Pensii
POLONIA - schimbare forţată de traiectorie în pensii (II)
Autor:Daniela GHEȚU
Miercuri, 01 Octombrie 2014

Profunda alterare adusă reformei pensiilor de Guvernul polonez în acest an a stârnit un val de critici în lumea financiară. Dincolo de a pune în balanţă beneficiile bugetare imediate cu (i)moralitatea şi (ne)constituţionalitatea exproprierii fondurilor de pensie, s-au emis numeroase opinii şi estimări cu privire la modul şi măsura în care „contra-reforma” va afecta dezvoltarea economică generală şi, pe această cale, mai devreme sau mai târziu, însăşi sustenabilitatea sistemului public de pensii.

Nu de puţine ori au fost puse în discuţie, pe parcursul celor 14 ani de istorie ai Pilonului II de pensii private obligatorii polonez, eficienţa economică a fondurilor de pensii (OFE) şi capacitatea companiilor de pensii (PTE) de a investi eficient contribuţiile participanţilor la sistem.
O prezentare susţinută în aprilie a.c., cu ocazia 6th Global Pension & Savings Conference în Washington, arată că OFE au avut un rol semnificativ în atenuarea fluctuaţiilor financiare din sistemul de pensii. Astfel, funcţionarea în tandem a unui pilon public (conturi noţionale, în care beneficiile sunt indexate cu rata inflaţiei) împreună cu unul administrat privat (contribuţii definite, în care beneficiile depind de randamentul investiţional) a dus la atenuarea fluctuaţiilor în rata totală a randamentului, conducând la un rezultat agregat superior oricăreia dintre alternativele mono-pilon. Aşa cum rezultă din graficul alăturat, randamentele înalte ale OFE din primii ani după lansare au contrabalansat debutul ezitant al sistemului public cu conturi noţionale, în timp ce, pe vârful crizei financiare, cu o rată a inflaţiei ridicată, situaţia s-a inversat şi scăderea de randament din pensiile private dată de deprecierea activelor bursiere a fost compensată de ratele de indexare mai înalte din sistemul public.
Ca atare, din perspectiva beneficiarilor sistemului, viitorii pensionari, sistemul multi-pilon s-a dovedit a fi o soluţie optimală.
Revenind strict la rezultatele OFE, potrivit datelor furnizate de IGTE – asociaţia administratorilor de pensii din Polonia –, în 2012, în perioada septembrie 1999 – data agreată în piaţa poloneză ca fiind momentul „zero” al activităţii de investiţii a fondurilor –, şi martie 2012, OFE au realizat o rată nominală a randamentului de 206,4%, în timp ce valoarea actualizată cu inflaţia (rata reală) era de 97,1%. Cu alte cuvinte, valoarea conturilor de pensie a crescut anual, excluzând toate costurile şi comisioanele de administrare, în medie, cu 5,75%, în timp ce rata medie anuală a inflaţiei în aceeaşi perioadă a fost de 3,57%.
Într-un limbaj comun, simulările realizate de IGTE au arătat că un cetăţean polonez cu un venit salarial mediu şi care ar fi contribuit continuu la Pilonul II pe parcursul întregii perioade considerate ar fi acumulat în contul său de pensie privată, din contribuţii, circa 26,3 mii zloţi, sumă pe care un fond de medie performanţă ar fi ridicat-o prin investiţii la circa 37,4 mii zloţi (38,7 mii zloţi pentru fondul cu cea mai bună performanţă investiţională). Aceeaşi sumă, depozitată într-un cont indexat cu inflaţia, ar fi crescut până la 31,9 mii zloţi.
Totodată, potrivit datelor publicate de KNF – autoritatea poloneză de supraveghere a pieţelor financiare –, la finele primului trimestru din 2014, valoarea medie a unităţii de fond era de 37,79 zloţi, o valoare aproape cvadruplă în raport cu nivelul de pornire din 1999, de 10 zloţi/unitate, cu un vârf de peste 40 zloţi realizat de fondul de pensii ING.
Randamentul trianual al OFE (medie ponderată), calculat la 31 martie 2014, era de 20, 59%, în timp ce rata inflaţiei pe ultimele 36 de luni se situa la valoarea de 5,674%. În valori anualizate, media ultimilor trei ani s-a situat la valoarea de 6,442% în ceea ce priveşte randamentul OFE şi 1,857% pentru inflaţie. În aceeaşi perioadă, variaţia indexului FTSE al Guvernului polonez a fost de 7,568%, iar indicele WIG – al Bursei de la Varşovia –, a crescut cu 2,433%.
Pe scurt, fondurile de pensii poloneze au reuşit să furnizeze un randament real pozitiv chiar şi în condiţiile instabilităţii economice post-criză. Cu toate acestea, valoarea medie a conturilor participanţilor la sistem rămâne destul de scăzută. Astfel, spre deosebire de cazul teoretic considerat mai sus, participanţii la fondurile de pensii – cu durate de contribuţie şi venituri salariale diverse –, au acumulat în conturi sume care, pentru cei cu cele mai lungi stadii de cotizare – se ridică la nivelul a circa 4.000 euro, reflectând în fapt – înainte de orice altă cauză –, nivelul modest în valoare absolută al contribuţiilor. Lesne de imaginat că, în condiţiile reducerii nivelului de contribuţie, acumulările din fondul de pensii vor fi cu atât mai nesatisfăcătoare în raport cu necesităţile reale.

WSE – un hub la apogeu?

Dincolo de efectele directe asupra intereselor viitorilor pensionari este interesant însă de urmărit şi care sunt efectele potenţiale asupra economiei poloneze.
Înainte de 2014, fondurile de pensii se clasau pe poziţia a doua în topul celor mai mari investitori în titluri şi obligaţiuni de stat poloneze, după investitorii străini, cu o cotă de circa 21% din volumul total de deţineri. Potrivit specialiştilor, excluderea fondurilor de pensii de pe piaţa titlurilor poloneze va conferi o greutate mult mai mare investitorilor străini şi va face totodată ca “datoria poloneză să devină mult mai volatilă şi mai puţin lichidă, ceea ce înseamnă prime de risc mai ridicate pentru investitori şi implicit necesitatea ca Guvernul polonez să plătească rate ale dobânzii mai mari pentru a atrage capitalul străin” (Paweł CYMCYK, ING IM Polandii).
Un material emis de Departamentul de Analiză Economică al Bank ZACHODNI WBK – Group Santander, în decembrie 2013, estima că,  în structura deţinerilor de titluri de stat poloneze, cota investitorilor străini va creşte de la circa 33,7%, la finele lui 2013, la aprox. 43%, după eliminarea fondurilor de pensii de pe această piaţă. Pentru unele bonduri (seriile DS cu maturităţi în 2020, 2021, 2023) cota investitorilor străini ar putea creşte chiar mai mult, până la circa 60%, în timp ce pentru unele serii (WZ cu maturităţi în 2017, 2021) concentrarea de bonduri în mâinile unui singur deţinător străin s-ar putea ridica până la 20%. Rezumând, concluzia analiştilor citaţi coincide cu opinia specialistului polonez, cu un accent asupra faptului că fenomenul ar putea interesa în special segmentul titlurilor cu maturităţi de 3 – 5 ani, preferate în general de fondurile de pensii. În plus, subliniază aceştia, excluderea fondurilor de pensii de pe piaţa titluri de stat s-ar mai putea face simţită şi în situaţia unor „valuri” de retragere a capitalului străin de piaţa poloneză, aşa cum s-a întâmplat în toamna anului 2013. Dacă anul trecut fondurile de pensii au reuşit să compenseze într-o măsură efectele acestui fenomen, cumpărând titlurile aruncate pe piaţă de investitorii străini, acest lucru nu va mai fi posibil în viitor.
Urmările pe care reducerea masivă a activelor OFE şi, implicit, a puterii lor de tranzacţionare pe piaţa de capital le-ar putea avea asupra Bursei de Valori de la Varşovia  constituie un alt motiv de îngrijorare. Potrivit datelor publicate de WSE (Warsaw Stock Exchange), în prima jumătate a anului 2013 fondurile de pensii controlau circa 24% din capitalizarea bursei, structura portofoliului investiţional de la sfârşitul anului 2013 arătând o pondere de peste 42% în acţiuni. După momentul transferului de titluri de stat, cota deţinerilor în acţiuni în portofoliul pieţei urcase până la circa 82%. Cel mai probabil, apreciază diverşi specialiști, la un astfel de nivel al plasamentelor în acţiuni, interesul fondurilor pentru cumpărare va fi destul de scăzut, aşteptând preţuri mai bune şi, între timp, căutând ceva mijloace de diversificare a plasamentelor.
Plasamentele în active străine ar putea fi o sursa interesantă de diversificare, mai ales în contextul în care, urmare a deciziei Curţii Europene de Justiţie din decembrie 2011, actuala limită de 5% pusă plasamentelor în străinătate va fi ridicată treptat până la 30% (începând cu anul 2016). Urmările acestei relaxări ar putea fi însă nefaste pentru Bursa de la Varşovia, mai ales că, în căutare de lichiditate, fondurile de pensii ar putea apela la vânzarea celor mai lichide acţiuni domestice deţinute, producând astfel o scădere semnificativă a unora dintre indicii bursei.
În fapt, nevoia de lichidităţi va fi cel mai probabil principala problemă a administratorilor de fonduri. Pe de o parte intrările de numerar vor fi mult reduse după ce, începând cu toamna 2014, fondurile vor mai primi contribuţii numai pentru cei circa 2,56 milioane participanţi rămaşi în sistem. Pe de altă parte, potrivit prevederilor legislaţiei de plată a pensiilor, fondurile va trebui să elibereze active pentru a transfera către ZUS (casa naţională de pensii publice, însărcinată cu efectuarea plăţii pensiilor atât pentru sistemul public, cât şi pentru Pilonul II) tranşe semnificative din activele acumulate în conturile participanţilor care au mai puţin de 10 ani până la retragerea din activitate.
Astfel, potrivit estimărilor din piaţă, fondurile de pensii ar putea fi obligate să vândă acţiuni în valoare de circa 3 miliarde zloţi (~715 milioane euro) în primul an de reformă, ceea ce va face ca cererea pe piaţa poloneză să scadă cu circa 30%. Investitorii străini ar putea anticipa acest trend îndreptându-se către pieţe cu randamente mai bune, în vreme ce un declin al bursei ar putea descuraja şi investitorii privaţi – foarte atenţi la performanţele istorice –, şi fondurilor mutuale – dependente de opţiunile investitorilor privaţi. De altfel, în noiembrie 2013, ministrul de finanţe în funcţie a avertizat asupra acestor posibile urmări, manifestându-şi cu precădere îngrijorarea faţă de succesul viitoarelor oferte publice de privatizare.

O tentaţie de nerefuzat?

Dacă datoria de stat va fi mai volatilă şi mai scumpă, iar Bursa de la Varşovia va intra într-adevăr într-o perioadă de declin, cu toate consecinţele economice colaterale, nu cumva costul redresării bugetare realizate pe seama pensiilor private va fi chiar renunţarea la o parte din atributele care au ajutat Polonia să traverseze criza mai bine decât celelalte ţări din zonă? Posibil şi chiar probabil… şi totuşi…
“Sistemele de pensii cu capitalizare care funcţionează eficient supun guvernele unei tentaţii extrem de puternice. Cu cât este mai eficient un astfel de sistem în a-şi spori capitalul, cu atât mai mare este avuţia pe care un guvern presat de nevoi bugetare o poate captura”, afirma autorii lucrării „Unprivatizing the Pension System: The Case of Poland”. Argentina 2008 – 29 miliarde USD, Ungaria 2011 – aprox. 12 miliarde euro, Polonia 2011 şi 2014 … peste 30 miliarde euro din exproprierea titlurilor de stat şi efecte încă necuantificabile ale decimării portofoliului de participanţi… quod erat demonstrandum.

Surse:
Dr. Agnieszka Chłoń-Domińczak, Institute for Statistics and Demography SGH, “The Sustainability and Adequacy Tradeoff as Countries Age - the lesson from Poland”, (6th Global Pension & Savings Conference April 2, 2014, Washington).
Jan HAGEMEJER, Krzysztof MAKARSKI, Joanna TYROWICZ “Unprivatizing the Pension System: The Case of Poland”, Faculty of Economic Sciences, University of Warsaw, Working Papers No. 26/2013 (111).
Economic Analysis Dept. Bank Zachodni WBK S.A., “2014 Ooulook: Poland - Macro, Rates and FX”, December 2013.
Polish Financial Supervision Authority, Annual Bulletin and quarterly statistics. OFE’s Market
IGTE website, statistical section.
Marcin Kaczmarczyk, Warsaw School of Economics, „Three pillar pension system in Poland -Security through/under Diversity”, March 2014.
Krystyna KRZYZAK, “Contributions to Polish second-pillar system to shrink dramatically”, www.ipe.com.

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (POLONIA - schimbare forţată de traiectorie în pensii (II)).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

2018 - anul clientului de asigurari?

Cornel COCA CONSTANTINESCU - Vicepresedinte, Sectorul Asigurari - Reasigurari, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF)

Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!