Interviu
Remi VRIGNAUD: Soliditatea financiară a asigurătorilor înseamnă o mai bună protecţie a consumatorilor şi creşterea încrederii publicului în sistem
Luni, 03 August 2015

Pregătirea companiilor pentru implementarea Solvency II, creşterea alarmantă a daunelor morale sau pregătirea pentru un posibil dezastru natural se numără printre subiectele abordate în cadrul unui interviu cu Remi VRIGNAUD, Preşedintele UNSAR - Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România.

PRIMM: Şi-au schimbat unele companii abordarea în contextul introducerii Solvency II?

Remi VRIGNAUD: Solvency II este un program ce îşi propune să îmbunătăţească şi să armonizeze cadrul de reglementări la nivelul Uniunii Europene, să ofere o imagine mult mai realistă asupra business-ului nostru pe termen lung. Ştim bine că, în România, există o dependenţă semnificativă de asigurările obligatorii RCA; iar RCA este, prin definiţie, un segment de asigurări cu coadă lungă („long tail”), ceea ce înseamnă că o daună cu vatamari corporale poate genera obligaţii de plată pentru asigurător pe perioade îndelungate, de până la 20-30 de ani, dacă discutăm, de exemplu, de cazul unor tratamente sau indemnizaţii de tip rentă. Acest termen lung trebuie să fie acoperit, luat în calcul în politica de portofoliu şi de preţ şi exact aici acţionează Solvency II.
În mod cert, Solvency II ar trebui să aducă o bază financiară mult mai solidă pentru companii. De fapt, sunt 3 lucruri: unu – soliditatea financiară, doi - o guvernanţă solidă a managementul riscului şi, trei - o transparenţă pentru publicul larg. Dacă ne referim la soliditatea financiară a asigurătorilor, aceasta înseamnă, implicit, o mai bună protecţie a consumatorilor de asigurări. Pe termen mediu şi lung, acest nou cadru de reglementări va contribui la creşterea nivelului de încredere a publicului în sistemul asigurărilor private. Apoi, regimul Solvency II va permite o abordare preventivă a supravegherii industriei, bazată pe evaluarea profilului de risc al fiecărui asigurător. Nu în ultimul rând, necesităţile de transparenţă sunt mai mari ca la Solvency I, iar acest aspect este unul pozitiv nu numai pentru client, dar şi pentru că va creşte nivelul de disciplină în interiorul industriei. Din punctul meu de vedere, nu politica în sine a Solvency II este subiectul principal. Important este ca Solvency I sau Solvency II sau alte modele legislative să fie respectate. Ne trebuie predictibilitate şi stabilitate în acest cadru şi cel mai important lucru este respectarea acestuia.

PRIMM: Referitor la Uniunea Europeană, se vor spori puterile autorităţilor de supraveghere la nivel european, putând interveni chiar pe pieţele nationale?  Există această posibilitate?

R.V.: Solvency II vine să înlocuiască 14 Directive Europene existente şi o va face într-un mod armonizat, urmând a fi promulgată şi implementată în cadrul normativ-legislativ local al tuturor ţărilor membre UE. Pentru a face acest lucru, responsabilitatea este a autorităţii de supraveghere locală. Pentru grupuri mari există ideea de un „Lead Supervisory” care este responsabil pentru un anumit grup. Este într-adevăr o responsabilitate, o nevoie pe plan european, de un Lead Supervisory Authority. În ansamblu, consider că Solvency II va oferi un cadru modern şi eficace de supraveghere.

Solvency II va aduce o bază financiară mult mai solidă

PRIMM: Referitor la daunele pentru vătămari corporale, sunt ele marile probleme ale pieţei RCA în momentul de faţă?

R.V.: În ceea ce priveşte cuantumul despăgubirilor, într-adevăr dinamica şi trend-ul pe vătămări corporale sau daune morale sunt îngrijorătoare. Între 2013 şi 2014, vătamarile corporale au crescut cu 25% şi au o pondere în daune de aproximativ 24-25%. În 2009, această pondere a despăgubirilor pentru vătămări corporale era la 4%. Prin urmare, în perioada 2009-2014 ne-am confruntat cu o creştere de 66% a acestui indicator. Din experienţa mea, pot spune că în România se plătesc despăgubiri mai mari ca în Germania sau ca în Austria. Prin urmare, trebuie să se creeze un cadru legislativ mai coerent şi mai corect pentru toţi. În cadrul UNSAR, se lucrează la un model care are la bază experienţa şi cadrul aplicabil în mai multe ţări europene (Ex. Spania, Slovacia etc.)

PRIMM: În piaţă sunt cazuri similare de vătămări corporale unde instanţele acordă despăgubiri foarte diferite ca şi cuantum. Care consideraţi a fi calea de mijloc?

R.V.: Diferenţele dintre valorile despăgubirilor acordate în cazul vătămărilor corporale acordate de instanţe diferite sunt extrem de mari uneori. Aceasta dovedeşte că nevoia de a avea un cadru mai stabil şi mai predictibil este mai mult decat stringentă. Cum spuneam, în ţări ca Spania sau Slovacia, există prevederi legislative care dau această stabilitate şi predictibilitate pentru vătămări corporale, în funcţie de gradul de afecţiune şi pe componenta de daune morale care trebuie să fie respectată din toate punctele de vedere.

PRIMM: O mare parte din sumele plătite pentru despăgubiri în cazuri de vătămări corporale sunt şi pentru unii avocaţi care „vânează” astfel de cazuri şi ajung să câştige mai mult decât victima accidentului. Este un fenomen care va mai continua în România în anii următori în acelaşi ritm?

R.V.: Din punctul meu de vedere, situaţiile despăgubirilor pentru vătămări corporale sunt un subiect sensibil. Cum aţi spus şi dumneavoastră, există cazuri, entităţi care vor să facă afaceri din astfel de situaţii, iar eu consider că este imoral. Acest proces trebuie controlat şi supravegheat mult mai mult decât până acum. Vreau să subliniez încă o dată că asigurătorii trebuie să îndeplinească ferm promisiunile făcute în contractele de asigurare; în niciun caz nu pot fi folosite aceste situaţii într-un mod abuziv.

România este o piaţă de profil auto, „fierul” este asigurat, dar sănătatea şi viaţa românilor nu se asigură

PRIMM: Care este atitudinea populaţiei faţă de asigurările private de sănătate?

R.V.: În mod cert, interesul pentru asigurările private de sănătate a crescut, progresiv, în ultimii ani. Această tendinţă a fost resimţită mai ales la nivelul contractelor se asigurări de sănătate încheiate de angajatori, care deja sunt încadrate din punct de vedere fiscal în rândul cheltuielilor deductibile. Ne aşteptăm ca această tendinţă să continue, cu atât mai mult cu cât, începând din 2016, cheltuielile cu aceste categorii de asigurări vor fi deductibile atât la angajator (într-un cuantum mai mare decât în prezent), cât şi pentru angajat. Din punctul nostru de vedere, este un domeniu care poate fi dezvoltat mai mult, iar gradul de penetrare poate şi trebuie să fie mai mare.
În fapt, acest tip de abordare este, dacă vreţi, un exemplu de urmat şi pentru alte tipuri de asigurări. Concret, mă refer la asigurările de viaţă. Introducerea deductibilităţii  pentru poliţele de asigurări de sănătate a generat un trend pozitiv care, în fapt, înseamnă activarea unui interes latent din partea consumatorilor. Interesul românilor de a avea acces la servicii private de sănătate există şi în urmă cu câţiva ani, iar introducerea deductibilităţii a activat această nevoie. Nu vreau să leg succesul uneia sau alteia dintre segmentele de asigurări exclusiv de stimulentele fiscale acordate, însă acolo unde vedem un interes neconcretizat, asemenea soluţii de activare sunt cele care fac diferenţa. Abia apoi am putea avea pretenţia ca programele complementare de educaţie financiară vor avea cu adevărat efect.

PRIMM: Vorbeaţi despre un parteneriat UNSAR-PAID pentru gestionarea şi simplificarea procesului de constatare a daunelor pe asigurări de locuinţe. Ne puteţi da mai multe detalii?

R.V.: Este responsabilitatea atât a PAID, cât şi a UNSAR, dar şi a tuturor membrilor jucători pe piaţă de a fi pregătiţi pentru o catastrofă naturală majoră. Ştim cu toţii că România este expusă la riscul de cutremur. PAID, ca asigurător care gestionează un portofoliu de clienţi, trebuie să se asigure că din punctul de vedere al resurselor, al sistemelor informatice şi al fluxului operaţional, cu toţii putem sa gestionăm o astfel de catastrofă. Trebuie să ne pregătim mai mult pentru acest scenariu, acesta fiind motivul pentru care am lansat această colaborare ce îşi propune să găsim o soluţie comună, fezabilă. Există discuţii intense la nivelul unui grup de lucru format din reprezentanţii ambelor părţi, grup de lucru care încearcă să găsească o soluţie potrivită pentru a avea un flux eficient - mai ales pe partea de sisteme informatice şi conectivitate - pentru a înregistra daunele şi a achita despăgubirile printr-un proces cât mai simplu şi rapid.

Este important să avem clienţi multumiţi şi o relaţie bazată pe încredere

PRIMM: În situaţia actuală, în cazul unui cutremur, în cât timp şi-ar putea primi un asigurat banii de despăgubire?

R.V.: Depinde de multe lucruri: unde este localizat dezastrul, câţi asiguraţi sunt afectaţi, care este infrastructura afectată - există telefonie, există internet? Sunt multe variabile, dar cu toţii avem ca ţintă ca, după un astfel de dezastru, să ajungem cât mai rapid la păgubit şi să-i oferim o despăgubire într-un timp cât mai scurt. Acest lucru trebuie simulat într-un scenariu, pentru că până la urmă este un interes public, naţional.

PRIMM: Cum apreciaţi atitudinea oamenilor, în general, din Bucureşti, pentru că acolo este zona sensibilă? Dacă se întâmplă un cutremur puternic, probabil că vor exista daune majore. Cum se protejează locuitorii?

R.V.: Noi am simţit un interes crescător în vânzarea asigurărilor de locuinţe împotriva riscurilor catastrofice, dar nu numai în Bucureşti, ci şi în Vrancea. Realitatea arată că, în aceste zone despre care, în mod transparent, se cunoaşte că au o incidenţă mai mare la riscul de cutremur se înregistrează şi un grad de cuprindere în asigurare superior. Să nu uităm, însă, că şi alte regiuni  sunt expuse la riscuri catastrofice, iar inundaţiile reprezintă un risc foarte prezent în România. Ne concentrăm foarte mult pe a discuta despre expunerea la cutremure, ceea ce, din perspectiva educaţiei nu este deloc un lucru rău, însă să nu uităm că o asigurare facultativă a locuinţei acoperă multe alte riscuri, care sunt foarte importante, fie şi numai dacă privim din perspctiva frecvenţei apariţiei lor. Un incendiu poate avea efecte semnificative asupra daunelor pe care le generează, atât pentru locuinţă, cât şi pentru bunurile din aceasta. A spune că „nu mi se va întâmpla tocmai mie” nu este de natură să şi elimine posibilitatea apariţiei unui risc de incendiu. Avem, apoi, riscul de inundaţie produs de apa la conductă, care – vă spun din experienţă – se produce cu o frecvenţă foarte ridicată. Şi multe, multe alte riscuri, care se întâmplă chiar în timp ce noi discutăm...
În concluzie, aş extinde puţin subiectul, şi aş puncta faptul că riscurile la care sunt expuse bunurile noastre, averea românilor sunt extrem de variate şi nu se rezumă doar la cutremur. Chiar dacă observăm o schimbare de atitudine, o cerere de asigurări de locuinţe în creştere, gradul de penetrare, în general, mai are mult loc de creştere.

 Asigurătorii promovează o atitudine preventivă. Noi spunem clientului: „dar dacă ţi se întâmplă tocmai ţie?!” Trebuie să ne gândim la consecinţe.

PRIMM: De ce este penetrarea scăzută? Din cauza preţului, din cauza necunoaşterii sau pur şi simplu, a indiferenţei proprietarului?

R.V.: Este o combinaţie între toate aceste componente. Există, pe de o parte, tentaţia de a spune că ... Nu putem spune că e vorba de indiferenţă, însă în mod cert nu este o abordare preventivă. Or, ceea ce fac asigurătorii este să promoveze o atitudine preventivă. Noi spunem clientului: „dar dacă ţi se întâmplă tocmai ţie?!” Trebuie să ne gândim la consecinţe... Un incendiu – oricât de prezvăzător ai fi – poate să apară, iar consecinţele, în termeni de daune, pot fi semnificative – ca să nu spun devastatoare. Sunt foarte puţini cei care au, individual, capacitatea de a suporta asemenea consecinţe fără ca bugetele familiale să fie afectate. Într-o astfel de situaţie, rolul asigurătorului este decisiv. Şi trebuie să fim corecţi: asigurătorul nu vine cu bani din buzunarul propriu să despăgubească pe unul sau pe altul dintre asiguraţi; principiul de bază al asigurărilor este cel al mutualităţii: la despăgubirea unui client de asigurări contribuie toţi cei care sunt asiguraţi. Or, când discutăm despre producerea unor astfel de riscuri, vorbim despre resurse financiare pe care, fără o asigurare, cei care le au la dispoziţie pot fi număraţi pe degete.
Să nu uităm că, de exemplu, pentru asigurarea privată a locuinţelor împotriva unei multitudini de riscuri – practic pentru aproape tot ceea ce se poate întâmpla -, proprietarul unui apartament care valorează 40-50.000 euro plăteşte o primă de asigurare anuală de câteva zeci de euro. Vorbim despre costul protecţiei averii marii majorităţi a oamenilor. Este, aşadar, vorba despre stabilitatea financiară a unei familii.... La maşini funcţionează, România fiind o piaţă de profil auto. În concluzie „fierul” este asigurat, dar trebuie să depăşim această fază, să ne gândim la adevărata noastră avere, care e aceasta? Ca să nu mai vorbim despre sănătatea şi viaţa românilor...

PRIMM: Mai sunt câteva luni până la implementarea Solvency II, dar şi până la sfârşitul  acestui an. Care sunt top 3 lucruri predictibile pe care vi le doriţi pentru piaţa asigurărilor anul acesta?

R.V.: Cu riscul de a mă repeta, punctez importanţa respectării şi aplicării cadrului legislativ şi normativ, oricare ar fi el. Acesta este unul dintre cele mai importante aspecte care, pe lângă faptul că înseamnă responsabilitate din partea operatorilor, va garanta optimizarea funcţionării pieţei. Predictibilitatea, în sine, din perspectivă legislativă, reprezintă de asemenea o prioritate. Nu în ultimul rând, fiecare jucător serios care are un rol relevant pe piaţă să fie lăsat să-şi deruleze proiectele importante până la capat. Iar efectele se vor vedea şi în creşterea încrederii publicului faţă de sistemul de asigurări. Până la urmă, cel mai important este să avem clienţi multumiţi, să avem o relaţie de încredere.

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Remi VRIGNAUD: Soliditatea financiară a asigurătorilor înseamnă o mai bună protecţie a consumatorilor şi creşterea încrederii publicului în sistem).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Bunurile sau viata? Ce isi asigura romanii?

Paul SWOBODA - Presedinte al Directoratului GRAWE Romania

Adina MANDOIU - Director de Marketing, PR si Comunicare, GRAWE Romania

Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!