Pensii
Previziuni 2011: Pariul pe consolidare
Autor:Daniela GHEŢU
Doina PÂRCĂLABU
Crinu ANDĂNUŢ
Simona DIŢESCU
Marius RAŢIU
Radu CRĂCIUN
Eugen VOICU

În 11 februarie a avut loc cea de-a IV-a ediţie a întâlnirii anuale derulate sub genericul XPRIMM Annual Forecast Meeting - Pensii Private. Liderii şi specialiştii pieţei de profil s-au reunit cu reprezentanţii autorităţilor publice pentru a evidenţia şi dezbate cele mai importante tendinţe pentru anul 2011. În premieră, evenimentul fost urmarit live pe XPRIMM.TV.

 

Participanţii la dezbaterea organizată de Revista PRIMM - Asigurări & Pensii au analizat rezultatele anului 2010, creionând totodată perspectivele de dezvoltare a pieţei pe parcursul anului curent. Au fost puse în discuţie oportunităţile investiţionale ale fondurilor de pensii, precum şi impactul pe care modificările aduse sistemului public de pensii îl vor avea asupra dezvoltării segmentului de pensii private. Au fost semnalate, de asemenea, principalele provocări care stau în faţa sistemului şi priorităţile acestuia pe termen scurt şi mediu.

 

Pentru Casa Naţională de Pensii Publice, 2011 este sinonim cu implementarea noii legi a sistemului unitar de pensii.
Doina PÂRCĂLABU

 

2010 – un an cu rezultate peste aşteptări
Aruncând o scurtă privire asupra prognozelor realizate la începutul anului trecut, se poate spune că 2010 a fost un an care a împlinit, în cea mai mare parte, aşteptările specialiştilor în pensii private.
În Pilonul II, de pensii private obligatorii, numărul de participanţi a depăşit sensibil totalul de 5 milioane, în timp ce pragul de 1 miliard euro active nete în administrare a fost atins cu puţin înainte de sfârşitul anului. Totuşi, această performanţă ar fi putut fi devansată dacă volumul total de contribuţii n-ar fi avut de suferit de pe urma efectelor crizei. Şomajul crescut şi lipsa de lichidităţi a companiilor angajatoare au determinat creşterea numărului de conturi individuale nealimentate lunar şi, implicit, un volum total al viramentelor în sistem cu circa 20% mai mic decat valoarea prognozată.
Pilonul III, de pensii private facultative, n-a produs niciun fel de surprize, înregistrând în continuare o creştere foarte lentă, sub presiunea exercitată de criză atât asupra bugetelor individuale, cât şi asupra celor corporatiste. Angajatorii nu s-au mai implicat deloc pe segmentul pensiilor private facultative în acest an; dimpotrivă, există un mare număr de contracte care au stagnat, a remarcat Crinu ANDĂNUŢ, CEO, ALLIANZ-ŢIRIAC Pensii Private şi Preşedinte APAPR.
Performanţa cu adevărat notabilă a fost consemnată însă în domeniul investiţional, unde fondurile de pensii au reuşit să obţină randamente mult mai bune decât cele previzionate la începutul anului. Putem spune că 2010 a fost un an bun, de vreme ce participanţii au regăsit în conturi o creştere reală peste inflaţie. Dacă ne uităm şi către celelalte pieţe de pensii europene, este evident că foarte puţine fonduri de pensii au obţinut rezultate pozitive. În acest context, randamentele obţinute de fondurile româneşti sunt foarte bune, a apreciat Mihai ŞEITAN, fost Ministru al Muncii.
Radu CRĂCIUN, Director Investiţii, EUREKO Pensii, a observat însă că cel mai bine se pot aprecia rezultatele fondurilor de pensii prin comparaţie cu fondurile mutuale din România, care operează în acelaşi mediu economic cu noi. Este îmbucurător că, şi în această comparaţie, rezultatele noastre sunt unele remarcabile, mai bune decât ale fondurilor mutuale din aceeaşi categorie de risc investiţional. Specialiştii nu ignoră însă, în aprecierea rezultatelor lor, contextul favorabil - randamente mari la titlurile de stat şi o expunere redusă pe instrumente cu grad de volatilitate mai mare. Se poate spune că de data aceasta dezvoltarea redusă a pieţei de capital româneşti, considerată în general un handicap, a fost un factor favorizant. Pentru viitor trebuie să ne pregătim să menţinem calitatea performanţei în condiţii de operare mai complexe, a continuat Mihai ŞEITAN.
În sfârşit, analiza anului 2010 n-ar fi fost completă fără a lua în considerare şi contextul mai larg, european, în care se dezvoltă piaţa românească de pensii private. Evenimentele anului 2010 ne-au arătat că riscul politic rămâne, de departe, principalul risc cu care se confruntă fondurile de pensii private: instabilitatea legislativă, intervenţionismul politic sunt factori care pot afecta grav funcţionarea unei pieţe şi viitorul pensiilor, a observat Dragoş CABAT, Managing Partner, FINANCIAL View Consulting. Din fericire, deşi a debutat sub ameninţarea unei cvasi-naţionalizări a Pilonului II, anul 2010 n-a adus în România nicio măsură concretă de afectare a segmentului de pensii private. Dimpotrivă, calendarul de creştere a contribuţiilor a fost reluat, chiar dacă se află încă cu o jumătate de punct procentual în urma programării iniţiale, iar pentru Pilonul III anul s-a încheiat cu o decizie fermă în privinţa lărgirii deductibilităţii contribuţiilor.

Pentru APAPR, comunicarea reprezintă o prioritate absolută. Ne propunem să mobilizăm eforturile întregii pieţe pentru dezvoltarea unor proiecte de anvergură în acest sens.
Crinu ANDĂNUŢ

 

APAPR: Suntem încrezători în rezultatele pe care le vom obţine în 2011
Piaţa românească de pensii private se înscrie firesc în trendul european şi asteptăm rezultate pozitive în 2011, a apreciat Crinu ANDĂNUŢ. El a explicat că o parte din optimismul operatorilor îşi are originea şi în atenţia de care domeniul pensiilor private se bucură la nivelul Uniunii Europene, ceea ce sporeşte şansele ca pieţele de specialitate să fie mai puţin expuse intruziunii politicului. Experienţa Ungariei a lansat un semnal de alarmă foarte puternic cu privire la modul în care, supuse presiunilor bugetare, multe state au ales să afecteze sistemul de pensii private pentru a evita creşterea accelerată a deficitului bugetar. Există semnale puternice care ne îndreptăţesc să aşteptăm în această primăvară primele măsuri europene de ordin tehnic în sprijinul pieţelor de pensii private, a declarat ANDĂNUŢ.
Potrivit liderului APAPR, primele decizii în această direcţie au fost luate deja, în sensul încheierii unui acord de principiu, la nivelul UE, în privinţa tratării diferenţiate a cheltuielilor pentru susţinerea sistemelor de pensii private obligatorii, atunci când se calculează deficitul bugetar al statelor care au implementat astfel de sisteme. O atitudine mai permisivă în ceea ce priveşte criteriile bugetare şi de datorie publică impuse de Pactul de Stabilitate şi Creştere va oferi spatiu fiscal pentru reforma pensiilor, transmiţând astfel un mesaj politic puternic statelor naţionale, de încurajare a acestor reforme. Pe de altă parte, au avut loc deja o serie de discuţii în cadrul ECOFIN (Consiliul Miniştrilor de Finanţe din statele UE), la finele anului 2010, în urma cărora Uniunea Europeană ar putea decide, în premieră absolută, să introducă sancţiuni pentru statele membre care decid să îşi afecteze în acest fel sistemele de pensii private. Nu ne aşteptăm ca acest lucru să se întâmple atâta vreme cât Consiliul European se află sub preşedinţia ungară, dar în a doua parte a anului acesta este posibil să vedem primii paşi concreţi, a apreciat ANDĂNUŢ.

 

În 2011 aşteptăm câteva legi care vor avea un rol foarte important pentru viitorul pensiilor private: legea Fondului de Garantare, cea privind plata pensiilor şi cea vizând lansarea pensiilor ocupaţionale.
Simona DIŢESCU


2011 – anul lărgirii Pilonului II
Legea privind sistemul unitar de pensii publice, adoptată – după îndelungate dispute politice – la sfârşitul anului 2010, va produce efecte şi asupra sectorului pensiilor private, deschizând accesul la Pilonul II unui mare număr de salariaţi sau liber profesionişti. Astfel, circa 150.000-200.000 de bugetari din structurile militarizate vor fi integraţi în sistemul public de pensii, apoi, în funcţie de criteriul de eligibilitate dat de vârstă, în sistemul de pensii private obligatorii (Pilon II). Procedura concretă de realizare a acestui lucru cuprinde însă mai mulţi paşi administrativi şi de ordin tehnic, a căror derulare este în curs.
Aşa cum a explicat Mircea OANCEA, Preşedinte CSSPP, deşi Legea nr. 263/2010 a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2011, pentru a avea aplicabilitate şi în ceea ce priveşte persoanele care în virtutea legii devin asigurate în sistemul public de pensii din structurile militare şi de siguranţă naţională, trebuie derulate câteva operaţiuni. În primul rând, trebuie înfiinţate prin hotărâre de Guvern trei case de pensii sectoriale. Aceste case vor fi coordonate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) şi vor ţine propria evidenţă, inclusiv pentru sistemul de pensii private, pe baza aderărilor în sistem. Cu alte cuvinte, ele vor juca, pentru structurile militarizate, rolul de evidenţă pe care îl joacă în cazul celorlalţi angajatori Casele Judeţene de Pensii. Potrivit prevederilor noii Legi a sistemului unitar de pensii, Casele de pensii sectoriale se înfiinţează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, dar activitatea lor va fi coordonată de CNPP. Emiterea hotărârii de Guvern privind înfiinţarea celor trei case de pensii sectoriale este aşteptată pentru jumătatea lunii februarie.
În paralel, CSSPP lucrează la modificarea legislaţiei secundare privind aderarea şi evidenţa participanţilor şi colectarea contribuţiilor la Pilonul II, astfel încât să fie adaptată cerinţelor rezultate din Legea nr. 263/2010. După finalizarea acestor acte normative urmează o etapă tehnică, în care între CSSPP, cele trei Case de pensii sectoriale şi CNPP se va încheia un protocol privind modul de transmitere a informaţiilor, a actelor de aderare, realizarea validarii etc. Eu apreciez că toate aceste etape se vor încheia până la finalul lunii februarie, a apreciat Mircea OANCEA.
Luna februarie ne va spune la ce ne putem aştepta privind rapiditatea cu care militarii vor fi integraţi în sistemul public de pensii şi în Pilonul II de pensii private, a apreciat Doina Domnica PÂRCĂLABU, Preşedinte CNPP. Pentru structurile militarizate, depunerea declaraţiilor unice reprezintă o premieră absolută. Nu există experienţă necesară nici de partea celor care trebuie să le întocmească şi să le depună, nici de partea structurilor nou înfiinţate care trebuie să gestioneze colectarea şi administrarea acestor informaţii. În februarie vom face pentru prima dată acest lucru, aşa că luna aceasta reprezintă un test în functie de ale cărui rezultate ne vom da seama ce probleme mai trebuie rezolvate, a explicat Preşedintele CNPP.

 

Aşteptăm de la 2011 o stabilizare a pieţei, pe măsură ce se va îmbunătăţi situaţia din piaţa muncii, şi sperăm să valorificăm intrarea sub „umbrela” Pilonului II a unor noi categorii sociale.
Marius RAŢIU


Ocupaţionalele = o oportunitate, dar…
Potrivit angajamentelor asumate de Guvern, pe agenda anului 2011 se află şi lansarea unui segment de pensii private ocupaţionale. Ministerul Muncii a publicat, de altfel, o primă formă a proiectului de lege dedicat acestui subiect. Deşi binevenită în sine, introducerea pensiilor ocupaţionale a fost întâmpinată de piaţa pensiilor private cu o serie de obiecţii care vizează atât reglementarea domeniului printr-o lege separată – cu toate urmările administrative aferente -, cât şi anumite prevederi concrete ale textului supus dezbaterii.
Pentru implementarea pensiilor ocupaţionale nu este nevoie de o lege specială, ci de amendarea Legii nr. 204/2006, a Pilonului III de pensii private facultative, cu componentele necesare adaugării componentei ocupaţionale, astfel încât sistemul să rămână unul simplu, uşor de înţeles şi administrat, a afirmat Mircea OANCEA, Preşedinte CSSPP, adăugând că, de altfel, chiar proiectul de lege propus de Ministerul Muncii spre dezbatere este în proporţie de 90%-95% o copie a Legii nr. 204/2006. Legi diferite înseamnă însă un sistem de reglementări secundare diferite, noi autorizări şi o creştere împovărătoare a birocraţiei, cu costuri suplimentare.
Alăturându-se punctului de vedere exprimat de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii, în sensul în care introducerea pensiilor ocupaţionale ar trebui realizată ca o extindere a Pilonului III de pensii private facultative, operatorii din piaţa pensiilor private cred, de asemenea, că momentul ales pentru implementare nu este cel mai potrivit. Argumentând acest punct de vedere, Crinu ANDĂNUŢ a arătat că România nu a ieşit încă de sub semnul crizei economice, ceea ce face ca lansarea sistemului de pensii ocupaţionale în acest an să se lovească atât de inapetenţa angajatorilor de a se implica, cât şi de reticenţa potenţialilor operatori.
Să nu uităm că marii investitori, care au injectat deja sume imense în lansarea sistemului de pensii private, sunt departe de a-şi fi recuperat investiţia. Mai mult, schimbările legislative operate sub imperiul dificultăţilor generate de criză au îndepărtat suplimentar termenul de recuperare a investiţiilor şi au slăbit, totodată, încrederea investitorilor în stabilitatea legislativă a mediului economic românesc. Nu mi se pare o idee bună să li se solicite acestor entităţi o nouă investiţie majoră, în acest context. Nici lansarea noului sistem în absenţa lor nu este de dorit, pentru că ar lăsa loc unor operatori care nu prezintă suficiente garanţii, a explicat ANDĂNUŢ. Pe de altă parte, a arătat el, succesul acestei lansări depinde în mod esenţial de participarea angajatorilor. Nu cred că 2011 va oferi condiţiile economice necesare ca angajatorii să se decidă să cheltuie sume semnificative pentru a oferi pensii angajaţilor lor.
Concluzionând, Preşedintele CSSPP a subliniat că dacă în materie de pensii ocupaţionale nu creăm un sistem care să răspundă intereselor tuturor partenerilor sociali - angajatori, operatori, participanţi - şi să fie uşor de administrat, atunci sistemul nu-şi va atinge scopul.

 

Riscul politic nu poate fi redus decât prin informarea şi educaţia financiară a electoratului.
Radu CRĂCIUN

 

Aşteptări investiţionale
Dacă pentru operatori sunt deosebit de interesante şansele de dezvoltare a pieţei în ansamblu, pentru participanţi cel mai relevant aspect rămâne cel al eficienţei financiare cu care sunt investiţi banii economisiţi pentru pensie. În această privinţă, estimările specialiştilor sunt marcate de optimism. Contextul investiţional favorabil fondurilor de pensii se va menţine şi în 2011 şi chiar şi în anii următori, afirmă Dragoş CABAT. Nevoia crescută de împrumut a statului şi volatilitatea mai înaltă a pieţei de capital din România oferă în continuare fondurilor de pensii condiţii favorabile obţinerii de randamente înalte, mai bune decât ar putea obţine participanţii plasându-şi banii în depozite bancare sau chiar la fondurile mutuale, explică analistul financiar.
Totuşi, pentru ca performanţele investiţionale să se menţină la un nivel ridicat o perioadă mai îndelungată, sunt necesare şi câteva schimbări. Deocamdată, piaţa financiară locală are destulă adâncime, în raport cu sumele pe care le plasează fondurile de pensii, a apreciat Eugen VOICU, Director General, AVIVA Pensii Private.
Pentru viitor trebuie însă să ţinem seama că volumele sunt în creştere şi avem nevoie de un cadru investiţional mai larg, aşa cum apreciază Anne-Marie MANCAŞ, Director de Investiţii, GENERALI Pensii. Accelerarea programului de privatizare pe piaţa de capital ar putea fi una dintre căile de a oferi fondurilor de pensii opţiuni de investire suplimentare. Lărgirea oportunităţilor investiţionale în România este cu atât mai importantă cu cât, deşi preferă să rămână cu investiţiile în ţară, fondurile de pensii nu pot ignora datoria lor principală, de a investi cât mai profitabil pentru participanţi, şi, dacă găsesc oportunităţi cu randamente mai înalte în afara ţării, vor prefera aceste plasamente, spune Radu CRĂCIUN, Director de Investiţii, EUREKO SAFPP.

 

Cred că suntem îndreptăţiţi să privim anul 2011 cu optimism. Piaţa pensiilor private are o temelie solidă şi o bună bază de dezvoltare.
Eugen VOICU

 

Contribuţiile, prioritatea numărul 1
Oricât de bune sunt perspectivele investiţionale, volumul contribuţiilor rămâne totuşi hotărâtor pentru succesul Pilonului II. Ideal ar fi ca întreaga contribuţie individuală a salariaţilor la bugetul de asigurări sociale (10,5% din venitul salarial) să meargă în administrare privată. Nu este uşor şi există costuri bugetare importante. Noi ne dorim ca la nivel guvernamental să se gândească o soluţie de finanţare, într-un program pe termen lung care să fie respectat, a declarat Mircea OANCEA. Pentru moment însă, CSSPP speră să se respecte calendarul de contribuţii şi să nu se mai confrunte cu tentative de reducere a acestora sau cu alte propuneri de măsuri care ar putea afecta funcţionarea Pilonului II. Din păcate, experienţele recente ale unor pieţe de referinţă în regiune, cum sunt Polonia şi Ungaria, sunt îngrijorătoare şi ne arată că riscul politic este unul permanent prezent, a continuat Mircea OANCEA.
În aceeaşi linie, menţinerea unui climat legislativ stabil se situează în topul priorităţilor, aşa cum le văd operatorii din piaţă: Semnele anului 2011 sunt bune, am putea chiar spune că toate indiciile conduc către aşteptări optimiste. Rămâne însă chestiunea stabilităţii politice, mai exact a unui climat economic cu reguli stabile, care continuă să fie principala provocare şi în 2011, ca şi în 2010, a concluzionat Marius RAŢIU, CEO, AEGON Pensii Private. Şi Anne-Marie MANCAŞ consideră că perioada 2011-2012 ar putea aduce recuperarea a ceea ce s-a pierdut în 2009 prin îngheţarea contribuţiilor, dacă se va relansa economia, în ansamblu.
Cât despre segmentul pensiilor publice, implementarea noii legi a sistemului unitar de pensii, cu toate detaliile şi modificările pe care le aduce ea în sistem, inclusiv în conexiunile pe care acesta le are cu pensiile private de Pilon II, reprezintă prioritatea absolută a Casei Naţionale de Pensii Publice.

 

CSSPP: Deductibilitatea TOTALĂ a contribuţiilor la Pilonul III ar costa statul 0,00672% din bugetul total al asigurărilor sociale
CSSPP a înaintat Ministerului Finanţelor Publice, la începutul lunii februarie, o propunere de amendament vizând modificarea şi completarea tratamentului fiscal aplicat contribuţiilor la fondurile de pensii facultative, astfel încât aceste contribuţii să fie deductibile total, în limitele stabilite prin lege. Adoptarea acestui amendament ar încadra regimul fiscal aplicat contribuţiilor la Pilonul III în standardele europene, stimulând totodată economisirea pentru pensie. Studiul de impact realizat de CSSPP arată că impactul bugetar ar fi cu totul neînsemnat, de numai 0,00672% din bugetul total al asigurărilor sociale.
Anul 2010 a adus o lărgire a facilităţilor fiscale aplicate contribuţiilor la Pilonul III de pensii private facultative. Astfel, deductibilităţii fiscale de 800 euro/an (400 euro/an pentru angajat şi 400 euro/an pentru angajator) i s-a adăugat deducerea contribuţiilor, în aceleaşi limite, din baza de calcul a contribuţiilor la bugetul public de pensii. Totuşi, contribuţiile la Pilonul III nu sunt încă total deductibile, câtă vreme ele mai sunt încă incluse în baza de calcul a taxelor sociale plătite pentru asigurări de sănătate, şomaj şi Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale.
În Nota de fundamentare elaborată de CSSPP se arată că majoritatea statelor membre UE au adoptat, în acord cu recomandările Comisiei Europene, „un sistem de impozitare amânat”, care încurajează cetăţenii să economisească pentru pensie. Potrivit acestuia, contribuţiile sunt deductibile fiscal, atât la angajator, cât şi la angajat, rezultatele din investiţii ale fondurilor de pensii sunt, de regulă, scutite de impozitare, iar beneficiile (pensiile în plată) se impozitează. În România, prin sistemul fiscal actual, contribuţia plătită la fondurile de pensii private facultative este supusă unei duble impozitări, ceea ce contravine principiului echităţii fiscale şi principiului unicităţii impozitării, se menţionează în documentul CSSPP.

 

Priorităţi 2011
- Stabilitatea legislativă
- Creşterea finanţării sistemului
- Îmbunătăţirea legislaţiei secundare
- Lărgirea cadrului investiţional
- Îmbunătăţirea şi intensificarea comunicării cu publicul larg

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Previziuni 2011: Pariul pe consolidare).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Cum arată perspectivele financiare pentru viitorii pensionari?

Alexandru CIUNCAN - Secretar General, APPA -Asociația Pentru Promovarea Asigurarilor
Ciprian LADUNCA - CFO, METROPOLITAN Life 
Sergiu Costache - Revista PRIMM Asigurari & Pensii

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!