Pensii
Pilonul III, un nou start
Autor:Daniela GHEŢU
Matti LEPPÄLÄ, Secretar General EFRP
Cornelia COMAN, Preşedinte APAPR
Mircea OANCEA, Preşedinte CSSPP

Ne propunem să venim cu un plan concret de relansare a Pilonului III în România. Am făcut cunoscut acest lucru şi conducerii CSSPP, care şi-a manifestat toată deschiderea faţă de acest demers şi va fi principalul nostru partener de dialog, anunţa Cornelia COMAN, Preşedinte APAPR, într-un interviu acordat XPRIMM Pensii în luna iulie a.c. De la intenţie la faptă au trecut numai câteva săptămâni. Aflaţi în aceste pagini care sunt propunerile asociaţiei, aşa cum reies din documentul APAPR prezentat Comisiei în 15 septembrie.

La patru ani de la start, sistemul de pensii private facultative demonstrează o evoluţie evident inferioară potenţialului său şi aşteptărilor iniţiale ale industriei şi autorităţilor. Să ne reamintim că în octombrie 2007, analiştii ALLIANZ Global Investors apreciau că piaţa pensiilor private facultative din România va avea în administrare, până în 2015, un volum al activelor de circa 869 milioane euro. Estimarea se baza pe o ipoteză de lucru caracterizată ca "moderat optimistă", luând în calcul un randament mediu anual al investiţiilor de circa 5% şi o rată de participare apreciată, în perioada iniţială, la 5-10% din populaţia activă cu vârste cuprinse între 25 şi 45 de ani, şi de până la 20% pentru persoanele din grupa de vârstă de până la 55 de ani. Proiecţiile realizate de operatorii români se înscriau chiar pe un trend mai optimist, valoarea totală a activelor în administrare fiind apreciată, în termen de un deceniu, la circa 2 miliarde euro.
La jumătatea acestui orizont de predicţie, în iulie 2011, volumul activelor administrate in Pilonul III era de aproape 92 milioane euro, în timp ce numărul participanţilor se situa puţin sub 244 mii persoane, adică la un nivel despre care se estima că va fi atins în primul an de funcţionare.
În subsidiar, se arată în documentul prezentat de APAPR, dincolo de numărul total de participanţi, o problemă importantă a sistemului o constituie densitatea extrem de redusă, ca valoare şi periodicitate, a contribuţiilor virate în sistem, precum şi o reducere a interesului companiilor angajatoare pentru accesarea acestui produs.
Care sunt motivele pentru care pensiile facultative n-au urmat traseul anticipat? În bună parte, speranţele legate de participarea angajatorilor, prin utilizarea pensiilor facultative ca instrument de fidelizare si recompensare a angajaţilor, nu s-au materializat la nivelul scontat. Criza financiară, care a debutat curând după lansarea sistemului, a redus dramatic bugetele companiilor, iar beneficiile extrasalariale s-au regăsit pe primele poziţii în lista cheltuielilor anulate. În plus, situaţia de pe piaţa muncii s-a modificat consistent, criza locurilor de muncă reducând substanţial nevoia angajatorilor de a utiliza mijloace de retenţie a personalului. De altfel, chiar Preşedintele autorităţii de supraveghere în domeniu, Mircea OANCEA, atrăgea atenţia, la sfârşitul anului trecut, că pe Pilonul III, influenţa negativă a crizei s-a resimţit cel mai puternic pe segmentul corporativ, parte dintre angajatori întrerupând contribuţiile pe care le plăteau în beneficiul angajaţilor.
La nivel individual, disponibilităţile băneşti ale populaţiei s-au redus, afectând puternic apetitul şi capacitatea pentru economisire. În aceste condiţii, nu este de mirare că pensia facultativă, un produs financiar încă nou, nu şi-a găsit o masă suficientă de “cumpărători” pe o piaţă în mare măsură caracterizată de un nivel redus de cultură financiară.
În sfârşit, operatorii vorbesc despre caracterul neatractiv şi uneori neclar şi greu de administrat al deductibilităţii fiscale aplicabile. Deşi în urma demersurilor CSSPP, susţinute de piaţă, deductibilitatea fiscală a contribuţiilor la Pilonul III a fost majorată, de la nivelul iniţial de 400 euro/an, la 800 euro/an, demersul nu a fost încununat de succes până la capăt pentru că încă nu putem vorbi despre o deductibilitate totală. Contribuţiile personale ale angajatului sunt deductibile numai de la calculul impozitului pe venit, în timp ce pentru partea de contribuţie plătită de angajator, dacă există, deductibilitatea se aplică atât la determinarea bazei de calcul pentru profit, cât şi la plata contribuţiilor de asigurări sociale şi a celor pentru asigurările de boli profesionale. Regimul diferit de deductibilitate faţă de diferitele categorii de contribuţii existente îngreunează calculele salariale, pe de o parte, şi face ca pentru angajatori acordarea acestui tip de beneficiu să introducă avantaje fiscale limitate, neatractive. Mai mult, pentru participanţii care-şi plătesc individual contribuţiile, dar care având statutul de simpli angajaţi nu depun declaraţii anuale pentru calculul impozitului pe venit, aplicarea deductibilităţii fiscale este descurajant de complicată. Ca atare, eforturile de creştere şi clarificare a chestiunii deductibilităţii trebuie continuate.

Ce este de făcut?
Evident, nici operatorii din piaţă şi nici autoritatea de supraveghere nu pot îmbunătăţi situaţia de ansamblu a mediului economic. Totuşi, există demersuri care pot fi întreprinse chiar şi în condiţiile defavorabile ale unei economii fragile.
Astfel, APAPR susţine activ abordarea CSSPP de extindere a aplicării deductibilităţii fiscale asupra tuturor contribuţiilor sociale, în limita celor 400+400 euro/an, şi consideră, suplimentar, că pentru anul viitor nivelul deductibilităţii poate fi majorat la 600+600 euro/an, cu un efort bugetar aproape nesemnificativ. În acelaşi timp, sugerează membrii asociaţiei, ar fi necesar un dialog mai consistent cu Ministerul Finanţelor Publice pentru simplificarea aplicării deductibilităţii fiscale, cu precădere în cazul participanţilor individuali care îşi virează singuri contribuţiile la Pilonul III şi care, în prezent, pot beneficia de deducerea fiscală în condiţii foarte dificile.
Dincolo de chestiunea deductibilităţii, operatorii din piaţa pensiilor private facultative s-au gândit şi la un set de măsuri care să contribuie la mai buna cunoaştere a acestui produs financiar şi să încurajeze participarea la sistem. Ele pot fi adoptate atât operativ de către CSSPP, cât şi prin amendarea legislaţiei secundare şi primare. Rezultatele scontate vizează revigorarea activităţii de atragere de noi participanţi în sistem, stimularea creşterii densităţii contribuţiilor în sistem şi simplificarea unor fluxuri operaţionale pentru administratori, pentru a permite concentrarea acestora pe marketing, aderare, informare.

Iată ce măsuri propune APAPR:

„Calculatorul de pensii”
Specialiştii asociaţiei avansează în primul rând ideea elaborării de către CSSPP şi/sau APAPR a unui „calculator online de pensii”, care să poată simula, folosind date de intrare reale, nivelul estimat al pensiei ce va fi obţinută în viitor atât din sistemul public, cât şi din Pilonul II şi Pilonul III. Existenţa unui astfel de instrument ar ajuta publicul-ţintă al Pilonului III să îşi dimensioneze corect nevoia reală de economisire suplimentară, spun administratorii. Mai mult, adăugăm noi, ar ajuta oamenii să conştientizeze, înainte de toate, că au nevoie de economisire şi ar răspunde totodată uneia dintre cele mai frecvente întrebări lansate de public: „Ce pensie voi obţine?”.
Trebuie menţionat aici că legislaţia actuală interzice administratorilor prezentarea oricăror simulări cu privire la valoare viitoare a economiilor realizate prin contribuţia la un fond de pensii. Motivul acestei interdicţii rezidă parţial în nevoia de a evita orice posibilitate de abuz - prin prezentarea unor simulări prea optimiste potenţialilor participanţi -, sau chiar în dorinţa de a evita posibilele neînţelegeri de partea unui public cu o insuficientă cultură financiară, care ar putea „lua de sigure” rezultatele unei simulări care se bazează, inevitabil, pe o serie de ipoteze şi estimări pe termen foarte lung, pe care realitatea economică s-ar putea să nu le confirme. Pe de altă parte, absenţa legii de plată a pensiilor private şi implicit a informaţiilor despre tipurile de instrumente financiare ce vor fi disponibile pentru plata pensiei private făcea imposibila sarcina de a estima, fie şi grosier, valoare pensiei ce ar putea rezulta la finalul perioadei de acumulare.
Totuşi, „nevoia de a şti” a publicului este o realitate ce nu poate fi ignorată, ca şi nevoia agenţilor de marketing de a avea la îndemână instrumente mai concrete în sprijinul argumentaţiei lor. Elaborarea unui „calculator” comun întregii pieţe, cu girul şi sprijinul CSSPP, ar elimina suspiciunile de subiectivitate şi ar permite publicului „să-şi facă o idee” mai concretă cu privire la perspectivele financiare legate de pensie.

Servicii online pentru participanţi
APAPR propune şi crearea cadrului legislativ necesar pentru a permite dezvoltarea de servicii online pentru participanţi, cum ar fi culegerea şi actualizarea de date personale, modificarea valorii contribuţiei etc., alături de dezvoltarea graduală a comunicării electronice către participanţi. În viziunea operatorilor, s-ar utiliza astfel un mijloc de comunicare şi de administrare modern, din ce în ce mai apreciat de potenţialii participanţi şi din ce în ce mai folosit şi de alte segmente ale sectorului financiar.

Eficientizarea scrisorii de informare anuală
Mai concret, propunerea solicită restructurarea scrisorii anuale de informare către participanţi, în sensul simplificării conţinutului minim standard, alături de care să fie permisă o informare suplimentară mai substanţială şi eficientă din partea administratorului.

Soluţionarea unor probleme operaţionale
Simplificarea modului de funcţionare ar elibera resurse necesare activităţii de promovare a sistemului, dar ar veni şi în întâmpinarea dorinţei fireşti a participanţilor, de a avea de-a face cu un sistem cât mai simplu şi flexibil. Astfel, verificarea acordului de voinţă al participanţilor s-ar putea realiza pur şi simplu considerând plata primei contribuţii de către angajat sau angajator ca exprimare implicită a acordului de voinţă.
Permisiunea de a realiza plata contribuţiilor la perioade asimetrice, nu doar lunar, ar veni în întâmpinarea dorinţei multor participanţi cărora le este mai uşor să-şi programeze plăţi anuale, trimestriale etc. Nu puţini dintre aceştia sunt deja familiarizaţi cu acest sistem folosit pe scară largă în lumea asigurărilor.

Introducerea conceptului de vesting pentru fondurile de pensii facultative, nu doar in contextul fondurilor de pensii ocupaţionale, prin modificarea corespunzătoare a Legii 204/2006.
Un astfel de demers ar răspunde uneia dintre cele mai importante obiecţii ale angajatorilor. Chiar înainte de debutul crizei, când piaţa muncii parcurgea o etapă „fierbinte”, iar una dintre preocupările majore ale oricărui angajator era retenţia personalului, utilizarea pensiilor facultative ca beneficiu extra-salarial a fost privită cu neîncredere de executivii companiilor în condiţiile în care legea nu oferea nicio formulă de a condiţiona existenţa beneficiului de o durată minimă acceptabilă a relaţiei de muncă, astfel încât să existe o oarecare garanţie că acordarea acestui beneficiu va produce efectul scontat.

Permisiunea „discriminării pozitive” pentru unii participanţi, de exemplu în contextul atragerii în sistem a unor mari angajatori, care ar plăti contribuţii în beneficiul multor salariaţi. Astfel, pentru a atrage clienţi de acest tip, care ar putea contribui consistent la dezvoltarea sistemului, administratorii ar putea oferi condiţii comerciale mai bune, cum ar fi un comision din contribuţii mai redus sau un mai mare grad de „customizare a prospectului”, potrivit nevoilor specifice clientului corporativ. Punerea în practică a acestei propuneri necesită însă abrogarea Art. 97 din L204/2006, adică abrogarea „tratamentului egal al tuturor participanţilor”, şi revizuirea altor prevederi similare din Lege.

***

Ne dorim în primul rând ca Pilonul III să devină mai accesibil, mai simplu, mai atrăgător pentru participanţi, rezuma Cornelia COMAN, în urmă cu două luni, intenţiile operatorilor din piaţa de pensii private facultative. Cu siguranţă, dacă măcar o parte dintre aceste propuneri s-ar materializa într-un orizont de timp relativ scurt, am putea privi cu mai mult optimism perspectivele de dezvoltare ale acestui sistem absolut necesar pentru ca viitorii pensionari ai României să aibă o şansă reală la un standard financiar decent.

                                                                                                                                                                                                                                                

Până la ora închiderii ediţiei nu am putut solicita un punct de vedere Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private din România, dat fiind intervalul foarte scurt parcurs între data depunerii documentului şi momentul apariţiei revistei. Cu siguranţă vom face acest demers de îndată ce va fi posibil.
Ţinând însă cont de acţiunile trecute ale Comisiei, ne permitem să fim optimişti cu privire la deschiderea acesteia către dialog şi la disponibilitatea autorităţii de supraveghere de a se implica activ, alături de piaţă, în derularea unui program menit să sprijine dezvoltarea Pilonului III de pensii private facultative.
De altfel, n-ar fi pentru prima dată când Comisia iniţiază schimbări legislative în sprijinul acestui sector. După succesul obţinut în ceea ce priveşte creşterea deductibilităţii fiscale, aprobată de Guvern în toamna anului 2008, Comisia a continuat să facă demersuri stăruitoare pe lângă Ministerul de Finanţe pentru a obţine deductibilitatea totală. Adoptarea acestei soluţii ar face pensiile facultative mai atrăgătoare pentru angajatori şi ar oferi posibilitatea de extindere a interesului pentru pensiile private facultative şi în rândul entităţilor bugetare sau care nu realizează profit, a explicat Mircea OANCEA, Preşedintele CSSPP, demersurile CSSPP în sensul acordării deductibilităţii totale pentru contribuţiile la Pilonul III.
Rămâne de văzut în ce măsură propunerile APAPR sunt acceptabile pentru Comisie, ştiut fiind că aceasta nu poate pierde din vedere aspectele care ar putea avea eventuale implicaţii asupra siguranţei sistemului. Cu certitudine, un plan concret de acţiune comună se va naşte numai după o serie de analize amănunţite şi negocieri din care se pot naşte noi idei. Aşadar, vom mai vorbi despre acest subiect.

                                                                                                                                                                                                                                                

Matti LEPPÄLÄ este noul Secretar General EFRP
Din decembrie a.c., Matti LEPPÄLÄ va prelua funcţia de Secretar General EFRP, înlocuind-o pe Chris VERHAEGEN, care a părăsit această poziţie în urma numirii sale ca Preşedinte al Comitetului Consultativ pentru Pensii Ocupaţionale al EIOPA, autoritatea europeană de supraveghere în asigurări şi pensii ocupaţionale.
Ne bucurăm că am găsit în domnul LEPPÄLÄ un adevărat lider în domeniul pensiilor private şi, totodată, un colaborator care împărtăşeşte viziunea noastră cu privire la dezvoltarea viitoare a acestui domeniu. Suntem siguri că prezenţa sa ne va ajuta să ducem mai departe demersurile asociaţiei noastre în sprijinul acestei industrii, care trebuie să furnizeze pensii suplimentare adecvate, sigure, sustenabile şi accesibile cetăţenilor europeni, a comentat Preşedintele EFRP, Patrick BURKE.
Matti LEPPÄLÄ este o personalitate binecunoscută a industriei de pensii private europene, ca urmare a îndelungatei sale activităţi ca Director pentru afaceri internaţionale, investiţii şi aspecte legale în cadrul TELA - Alianţa Finlandeză pentru Pensii, a implicării sale în activitatea AEIP - Asociaţia Europeană a Instituţiilor Paritare - şi în cadrul Grupului de Lucru OECD pentru pensii private.

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Pilonul III, un nou start).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Cum arată perspectivele financiare pentru viitorii pensionari?

Alexandru CIUNCAN - Secretar General, APPA -Asociația Pentru Promovarea Asigurarilor
Ciprian LADUNCA - CFO, METROPOLITAN Life 
Sergiu Costache - Revista PRIMM Asigurari & Pensii


TOP Stiri 1asig

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!