensie privată, de un venit suplimentar la bătrâneţe, care să completeze resursele inadecvate ale sistemului public de pensii'', a concluzionat Dr. Crinu ANDĂNUŢ.
 
Deficit financiar, deficit de imagine

De altfel, organismele guvernamentale sunt pe deplin conştiente de necesitatea reformării pensiilor publice în sensul aducerii lui pe baze sustenabile, cu atât mai mult cu cât recesiunea traversată de România nu este cauza primară a dezechilibrelor din sistem, ci numai un factor de amplificare a acestora. "Când discutăm despre deficitul sistemului public de pensii, trebuie să luăm în considerare faptul că o bună parte a acestuia este dată şi de incapacitatea unor angajatori de a-şi onora obligaţiile către bugetul public de pensii, ca urmare a dificultăţilor generate de criză”, a atras atenţia Doina PÂRCĂLABU, Preşedinte CNPAS. Firesc, “este de aşteptat ca în perioada următoare, pe măsură ce criza se va atenua şi economia va reintra pe un curs ascendent, acest deficit să se diminueze". 
Totuşi, concluzia care se impune este aceea că relansarea economică nu va fi sinonimă cu rezolvarea chestiunii pensiilor, iar deficitul bugetului public de pensii se va menţine la cote alarmante, chiar şi în condiţiile unei colectări mai bune. Pentru a estima însă dimensiunile dezechilibrului cu care se va confrunta în continuare sistemul public de pensii, este nevoie de un studiu foarte atent, care să ţină cont de toate coordonatele problemei - demografice, economice, sociale. "Recomandăm multă prudenţă în abordarea acestui subiect, care este foarte sensibil", a punctat Doina PÂRCĂLABU, subliniind că este necesar că populaţia să fie avertizată corect asupra dificultăţilor viitoare.
De altfel, lipsa evidentă a unui interes real din partea majorităţii participanţilor pentru soarta şi evoluţia conturilor lor de pensii private a fost şi rămâne unul dintre subiectele fierbinţi ale pieţei de specialitate. "Un cont care conţine mai puţin de 200 euro nu inspiră ideea că va furniza, în viitor, o pensie semnificativă, prin urmare nu stârneşte interesul. Când participanţii vor aduna în conturile lor 10.000 - 15.000 euro, vom vedea că nu le va mai fi indiferent ce se întâmplă cu aceşti bani", a afirmat Mihai COCA-COZMA, CEO, ALICO Pensii.
De asemenea, liderul ALICO Pensii a mai arătat că, pentru ca segmentul facultativ să se dezvolte suficient, soluţia stă numai în cointeresarea angajatorilor. Dimensiunile potenţialei participări individuale la Pilonul III de pensii private facultative se pot vedea analizând numărul contractelor valide din piaţa de asigurări de viaţă. "Dacă în acest moment mai există circa 350.000 de români care au contracte valide de asigurări de viaţă cu acumulare, practic asta ne arată cam câţi oameni sunt preocupaţi şi dispun de resursele necesare ca să economisească pe plan individual pentru pensie. Dincolo de acest volum, pensiile private facultative nu pot fi impulsionate vizibil decât prin transformarea lor într-un instrument cu adevărat eficient de stimulare şi retenţie a personalului", a explicat COCA-COZMA, indicând şi soluţiile: aplicarea unei deductibilităţi totale, care să facă Pilonul III nu numai avantajos financiar, dar şi uşor de utilizat, şi introducerea posibilităţilor de vesting (n.red.: condiţionarea accesului angajatului la contribuţiile angajatorului de vechimea sa în firmă).

O chestiune de educaţie

Pensionarii viitorului ar trebui să afle primele noţiuni despre necesitatea de a economisi pe cont propriu pentru pensie, drămuindu-şi resursele financiare la tinereţe, încă din primii ani de şcoală. “Sunt necesare eforturi îndelungate pentru ca oamenii să depăşească obişnuinţa de a depinde de stat. Educaţia financiară ar trebui începută de la vârstele cele mai fragede”, a subliniat Adrian STĂVARU, Director Investiţii, AEGON Pensii. “Este nevoie de o schimbare profundă de mentalitate, ceea ce înseamnă că procesul de educare a publicului trebuie să fie unul persistent şi destul de îndelungat”, a adăugat Ioan VREME, CEO, GENERALI Pensii. În aceste condiţii, “prioritatea numărul unu a sistemului este... să funcţioneze conform planului. Numai aşa se poate construi, odată cu activele sistemului, şi un capital de încredere şi interes din partea populaţiei”. Simona DIŢESCU, CEO, BCR Pensii, a adăugat însă că “nu trebuie să ne aşteptăm ca schimbarea de percepţie, la nivelul publicului, să fie foarte rapidă. Este nevoie să câştigăm încrederea publicului, iar acest lucru se realizează în timp”.

Economia României este al treilea partener în „jocul” pensiilor

Dincolo de concluziile care privesc rolul social al pensiilor private, participanţii la Conferinţă au mai subliniat rolul deosebit de important pe care fondurile de pensii private îl pot juca în dezvoltarea economiei. Pentru a-şi îndeplini acest rol, fondurile de pensii au nevoie însă ca piaţa de capital autohtonă să devină un partener dezirabil, oferind suficientă diversificare şi lichiditate pentru plasarea profitabilă a activelor participanţilor.
"Întotdeauna când se vorbeşte despre subiectul pensiilor private se face referire numai la relaţia dintre administratori şi participanţi, dar în acest „joc” mai există şi al treilea „partener”: economia românească", a atras atenţia Radu CRĂCIUN, Director de Investiţii, EUREKO SAFPP. "Existenţa şi dezvoltarea armonioasă a pieţei de pensii private nu pot fi concepute în afara economiei, în ansamblul ei. Să nu uităm că fondurile de pensii au nevoie de un mediu prielnic pentru investiţiile lor şi vor fi întotdeauna în căutarea investiţiilor performante. Ar fi păcat ca acestea să nu se poată realiza în România şi acest capital, care ar putea folosi la finanţarea economiei româneşti, să migreze către pieţele financiare externe", a semnalat CRĂCIUN.

Susţinere politică pentru pensiile private
Conferinţa Naţionala de Pensii Private a reprezentat şi una dintre rarele ocazii în care reprezentanţii domeniului politic şi-au declarat susţinerea pentru dezvoltarea segmentului de pensii private. "Categoric trebuie să stimulăm economisirea în fondurile de pensii private şi, în paralel, să ne asigurăm că funcţionarea acestora este sigură, iar fructificarea contribuţiilor va fi mulţumitoare", a declarat Deputatul PSD Ioan CINDREA, Vicepreşedinte al Comisiei pentru Muncă şi Protecţie Socială.
Cristina POCORA, Deputat PNL, Membru în Comisia pentru Muncă şi Protecţie Socială, a adăugat: "Nu putem ignora Pilonul I, dar în următorii ani accentul trebuie să cadă pe segmentul privat, astfel încât acesta să fie lăsat să se dezvolte puternic". Confirmând susţinerea pe care liberalii o acordă dezvoltării sistemului de pensii private, Deputatul PNL Daniel CHIŢOIU, Vicepreşedinte al Comisiei de Buget, Finanţe, Bănci, a detaliat: "PNL susţine introducerea în actuala legislaţie a unor prevederi care să susţină puternic atât Pilonul II, cât şi Pilonul III de pensii private, eliminarea limitării contribuţiilor la pensiile facultative şi deductibilitatea integrală a acestora fiind pe lista noastră de priorităţi".
În viziunea UDMR, a declarat Albert ALMOS, Membru în Comisia de Munca, Familie şi Protecţie Socială din Senatul României, “este nevoie de un consens naţional pe politica de pensii, astfel încât politicile adoptate să se perpetueze pe termen lung, oferind stabilitate şi predictibilitate”.


Cinci concluzii pentru viitor

Dezbaterile Conferinţei au atins multe dintre subiectele fierbinţi ale domeniului, în final fiind formulate câteva concluzii care rezumă, în fapt, atât starea actuală a sistemului, cât şi priorităţile lui pentru anii ce vin.
1.    Sistemul public de pensii are nevoie de o profundă reformă, care să-l pună pe baze sustenabile, protejând pe cât posibil şi nivelul de trai al actualilor pensionari; reforma pensiilor publice este cu atât mai importantă cu cât acestora le revine şi în viitor un rol esenţial în asigurarea unui venit de subzistenţă la pensie, cu precădere în cazul păturilor sociale cu venituri salariale mici.
2.    În decursul următoarelor decenii, pensiile publice nu vor mai putea furniza - în România, aşa cum e cazul în aproape toate ţările UE - un venit suficient pentru conservarea nivelului de trai din timpul vieţii active. Publicul trebuie informat şi educat financiar astfel încât să aibă o imagine corectă asupra viitorului sistemului de pensii publice şi să ia decizia de economisire pentru pensie cât mai din timp, la debutul în carieră.
3.    Pensiile private obligatorii reprezintă o alternativă solidă, sustenabilă şi cu largă acoperire socială pentru suplimentarea pensiei publice. Pentru a-şi îndeplini eficient acest rol este nevoie de stabilitate legislativă şi de creşterea accelerată a nivelului contribuţiilor, până la 8-10% din venitul brut.
4.    Dezvoltarea segmentului de pensii private facultative este imperios necesară pentru a asigura confortul financiar la pensie; cea mai eficientă cale de a asigura o penetrare masivă a acestui sistem de economisire este instituirea unei deductibilităţi totale, mai consistentă decât în prezent, pentru a încuraja angajatorii să ofere pensii facultative în cadrul pachetelor salariale.
5.    Educaţia financiară a publicului larg reprezintă o prioritate de prim rang, mai ales în ceea ce priveşte generaţiile tinere, care au şansa de a-şi asigura o bătrâneţe confortabilă din punct de vedere financiar, folosind pensiile private.

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Pensiile, ca prioritate).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

2018 - anul clientului de asigurari?

Cornel COCA CONSTANTINESCU - Vicepresedinte, Sectorul Asigurari - Reasigurari, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF)

Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!