Pensii
Perspective 2010
Autor:Daniela GHEŢU Director Editorial
Joi, 01 Iulie 2010

A devenit o tradiţie ca la fiecare început de an industria pensiilor private să se reunească, prin cei mai reputaţi specialişti ai săi, pentru a analiza realizările anului precedent, faţă în faţă cu aşteptările declarate anterior, şi să exprime pronosticurile pentru anul ce abia a început. Ce-am aşteptat de la 2009 şi în ce măsură rezultatele au confirmat aşteptările? Ce sperăm de la 2010 şi ce încercări mai stau încă în faţa industriei? Acestea sunt întrebările cărora încercăm să le răspundem în paginile următoare.

De unde pornim în 2010

Pilonul II - Fondurile de pensii private obligatorii au răspuns pe deplin aşteptărilor exprimate de specialişti la începutul anului trecut, chiar în condiţiile în care mediul economic a suferit de pe urma unei crize financiare mult mai grave decât se previziona la începutul lui 2009, iar volumul banilor care au intrat în sistem a fost redus simţitor, prin îngheţarea contribuţiilor la nivelul de 2%. Fondurile de pensii administrează active nete de peste 560 milioane euro, în beneficiul a peste 4,56 milioane de participanţi activi.

Cu un randament mediu de 17,7%, fondurile de pensii au furnizat în 2009 cele mai atractive beneficii, în comparaţie cu celelalte instrumente de economisire/ investire disponibile pentru publicul larg pe pieţele financiare din România. Ca termen de comparaţie, dobânzile la depozitele bancare s-au situat, de-a lungul anului 2009, într-o plajă de 12%- 13%, iar inflaţia pe întreg anul a fost de 4,74%.

Pilonul III - Fondurile de pensii private facultative au înregistrat în 2009 un ritm de dezvoltare ceva mai lent în raport cu estimările de început de an, în contextul în care criza financiară a afectat puternic piaţa muncii şi a scăzut substanţial interesul angajatorilor de a acorda beneficii salariale sub forma contribuţiei la pensiile private.

La sfârşitul anului 2009, numărul participanţilor la Pilonul III depăşea uşor 187.000, în timp ce volumul activelor nete în administrare era de circa 48,2 milioane euro. La nivelul întregii pieţe de pensii private facultative, randamentul mediu în 2009 a fost de 15,8%.

2010 – anul miliardului

În condiţiile majorării de la 2% la 2,5% a nivelului contribuţiei virate către Pilonul II, fondurile de pensii private obligatorii ar putea ajunge, la sfârşitul anului 2010, la active nete în administrare în valoare totală de 4,2 - 4,5 miliarde lei, adică peste 1 miliard euro. Vom atinge şi chiar vom depăşi un prag psihologic important - nivelul de 1 miliard euro active în administrare -, iar din acel moment sistemul de pensii poate fi considerat un partener mult mai interesant pe pieţele financiare, a remarcat Radu CRĂCIUN, Director de Investiţii al EUREKO SAFPP.

De altfel, această opinie coincide şi cu punctul de vedere exprimat de autoritatea de supraveghere la finele anului 2009, când Mircea OANCEA, Preşedinte CSSPP, declara că fondurile de pensii private vor deveni parteneri strategici interesanţi nu numai pentru piaţa de capital din România, dar şi pentru finanţarea deficitului bugetar sau a unor programe naţionale de anvergură, aşa cum se întâmplă şi în alte state. El a explicat că din acest moment, piaţa începe să capete consistenţa necesară pentru a deveni un actor puternic şi credibil în derularea unor proiecte financiare importante, ceea ce este benefic atât pentru participanţi - pentru că fondurile vor putea realiza plasamente mai interesante -, cât şi pentru economie, căreia i se oferă o resursă de finanţare suplimentară. În contrapartidă, susţin reprezentanţii operatorilor, ar trebui ca vocii acestei pieţe să i se acorde mult mai multă atenţie, inclusiv atunci când se discută despre strategii economice la nivel naţional.

Numărul total al participanţilor la sistem va depăşi, cel mai probabil, 5 milioane, în timp ce numărul fondurilor va ajunge la 9 (faţă de 12 în prezent, după finalizarea celor 3 fuziuni aflate în curs). Totuşi, creşterea globală a numărului de participanţi, deşi este un fapt pozitiv, nu este suficientă pentru buna funcţionare a sistemului, atrag atenţia administratorii. Efectele benefice produse de majorarea contribuţiei la 2,5% din salariu, în acest an, vor fi destul de mult atenuate dacă numărul clienţilor pentru care nu se plătesc lunar contribuţii va creşte în continuare. Dacă indisciplina companiilor angajatoare va fi tolerată, numărul de conturi nealimentate lunar se va menţine la valori mari sau poate chiar va creşte, a declarat Ioan VREME, CEO, GENERALI Fonduri de Pensii, al treilea administrator de pe piaţa pensiilor obligatorii. Mai mult, a explicat el, administratorii au nevoie de o statistică suficient de complexă pentru a permite o analiză mai detaliată a acestor conturi, astfel încât să se poată trage o concluzie cu privire la numărul real de conturi active şi la evoluţia lor. Alimentarea sporadică a unui număr important de conturi ne împiedică să estimăm corect fluxurile de bani viitoare şi să gândim o strategie de plasamente financiare corespunzătoare, a detaliat VREME. ParticipanÈ›ii inactivi (fără contribuţii) sunt însă purtători de costuri, din punct de vedere al administrării, a adăugat Mihai COCA-COZMA, CEO, ALICO Fond de Pensii, deci ei reprezintă o cheltuială nejustificată pentru administrator, de vreme ce pentru aceste conturi nu se încasează comisioane, dar se efectuează cheltuieli. Din păcate, neavând o imagine clară despre natura acestui fenomen, nu se pot găsi soluţii pentru ca aceşti participanţi să fie eliminaţi din sistem. Mai mult, considerând ca active conturile în care s-a vărsat cel puţin o contribuţie, statisticile actuale includ pe acest segment un balast important, format din conturi în care abia dacă s-au vărsat, la un moment dat, câteva contribuţii, cu o valoare totală foarte mică, dar care continuă să genereze costuri de administrare şi pentru lungile perioade în care nu sunt alimentate.

Ipoteze pentru anul 2010

  • Sistemul de pensii private din România îşi va continua dezvoltarea, consolidarea şi eficientizarea în anul 2010.
  • Fondurile de pensii private vor ajunge la sfârşitul anului 2010 să administreze active nete totale de circa 4,6-4,8 miliarde lei, în beneficiul a peste 5 milioane de clienţi, pe ambele componente: Pilonul II (pensii private obligatorii) şi Pilonul III (pensii private facultative).
  • Dezvoltarea sistemului de pensii trebuie privită în România, ca peste tot în lume, luând în considerare toate cele 3 componente ale sale: pensiile publice (Pilonul I), pensiile private obligatorii (Pilonul II) şi pensiile private facultative (Pilonul III).
  • Rolul fondurilor de pensii private este acela de a completa în mod armonios, şi nu acela de a înlocui sistemul de pensii de stat, oferind participanţilor o necesară şi binevenită diversificare a surselor de venit la vârsta pensionării.

[img9]

Cât priveşte randamentele investiţionale, până la urmă subiectul cel mai interesant pentru participanţi, administratorii continuă să rămână optimişti, deşi atrag atenţia că este posibil ca rezultatele anului 2010 să se înscrie în limite ceva mai modeste decât în 2009. Este greu, dacă nu chiar imposibil, de estimat vreun randament la nivelul pieÈ›ei în acest moment. Putem spune totuşi că există o tendinţă de scădere a ratelor de dobândă, de asemenea, s-ar putea să existe şi nişte corecţii pe bursă, tendinţe care ne arată că mediul economic nu va mai fi, cel mai probabil, favorabil obţinerii unor randamente impresionante, ca în 2009, este de părere Dorin BOBOC, Director de Investiţii, ALLIANZ-ŢIRIAC Pensii Private. Administratorii atrag atenţia, totodată, asupra faptului că aceste rezultate trebuie judecate în primul rând prin prisma efectelor pe termen lung. Aşadar, dacă în momentul actual fondurile au început să-şi crească expunerea pe acţiuni, ceea ce înseamnă că la o posibilă ajustare a bursei ar resimţi efecte mai importante decât în trecut, să nu uităm că astfel de oscilaţii sunt fireşti în orice piaţă financiară, iar rezultatele pe termen scurt au, tocmai de aceea, o relevanţă limitată, a subliniat Radu CRĂCIUN. Dincolo de toate necunoscutele din acest moment, administratorii sunt însă unanim de acord că investiţiile pe care le vor realiza în 2010 vor urma acelaşi principiu de bază ca şi în 2009: profit maxim, cu asumarea unor riscuri minime.

[img14]

Pilonul III – de la corporate la retail?

Pe Pilonul III de pensii private facultative, operatorii din domeniu aşteaptă o creştere lentă, în ton cu evoluţiile din economie şi de pe piaţa muncii. La sfârşitul anului 2010, activele nete ale fondurilor de pensii facultative ar putea ajunge la 350 milioane lei, iar numărul total de participanţi se va situa între 220.000 şi 250.000, faţă de 187.000 la sfârşitul anului 2009. Strategiile investiţionale ale fondurilor vor urma modelul Pilonului II, însă cu o diversificare mai largă a opţiunilor disponibile pentru clienţi.

În fapt, operatorii din Pilonul III se văd puşi în faţa necesităţii de a reanaliza în bună măsură coordonatele acestui segment de activitate. Administratorii au tratat acest produs ca pe unul corporate, motiv pentru care comisioanele percepute au fost stabilite la plafoane joase, a explicat Cornelia COMAN, CEO, ING Asigurări de Viaţă. Din păcate, fără deductibilitate completă şi fără condiţii de vesting (clauze care condiţionează accesul la contribuţia angajatorului de vechimea angajatului în companie), pensiile private facultative nu s-au dovedit a fi suficient de atrăgătoare pentru angajatori nici atunci când piaţa „supraîncălzită” a muncii îi obliga la acordarea beneficiilor extrasalariale generoase. Cu atât mai mult în condiţii de criză, cu un şomaj în creştere, angajatorii nu se simt îndeajuns de motivaţi să depună efortul de a plăti contribuţii în beneficiul angajaţilor lor.

Ca urmare, există tendinţa de a muta centrul acţiunilor de distribuţie pe retail, numai că, pentru aceasta, efortul de promovare devine mult mai mare, costurile cresc şi astfel creşte presiunea asupra administratorilor, a subliniat COMAN. Mai mult, există un semnal îngrijorător pe acest segment, dat fiind că destul de mulţi participanţi la Pilonul III şi-au sistat contribuţiile în 2009. Totuşi, aceşti clienţi nu sunt definitiv pierduţi pentru sistem, banii lor se administrează în continuare, iar ei îşi pot reîncepe oricând contribuţiile, a adăugat Cornelia COMAN. Aşadar, între lipsa de interes a clienţilor corporativi şi costurile crescute ale distribuţiei retail, pensiile private facultative au nevoie de stimulent puternic pentru a se dezvolta. Dacă eforturile CSSPP de a statua deductibilitatea totală a contribuţiilor vor fi încununate de succes, s-ar putea crea condiţiile ca, odată cu relansarea economică, corporaţiile să manifeste un interes mai mare pentru pensiile private facultative. Ca urmare, anul 2010 ar putea fi un an de relansare a interesului pentru pensiile facultative, iar dacă administratorii vor fi mai convingători, aceasta s-ar putea concretiza în contracte în 2011, estimează Dorin BOBOC.

În sfârşit, cu o deductibilitate totală şi o mai mare stabilitate a mediului legislativ, planurile de intrare pe piaţa de Pilon III, amânate pentru moment de unii investitori, ar putea redeveni de actualitate. Succesul pe Pilonul III, a detaliat Marius RAŢIU, CEO, AEGON Fond de Pensii, depinde direct de regimul deductibilităţii fiscale, iar în condiţiile actuale, acesta nu este prea atractiv. Aşadar, deşi are în plan acest lucru, AEGON mai aşteaptă un timp până va intra pe Pilonul III, fiind puţin probabil ca acest lucru să se întâmple în 2010.

Cu Pilonul I, nu împotriva lui

Vorbind despre perspectivele pensiilor private, era de neocolit relaţia acestei industrii cu pilonul public de pensii, pe de o parte pentru că funcţionarea Pilonului II are ca punct de pornire o strânsă legătură cu instituţia coordonatoare a pensiilor publice, pe de altă parte pentru că, sub presiunea lipsei de resurse, nu de puţine ori pensiile private sunt privite în antagonism cu cele publice, atribuinduli- se un rol „distructiv”. Ori, nici creatorii modelului de pensii private, şi cu atât mai puţin managerii lui români, n-au luat niciodată în calcul posibilitatea ca pensiile private să funcţioneze altfel decât ca o completare a sistemului public de pensii. În acest context, reprezentanţii APAPR s-au simţit datori să-şi clarifice public, încă o dată, poziţia: Peste tot în lume, fondurile de pensii private au apărut şi s-au dezvoltat pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă sistemele publice de pensii, adică îmbătrânirea şi reducerea populaţiei active. Nicăieri în lume pensiile private nu au înlocuit sistemul public de pensii, ci l-au completat în mod armonios. Practic, pensiile private înseamnă pentru fiecare participant la sistem o diversificare a surselor de venit la vârsta pensionării, ca şi o reducere a riscului insuficienţei financiare pentru un trai decent. În România, sistemul de pensii private este puternic reglementat, supravegheat şi controlat, având numeroase sisteme de siguranţă şi mecanisme de stimulare a concurenţei şi performanţei investiţionale. De altfel, administratorii de pensii private sunt, cu toţii, de acord că relaţia de cooperare cu Casa Naţională de Pensii se desfăşoară în cele mai bune condiţii. Noi privim cu toată seriozitatea rolul care ne revine în funcţionarea Pilonului II de pensii private şi întotdeauna am făcut tot ce s-a putut ca să protejăm interesele participanţilor şi să nu introducem niciun fel de distorsiuni în funcţionarea fondurilor de pensii, a subliniat Doina Domnica PÂRCĂLABU, Preşedinte CNPAS, coordonatele unei colaborări care nu de puţine ori a fost dată ca exemplu de bună cooperare instituţională.

Cifra magică 7

Pentru asigurarea unui sistem de pensii private funcţional, puternic, benefic tuturor participanţilor, sunt necesare dezvoltarea şi intensificarea relaţiilor de colaborare şi cooperare între toţi acei factori implicaţi: administratorii fondurilor de pensii private, CSSPP, CNPAS, Guvern, Parlament, mass-media şi marele public, au concluzionat participanţii la întâlnire. Anul 2010, ca şi precedenţii, ar putea să constituie un adevărat studiu de caz în această privinţă, în condiţiile în care mai sunt încă aspecte importante de reglementat, iar piaţa mai are încă mult de făcut pentru a-şi construi imaginea publică şi notorietatea pe care le merită.

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Perspective 2010).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

2018 - anul clientului de asigurari?

Cornel COCA CONSTANTINESCU - Vicepresedinte, Sectorul Asigurari - Reasigurari, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF)

Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!