Pensii
POLONIA - schimbare forţată de traiectorie în pensii
Autor:Daniela GHEȚU
Luni, 01 Septembrie 2014

Fenomenul care a debutat în 2008,  în Argentina,  a avut o replică în 2011, în Europa, în  Ungaria, ţară care – în termeni practici –, a distrus dintr-o singură lovitură sistemul său de pensii private. Astăzi, Polonia – cea mai mare piaţă de specialitate din regiunea ECE –, a preluat ideea, punând în practică ceea ce s-ar putea numi o contra-reformă a pensiilor care, într-un mod ceva mai atenuat decât în Ungaria, va afecta profund nu numai situaţia financiară a viitorilor pensionari, dar şi echilibrul bugetar şi economia ţării pentru următoarele decenii.

Volumul contribuţiilor la Pilonul II de pensii private polonez va scădea dramatic după ce, urmare a recentelor schimbări legislative, numărul contribuitorilor la fondurile de pensii  se va reduce drastic, la circa 2,56 milioane de participanţi, adică aproape 16% din portofoliul de participanţi atins de sistem în ultima lună înainte de deschiderea fondurilor de pensii. Consecinţele acestei schimbări se vor face simţite însă nu numai în ceea ce priveşte pensiile viitoare sau businessul administratorilor de fonduri, ci şi, pe o scară mult mai largă, la nivelul întregii economii.
În 1999, Polonia a lansat ceea ce avea să devină, graţie condiţiilor demografice şi a parametrilor financiari de bază, cel mai mare sistem de pensii private din regiunea Europei Centrale şi de Est. La sfârşitul anului 2008, înainte de a se face simţite dificultăţile crizei financiare, Pilonul II polonez avea în administrare circa 138,2 miliarde PLN, corespunzător unui număr de aprox. 14,36 milioane conturi individuale. În ianuarie 2014, numărul total al participanţilor la sistem se situa în jurul cifrei de 16,4 milioane, în timp ce „averea” administrată de fonduri crescuse la circa 300 miliarde PLN active nete (aprox. 75 miliarde euro).
Între aceste două momente însă, statul polonez a făcut un prim pas înapoi, în 2011, reducând procentul de contribuţie de la 7,3% (unul dintre cele mai generoase din regiune), la 2,3%. Următorul pas a avut loc în 2014, când legislaţia adoptată în toamna lui 2013 şi intrată în vigoare în debutul anului în curs, a adus întâi o tăiere masivă a activelor prin „recuperarea” forţată de către stat a titlurilor şi obligaţiunilor de stat aflate în portofoliile fondurilor de pensii, urmată de anularea caracterului obligatoriu al participării la Pilonul II şi instituirea unei „ferestre” de timp de 4 luni, încheiată la 31 iulie, pe parcursul căreia participanţilor li s-a oferit posibilitatea – insistent mediatizată -, de a se retrage din Pilonul II bazându-se exclusiv pe sistemul public de pensii şi pe eventualele economii realizate în Pilonul III de pensii private facultative. Din punct de vedere statistic, schimbările din 2014 au determinat o reducere a volumului activelor nete la circa jumătate din valoarea de la începutul anului şi, potrivit primelor estimări exprimate după încheierea perioadei de „opt-out”, eliminarea din sistem a peste 85% din membri.

EUR 4.045
Valoarea medie a contului unui participant de sex masculin, cu vârsta cuprinsă între 46 şi 50 ani

Din perspectiva Guvernului, efectul scontat al ciuntirii aduse sistemului de pensii private polonez în acest an s-ar putea concretiza, potrivit diverşilor analişti care au comentat fenomenul, în reducerea valorii datoriei publice raportate la PIB cu circa 7 – 8,5 puncte procentuale. Cu alte cuvinte, pe termen scurt, această reformă – sau mai degrabă contra-reformă -, ar putea ajuta bugetul Poloniei să treacă de la un deficit bugetar estimat de circa 4,8% în 2013, la un excedent de aprox. 4,6% în 2014, potrivit Comisiei Europene.
A lua bani din fondurile de pensii pentru a-i utiliza în alte scopuri nu va face decât să submineze încrederea populaţiei în sistemul de pensii, determinând cetăţenii să-şi reducă contribuţiile acolo unde este posibil, susține PensionsEurope, asociaţia europeană a administratorilor de fonduri de pensii, într-un document dat publicităţii în acest an. Guvernele au justificat aceste reforme prin necesitatea de a-şi consolida finanţele publice. În viziunea PensionsEurope, ţările ECE se confruntă cu provocări demografice severe şi nu trebuie să mai amâne construirea unor sisteme de pensii finanţate. Ar fi nevoie de decenii pentru a reconstrui un sistem de pensii multi-pilon.
Nici Guvernul polonez nu a apelat la altă motivaţie pentru schimbările legislative adoptate. Chiar dacă anii de criză financiară nu par să fi lăsat asupra economiei ţării o amprentă le fel de puternică precum în celelalte ţări ale regiunii, Polonia se îndrepta totuşi în ritm accelerat către momentul în care datoria publică ar fi atins pragul de 55% din PIB, un nivel pe care Guvernul polonez s-a angajat ferm să nu-l depăşească. Astfel, exproprierea unei părţi substanţiale din „averea” fondurilor de pensii pentru a acoperi necesităţile bugetare s-a dovedit a fi prea tentantă pentru a fi ignorată.
Unul dintre argumentele aduse de Guvernul polonez în sprijinul măsurilor luate – în acord cu Banca Naţională a Poloniei -, este acela că, de la debutul sistemului până în 2012, fondurile de pensii de Pilon II au generat în bugetul ţării o datorie totală de 280 miliarde PLN (circa 70 miliarde euro) ca urmare a nevoii Guvernului de a se împrumuta pentru a susţine investiţiile. Suma echivalează cu 17,5% din PIB şi reprezintă ceva mai mult de 30% din datoria publică totală a Poloniei. Ca atare, Executivul s-a simţit îndreptăţit să-şi însuşească deţinerile fondurilor de pensii în titluri şi obligaţiuni de stat pentru a-şi consolida situaţia financiară şi, cel puţin pe termen scurt, pare că-şi va atinge acest obiectiv cu succes.

EUR 3.810
Valoarea medie a contului unui participant de sex feminin, cu vârsta cuprinsă între 46 şi 50 ani

Ce se întâmplă însă cu viitorii pensionari şi, mai mult, ce impact va avea contra-reforma din 2014 asupra economiei poloneze, în finanţarea căreia fondurile de pensii au jucat un rol deloc neglijabil?
„Întrebare: În ce caz o datorie nu este o datorie?
Răspuns: Atunci când banii sunt promişi viitorilor pensionari.”
Acesta pare să fie mesajul de fond descifrat în contra-reforma poloneză de unul dintre bloggerii „The Economist”. În opinia sa, lucrătorii polonezi ar avea tot dreptul de a privi cu cinism argumentaţia care a însoţit schimbarea de traiectorie impusă pieţei pensiilor private având în vedere că, în cazul unei situaţii financiare dificile, oricare guvern îşi va reduce cheltuielile de departe mai uşor şi mai „discret” adoptând o schemă de indexare a pensiilor mai puţin generoasă decât dacă nu şi-ar respecta, fie şi într-o mică măsură, obligaţiile asumate faţă de deţinătorii titlurilor sale de stat. Cu alte cuvinte, viitorilor pensionari polonezi li s-a impus un schimb cel puţin discutabil: bani concreţi contra promisiuni. Forţând puţin comparaţia, s-ar putea spune ca Executivul polonez le-a vândut cetăţenilor săi un echivalent modern al „indulgenţelor papale”, înlocuind banii concreţi din fondurile de pensii – pentru al căror mod de administrare acestea pot fi oricând trase la răspundere -, cu un echivalent în bani „teoretici” contabilizaţi în conturile naţionale ale sistemului public de pensii, a căror valoare poate fi lesne schimbată în viitor prin simpla ajustare a formulei de calcul, potrivit disponibilităţilor de la momentul respectiv.

Odată distrus, va fi nevoie de decenii pentru a reconstrui un sistem de pensii multi-pilon.

PensionsEurope Manifesto 2014

În fapt, spune bloggerul englez, presupunerea ca guvernele vor eşua, cel puţin în parte, să-şi respecte promisiunile cu privire la pensii este unul dintre motivele pentru care în calculul procentului datoriei publice relativ la PIB nu se ia în considerare şi valoarea actuală a obligaţiilor viitoare pentru pensii. Dacă această valoare ar fi inclusă în calcul, cifrele ar arăta mult mai rău, cu atât mai mult cu cât, potrivit estimărilor curente, presiunea generată de îmbătrânirea populaţiei va împinge oricum în următoarele 3 – 4 decenii valoarea datoriei publice a ţărilor UE cu 7 până la 11 puncte procentuale mai sus.
În fapt, un studiu recent întreprins de compania AEGON arată că polonezii privesc cu pesimism viitorul lor de pensionari, două treimi dintre subiecţii intervievaţi declarând că se aşteaptă ca în viitor standardul de viaţă al pensionarilor să scadă sensibil în comparaţie cu situaţia actuală. Mai mult, încrederea acestora în sistem a scăzut, ceea ce face ca specialiştii operatorului olandez să se aştepte ca pe viitor cetăţenii să prefere mai degrabă mijloacele de economisire pe termen lung oferite de piaţa asigurărilor.

Fondurile de pensii joacă un rol cheie în funcţionarea economiei şi a pieţelor financiare. Pe termen lung, economiile ţărilor care apelează la transferarea activelor fondurilor de pensii către bugetul de stat vor fi lezate grav. Acţiunile de acest tip trebuie oprite acum, înainte de a se face un rău şi mai mare atât viitorilor pensionari, cât şi economiilor naţionale în cauză.

Matti Leppälä, Secretar General şi CEO PensionsEurope

Aşteptările pesimiste ale populaţiei, născute mai degrabă la nivel intuitiv, sunt confirmate şi de opiniile specialiştilor în finanțe. Un articol postat pe site-ul Austrian Economic Center – institut de cercetări economice independent afiliat curentului de gândire economică lansat de Austrian School of Economics –, afirmă că echilibrarea bugetară produsă de măsurile în discuție nu va fi nici pe departe una sustenabilă pe termen lung. Experienţa internaţională demonstrează că, în general, consecinţele imprevizibile ale unor astfel de măsuri care cresc povara fiscală aşezată pe umerii generaţiilor viitoare depăşesc în magnitudine beneficiile imediate aduse finanţelor publice.
Orice tip de naţionalizare a economiilor private este extrem de distructiv. Aceste exproprieri duc însăşi ideea de proprietate privată într-o poziţie dificilă, reduc încrederea generală în economie şi frânează progresul economic şi social prin reducerea iniţiativei antreprenoriale. În cazul concret al Poloniei, chiar dacă agenţiile de rating n-au reacţionat negativ, nimic nu poate garanta că antreprenorii sau diverşi potenţiali investitori nu s-au alarmat deja. Să nu uităm, atrage atenţia articolul AEC, că aceste fonduri de pensii au contribuit substanţial la performanţa impresionantă a Bursei de la Varşovia din ultimul deceniu şi, în plus, au ajutat consistent creşterea economică pe toate segmentele societăţii.
În fapt, poate că tocmai în această ultimă afirmaţie ar trebui să se regăsească argumentaţia cea mai solidă împotriva distrugerii sistemului de pensii private. Dincolo de a pune în balanţă beneficiile bugetare imediate cu (i)moralitatea şi (ne)constituţionalitatea exproprierii fondurilor de pensie, poate că n-ar fi lipsit de interes să ne uităm mai în detaliu la modul şi măsura în care o astfel de hotărâre afectează dezvoltarea economică generală şi, pe această cale, mai devreme sau mai târziu, însăşi sustenabilitatea sistemului public de pensii.
(Continuare în numărul următor.)

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (POLONIA - schimbare forţată de traiectorie în pensii).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

2018 - anul clientului de asigurari?

Cornel COCA CONSTANTINESCU - Vicepresedinte, Sectorul Asigurari - Reasigurari, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF)

Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!