Opinii
Principiile comune de protecţie a consumatorilor de servicii financiare
Autor:Dan Zăvoianu Specialist în Protecţia Consumatorului şi Educaţie Financiară
Miercuri, 01 Octombrie 2014

În 2011, la summitul de la Cannes, miniştrii de finanţe şi guvernatorii băncilor centrale din statele G20 a făcut un apel către OCDE şi Consiliul pentru Stabilitate Financiară (Financial Stabily  Board – FSB), precum şi către oricare alte organizaţii internaţionale relevante, pentru elaborarea unor principii comune de protecţie a consumatorilor în domeniul serviciilor financiare.

În vederea implementării principiilor de protecţie a consumatorilor de servicii financiare elaborate şi aprobate de către G20, a fost înfiinţat un grup internaţional de lucru, momentan concentrat pe implementarea efectivă a trei obiective prioritare enunţate în Planul de Acţiune, referitoare la:
 transparenţă şi furnizare de informaţii;
 comportament responsabil şi etica în afaceri în cazul furnizorilor de servicii financiare şi a intermediarilor autorizaţi;
 modalitatea de gestionare şi soluţionare a petiţiilor.
În prezent, grupul internaţional de lucru implicat în urmărirea implementării obiectivelor se află în proces de redactare a unor metode eficace şi ghiduri în acest sens, menite să stimuleze implementarea pe plan naţional. Abordările ţin cont de bunele practici identificate până acum în diverse state şi de circumstanţele fiecărui sector financiar,  iar materialele elaborate includ experienţe identificate în mai multe zone ale lumii în urma consultărilor cu părţile interesate: autorităţi naţionale de reglementare şi supraveghere, asociaţii patronale, asociaţii de consumatori, mediu academic.
Având în vedere nivelul înalt al lucrărilor elaborate în acest context, putem spune cu certitudine că acestea reprezintă preocupările de moment şi tendinţele la nivel mondial în materie de protecţia a consumatorului. Totodată, ţinând cont de dezideratul secundar al elaborării acestor principii şi anume implementarea lor într-o formă cât mai uniformă şi comparabilă de către state, este de recomandat integrarea acestora în orice document strategic în domeniu, cu respectarea specificului sistemelor şi pieţelor locale.
Importantă de menţionat este declaraţia comună a liderilor G20, la summitul de la Cannes, care arată gradul de implicare şi importanţă al acestui aspect, la nivel internaţional: Recunoaştem faptul că integrarea politicilor de protecţie a consumatorilor în cadrele de reglementare şi supraveghere contribuie la întărirea stabilităţii financiare şi prin urmare sprijinim raportul FSB asupra protecţiei consumatorilor de servicii financiare,  precum şi principiile de nivel înalt în domeniu elaborate de OCDE împreună cu FSB. Vom urmări aplicarea deplină a acestor principii în jurisdicţiile noastre şi vom solicita FSB şi OCDE,   precum şi altor instituţii relevante, rapoarte asupra progresului înregistrat în implementarea şi îmbunătăţirea acestora, dacă este cazul.
G20 recomandă statelor membre,  dar şi oricăror altor ţări interesate, reevaluarea cadrelor naţionale privind protecţia consumatorilor în lumina principiilor elaborate de OCDE şi FSB. Acestea nu fac referire la sectoare specifice de activitate lăsând acest lucru în seama organismelor specializate precum BCBS, IAIS, IOSCO sau IOPS. De asemenea, principiile pot fi adaptate specificului local, naţional.
Nevoia de uniformizare a practicilor în domeniu, în contextul globalizării, a condus la corelarea între materialele elaborate de OCDE cu regulamentele existente sau planificate la nivel UE, în domeniul serviciilor financiare.
Banca Mondială a avut de asemenea un rol pivotal în domeniul protecţiei consumatorilor şi educaţiei financiare, tratând aceste domenii în mod interdependent. Instituţia a elaborat numeroase studii şi cercetări în domeniu,  precum şi recomandări specifice şi aplicabile atât la nivel internaţional,  cât şi în mod particular, statelor analizate. Spre exemplu, Banca Mondială a elaborat documentul „Bune Practici pentru Protecţia Consumatorilor şi Educaţie Financiară în Europa şi Asia Centrală: O analiză diagnostic.” Materialul a realizat o trecere în revistă a bunelor practici, cu adnotările de rigoare, fiind elaborat în vederea stimulării dezbaterilor în domeniu. Recomandările cuprinse în această analiză sunt valoroase prin prisma faptului că nu s-au limitat la incorporarea principiilor şi recomandărilor cuprinse în directivele UE şi recomandările Comisiei Europene, ci au mers mai departe cu analiza comparativă a bunelor practici folosite la nivel mondial.
În ceea ce privește politica europeană în domeniu, în mai 2012, Comisia Europeană a adoptat o nouă Agendă a Consumatorului European pentru stimularea încrederii şi dezvoltării prin aşezarea consumatorilor în centrul preocupărilor pieţei unice. Construită în jurul a patru obiective principale, Agenda Consumatorului European are rolul de a spori încrederea consumatorilor prin creşterea siguranţei, îmbunătăţirea cunoştinţelor acestora, intensificarea aplicării legii şi asigurarea posibilităţii de obţinere de reparaţii, precum şi adaptarea drepturilor consumatorilor şi a politicilor în domeniu la schimbările apărute în societate şi în economie.
Cheltuielile de consum, care se ridicau la cca. 56% din PIB-ul UE, reflectă uriaşa putere a consumatorilor (cca. 500 milioane de consumatori la nivel european) de a impulsiona economia europeană. Iar consumatorii au nevoie să se bucure de drepturi şi să fie încrezători pentru a putea exploata pe deplin potenţialul pieţei unice şi a stimula inovarea şi creşterea. Agenda înlocuieşte Strategia UE pentru Politica de Protecţie a Consumatorilor 2007-2013. Conform Agendei, Comisia vizează printre altele recunoaşterea importanţei rolului organizaţiilor naţionale de consumatori şi sprijinirea acestora prin consolidarea capacităţilor şi oferirea de asistenţă în domeniu.
 Criza financiară a devenit o criză a încrederii consumatorilor. Din cauza lipsei de transparenţă, a nivelului scăzut de informare privind riscurile şi a tratării necorespunzătoare a conflictelor de interese, consumatorilor din întreaga UE le-au fost vândute în mod repetat produse de investiţii şi de asigurare care nu erau potrivite nevoilor lor. Încrederea consumatorilor în sectorul financiar a fost zdruncinată. În plus, legislaţia existentă nu s-a dezvoltat suficient de rapid pentru a reflecta complexitatea tot mai mare a serviciilor financiare.
Consecinţele asumării unor riscuri prea mari pot fi devastatoare pentru consumatori, dat fiind faptul  că investiţiile reprezintă adesea elementul esenţial al economiilor de o viaţă întreagă ale acestora. Având în vedere că piaţa UE de investiţii cu amănuntul se ridică la 10.000 miliarde euro, cumpărarea unor produse greşite sau inadecvate poate deveni rapid o problemă majoră.
Potrivit Comisiei Europene, problema nivelului scăzut de încredere al consumatorilor poate fi soluţionată doar prin luarea de măsuri pentru a rezolva aceste deficienţe, creând baze solide pentru creşterea economică în UE. Pentru întărirea încrederii consumatorilor şi creşterea economică pe termen mediu şi lung sunt necesare pieţe cu amănuntul solide, bine reglementate, care să fie axate pe interesele consumatorilor. De aceea, în 2012, Comisia a prezentat un pachet legislativ care a încercat să ridice standardele şi să elimine lacunele în beneficiul consumatorilor. Mai precis, pachetul a propus noi standarde favorabile consumatorilor în ceea ce priveşte informaţiile referitoare la investiţii, standarde privind consilierea şi înăsprirea anumitor reguli privind fondurile de investiţii pentru a garanta siguranţa acestora.
În cadrul activităţii de raportare din 2012, Comisia a evaluat necesitatea de a consolida normele actuale privind combaterea practicilor neloiale din sectorul serviciilor financiare şi de a optimiza aplicarea lor, inclusiv în ceea ce priveşte consumatorii vulnerabili. Totodată,  Comisia a adoptat măsuri pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ privind pachetele de produse de investiţii cu amănuntul, pentru a garanta că micii investitori au la dispoziţie un document conţinând informaţiile de bază, într-o formă concisă şi uşor de înţeles, care să-i ajute să ia decizii de investiţii în cunoştinţă de cauză.
 Astfel, a fost alcătuit un pachet din trei propuneri legislative:
 propunere de regulament privind documentele care cuprind informaţii esenţiale pentru pachetele de produse de investiţii cu amănuntul (PRIPS);
 o revizuire a Directivei privind intermedierea în asigurări (IMD);
 propunere vizând sporirea protecţiei pentru cei care cumpără fonduri de investiţii (KIID).
În planul cel mai apropiat, referitor la protecţia investitorilor pe plan european, cel mai important de menţionat ar fi propunerile Comisiei privind revizuirea Directivei privind pieţele instrumentelor financiare (MiFID), din octombrie 2011. Noile reguli cuprinse în MiFID II oferă protecţie sporită consumatorilor-investitori impunând cerinţe pentru instituţiile financiare şi consolidând normele de conduită profesională.
Cu un rol central în revizuirea MiFID, activitatea ESMA în domeniul protecţiei consumatorilor nu se limitează la îmbunătăţirile de ordin legislativ. Potrivit articolului 9 din Regulamentul ESMA, autorităţii îi sunt delegate sarcini legate de protecţia consumatorilor şi activităţile financiare. Autoritatea îşi asumă un rol principal în promovarea transparenţei, simplicităţii şi echităţii pe piaţă pentru produsele sau serviciile financiare de consum din întreaga piaţă internă, inclusiv prin colectarea, analizarea şi raportarea tendinţelor de consum, revizuirea şi coordonarea iniţiativelor de formare şi educare în domeniul financiar de către autorităţile competente şi elaborarea de standarde de formare pentru acest sector. În prezent, principalele preocupări ESMA în domeniul protecţiei consumatorilor se referă la analizarea şi reglementarea (coordonarea iniţiativelor de reglementare şi propuneri de reglementare către Comisia Europeană) noilor produse şi servicii financiare (inovaţia financiară), elaborarea de alerte şi recomandări, asigurarea conformităţii pentru produsele financiare destinate investitorilor de retail. În cadrul ESMA funcţionează Comitetul Permanent pentru Inovaţie Financiară (FISC, în care este reprezentată şi ASF) care analizează datele statistice privind plângerile investitorilor europeni (investitori de retail),  precum şi tendinţele şi riscurile noilor instrumente şi produse financiare. Totodată, în cadrul ESMA funcţionează şi Comitetului Permanent – Protecția Investitorilor şi Intermediarilor (IPISC),  precum şi un Grup de lucru al coordonatorilor pentru educaţie financiară, al cărui scop principal este alcătuirea unei reţele europene privind educaţia financiară a investitorilor.
Similar ESMA, articolul 9 din Regulamentul 1094/2010 de instituire a EIOPA (sau AEAPO) impune Autorităţii Europene pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale un „rol principal” în promovarea transparenţei, simplicităţii şi echităţii pe piaţă pentru produsele sau serviciile financiare de consum pe piaţa internă. Mandatul EIOPA în domeniul protecţiei consumatorilor şi a inovaţiei financiare este larg,  iar o parte din sarcinile EIOPA includ: colectarea, analizarea şi raportarea tendinţelor de consum, revizuirea şi coordonarea în domeniul financiar şi a iniţiativelor de educare de către autorităţile competente,  adoptarea de orientări şi recomandări pentru a promova siguranţa şi soliditatea pieţelor şi convergenţa practicilor de reglementare, emiterea de avertismente ş.a. La 21 ianuarie 2011,  EIOPA a instituit Comitetul privind Protecţia Consumatorilor şi Inovaţie Financiară (CCPFI, în care ASF este de asemenea reprezentată), care joacă un rol important în activitatea autorităţii şi a contribuit la elaborarea recomandărilor privind gestionarea plângerilor, la PRIPs şi la revizuirea Directivei privind intermedierea în asigurări, proiecte detaliate anterior. Din 2011, EIOPA a publicat numeroase rapoarte în domeniul protecţiei consumatorilor şi zona de inovaţie financiară şi a emis orientări privind gestionarea plângerilor de către asigurători. Ca parte a politicii generale de a spori transparenţa,  EIOPA organizează anual Ziua strategiei pentru protecţia consumatorilor.
Totodată, la nivelul autorităţilor europene există comitete comune în domeniul protecţiei consumatorilor care ating, în mod integrat, cele patru pieţe financiare: bănci, asigurări, piaţa de capital, pensii private. De altfel, în fiecare an, este organizată Ziua Consumatorilor, un eveniment ce reuneşte specialiştii celor patru pieţe pentru a analiza tendinţele în domeniu într-o manieră integrată. Printre altele, la nivel integrat, se lucrează la îmbunătăţirea recomandărilor privind gestionarea plângerilor pe baza experienţei de succes înregistrată în domeniul asigurărilor,  precum şi la un ghid pentru consumatori în utilizarea paginilor de Internet care oferă consultanţă în alegerea serviciilor şi produselor financiare.
În contextul în care toate eforturile părţilor interesate sunt concentrate pe prevenirea viitoarelor crize financiare, măsurile de îmbunătăţire a condiţiilor de piaţă se îndreaptă nu numai către reglementarea şi supravegherea mai strictă a activității derulate de furnizori,  ci şi către consumatori, în special prin programele de educaţie financiară destinate  informării corecte şi conştientizării riscurilor.
By failing to prepare, you are preparing to fail, spunea Benjamin FRANKLIN.

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Principiile comune de protecţie a consumatorilor de servicii financiare).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Bunurile sau viata? Ce isi asigura romanii?

Paul SWOBODA - Presedinte al Directoratului GRAWE Romania

Adina MANDOIU - Director de Marketing, PR si Comunicare, GRAWE Romania

Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii


TOP Stiri 1asig

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!