Opinii
Riscurile „profesiei” de director
Autor:Paul DUMITRU, CPCU
Marti, 31 Ianuarie 2017

Directorii și administratorii, fie că lucrează pentru companii private, organizații non-guvernametale sau guvernamentale, sunt confruntați în activitatea de zi cu zi cu riscuri ce pot produce daune companiilor sau organizațiilor pentru care aceștia lucrează/pe care le conduc, iar în cazuri excepționale le poate fi angajată răspunderea patrimonială directă.

Necunoașterea obligațiilor ce le revin și a riscurilor pe care le implică „profesia” de director/administrator poate să conducă la cereri de despăgubiri pentru eventuale prejudicii produse de acțiunile/deciziile directorilor și/sau administratorilor din partea clienților, acționarilor, competitorilor, angajaților, creditorilor, autorităților statului sau din partea oricărei alte părți prejudiciate. Indiferent dacă cererile de despăgubiri pot fi întemeiate sau nu, instanțele rămânând a fi cele care decid acest lucru, directorii și administratorii pot fi foarte puternic distrași de la activitatea zilnică, stresul și procesele îndelungate pot să conducă la o reducere a productivității cu consecințe directe asupra profiturilor și bunei gestiuni a companiei/organizației pe care aceștia o conduc. Ca atare, este necesară o cunoaștere a riscurilor pe care le implică profesia de director și/sau administrator precum și modalitatea în care acestea pot fi gestionate. Pentru a se proteja, companiile cumpără polițe de asigurări ale răspunderii directorilor și administratorilor (din engleză: „Directors & Officers liability” – pe scurt, D&O), deseori, în special în economiile dezvoltate, directorii și administratorii refuzând să accepte să lucreze pentru companii/organizații în lipsa unei astfel de asigurări.

Aceste polițe de asigurare nu acoperă orice risc ce se poate produce ca urmare a acțiunilor/deciziilor directorului sau administratorului. Un studiu făcut de unul dintre liderii mondiali în brokerajul în asigurări, WILLIS Holdings și firma de avocatură ALLEN&OVERY LLP, în Marea Britanie a scos în evidență că principalele 5 riscuri percepute de directori în exercitarea obligațiilor/datoriilor de zi cu zi sunt:

  • investigațiile și anchetele autorităților de reglementare (89% dintre respondenți);

  • amenzile aplicate de autoritățile de reglementare și control, precum și cele de cercetare penală (69%);

  • legislația anticorupție (58%);

  • cererile de despăgubire datorate acționarilor și/sau în urma tranzacționării acțiunilor și titlurilor de valoare (51%);

  • riscul de a fi urmăriți în justiție în afara țării de origine (50%).

Percepția asupra riscurilor, mediul economic turbulent și creșterea numărului de procese pornite de acționari, autorități de reglementare sau alți terți împotriva directorilor reprezintă motoarele creșterii numărului de asigurări D&O în Europa. Pentru că nu există statistici similare vis-a-vis de percepția directorilor români asupra subiectului în cauză, în articolul de față ne limităm la a analiza obligațiile și riscurile pe care le implică profesia de director și/sau administrator în România și la nivel internațional și posibile soluții de tratare a acestor riscuri (transfer, reducere, evitare).

Obligațiile directorului și/sau administratorului

Obligațiile/datoriile unui director și/sau administrator sunt descrise în legislația specifică societăților comerciale (Legea nr. 31/1990, cu modificările și completările ulterioare), în statutul companiilor pe care aceștia le conduc, precum și într-o mulțime de alte legi generale, o parte fiind menționate mai jos, dar și a unor legi specifice fiecărui sector sau domeniu de activitate în care compania/organizația își desfășoară activitatea, precum și în contractul de muncă/management al directorului și/sau administratorului.

Printre datoriile și obligațiile directorului și/sau administratorului se numără de obicei: stabilirea obiectivelor companiei/organizației, auditarea performanței, protejarea și aprobarea modificărilor activelor companiei/organizației, reprezentarea companiei/organizației în fața terților, îndeplinirea datoriei/obligației fiduciare față de companie/organizație și acționari etc. Dintre toate obligațiile, cea fiduciară, definită ca fiind datoria de a acționa cât mai bine în interesul organizației/companiei poate fi considerată ca fiind printre cele mai importante din perspectiva asigurării D&O. Obligația fiduciară are 4 componente principale:

  • Obligația de diligență

Un director trebuie să ia cele mai potrivite decizii în interesul companiei, acționând cu bună credință. În aceste condiții, răspunderea unui director nu poate fi atrasă, indiferent dacă o decizie a acestuia a produs pierderi companiei/organizației. Spre exemplu, dacă directorul are de ales între a lansa un produs sau altul și nu adoptă decizia corectă vis-a-vis de produsul lansat, iar aceasta produce pierderi companiei, directorul nu va putea fi răspunzător dacă la momentul deciziei a luat în considerare toate informațiile avute la dispoziție și pe care putea în mod normal să le obțină pentru asumarea acelei decizii.

  • Obligația de loialitate

Directorii și administratorii trebuie să fie loiali companiei sau organizației unde lucrează. Spre exemplu, ei nu pot oferi terților informații confidențiale ce ar putea prejudicia compania/organizația unde lucrează. În istoria recentă a economiei românești a existat un caz în care instanța a decis că loialitatea față de companie a fost încălcată de directori, prejudiciile de zeci de milioane de euro urmând să fie suportate de directorii vinovați (sau de rudele/moștenitorii acestora), dar și de companie, în mod solidar.

  • Obligația de informare

O a treia obligație a directorilor și administratorilor este aceea de informare corectă a tuturor părților interesante despre companie/organizație. Conform Legii contabilității nr. 82/1991, cu modificările și completările ulterioare, răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității revine administratorului (ordonatorului de credite sau altei persoane care are în obligație gestionarea unității respective), fiind, ca atare, direct responsabil de informarea acționarilor, organelor statului etc. despre starea financiară a companiei/organizației. În plus, administratorul răspunde pentru neonorarea corectă a obligațiilor fiscale (Legea nr. 241/2005 privind combaterea evaziunii fiscale).

  • Obligația de respectare a legilor

Cea de-a patra obligație a directorilor și administratorilor este aceea de a respecta statutul companiei/organizației, precum și toate legile aplicabile companiei/organizației respective (spre exemplu, Legea nr. 31/1990 a societăților comerciale, Legea privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență nr. 85/2014, cu completările și modificările uletrioare etc). Trebuie menționat că o companie internațională răspunde și pentru actele, deciziile directorilor și poate fi dată în judecată chiar dacă aceștia nu acționează în țara de origine a companiei mamă, astfel că riscul perceput de directori, conform studiului făcut de WILLIS Holdings și ALLEN&OVERY, menționat mai sus, este unul real. Spre exemplu, o companie americană poate să fie dată în judecată de acționari pentru nerespectarea „Foreign Anti-Bribery Practices Act of 1977” (legislația specifică americană ce definește actele de corupție pentru companiile americane care acționează în afara teritoriului Statelor Unite ale Americii în cazul în care acte de corupție ale directorilor unei subsidiare ale companiilor din afara SUA), dacă aceste acte le-au produs acționarilor prejudicii.

Transferul riscului răspunderii directorilor și administratorilor prin asigurare

Transferul riscului răspunderii directorilor și administratorilor prin asigurări este o practică obișnuită în economiile dezvoltate, spre exemplu, rata penetrării asigurării D&O printre companiile din Statele Unite fiind de aproximativ 30,8% din totalul companiilor, în SUA existând în 2010, conform US Census Bureu, aproximativ 45 de milioane de companii. Primele totale subscrise sunt în Europa aproximativ 1,9 miliarde euro, iar în SUA aproximativ 2 miliarde USD. În Europa de Est nu există aceeași dinamică a transferului riscului a răspunderii directorilor și administratorilor precum în economiile dezvoltate, cu toate acestea, din ce în ce mai multe companii cumpără o astfel de asigurare, existând inclusiv în România potențiale daune foarte mari.

Deși în general polițele de asigurare sunt contracte de adeziune (condițiile nu pot fi modificate decât în foarte mică măsură), o primă specificitate pentru acest tip de asigurare este că din condițiile principale pot fi adăugate sau eliminate clauze sau acoperiri specifice pentru a corespunde cât mai bine profilului de risc al fiecărei companii/organizații, existând un grad de personalizare ceva mai mare comparativ cu alte tipuri de asigurări de răspunderi.

O a doua observație, lucru specific pentru polițele de asigurare ale directorilor și administratorilor, este că acestea sunt în proporție de aproape 100% „claims made”, adică cererile de despăgubire trebuie formulate pe perioada de valabilitate a poliței pentru ca polița să poată să acopere potențiala daună. Pentru că daunele pot să apară pe perioada poliței pentru acte/decizii ale directorilor ce au avut loc cu mult timp înainte de perioada de valabilitate a poliței, asigurătorii lasă posibilitatea unei perioade de retroactivitate a producerii riscului de până la 6 ani. De asemenea, se permite de obicei o extindere a perioadei de raportare a cererii de despăgubire în general de 30-60 zile, ce poate fi extinsă în anumite cazuri chiar până la câțiva ani.

Ce se acoperă?

Asigurarea acoperă în general daune produse de „orice eroare, declarație falsă, act, omisiune, neglijentă sau încălcare a obligațiilor, actuală sau presupusă, comisă sau încercată de directori sau administratori, individual sau colectiv” și/sau orice cerere de despăgubire împotriva lor cu excepția excluderilor.

Procese ce se întentează împotriva directorilor și administratorilor sunt în general de 2 tipuri:

  • unul sau mai mulți acționari dau în judecată directorii și/sau administratorii pentru prejudicii aduse companiei – în acest caz toate despăgubirile merg către companie;

  • orice altă parte prejudiciată (clienți, competitori, angajați, autorități ale statului etc.) pot iniția procese fie acționând în judecată direct managerii/directorii/administratorii, fie direct compania pentru actele/deciziile acestora.

La nivel global nu există un tipar în ceea ce privește riscul ce produce cele mai multe daune pentru asigurarea directorilor și administratorilor, acesta depinzând foarte mult de legislația și cultura juridică a fiecărei țări în parte. Spre exemplu, în SUA, marea majoritate a daunelor sunt datorate răspunderii directorilor față de angajați (40%), în timp ce în Germania marea majoritate a daunelor sunt în urma proceselor intentate de companii împotriva directorilor și/sau aministratorilor proprii (80%).

Având în vedere cele de mai sus, unul dintre beneficiile căutate de directori și administratori, în plus față de despăgubirile pe care le primește păgubitul pentru daunele produse de aceștia, este că se acoperă și cheltuielile de judecată și apărare. Acestea pot fi foarte importante, în special în cazul în care procesele pot să dureze ani de zile (lucru ce se întâmplă destul de des în România) sau sunt necesare expertize ce pot fi foarte scumpe.

Exemple de daune care pot fi acoperite sunt cele menționate, lista acestora rămâne însă deschisă, existând o multitudine de potențiale spețe:

  • erori în pregătirea unui prospect în cazul emiterii de obligațiuni sau listării la bursă;

  • erori sau omisiuni în contabilitate;

  • cereri de despăgubire în baza răspunderii angajatorilor față de angajați (discriminare, concediere ilegală, hărțuire sexuală, răzbunare față de angajat etc.);

  • erori în plata unor obligații fiscale;

  • greșeli sau erori în comunicările publice ale companiilor ce pot influența prețul acțiunilor companiilor listate la bursă;

  • etc.

Excluderi

Așa cum precizam la începutul articolului, asigurarea pentru răspunderea directorilor și administratorilor nu acoperă orice risc, existând foarte multe excluderi, dintre care cele enumerate mai jos fiind cele generale (și nefiind singurele), condițiile de asigurare depinzând de la asigurător la asigurător:

  • menționam mai sus că este posibilă o extindere a perioadei de retroactivitate pentru daunele produse ca urmare a unor acte/decizii ale directorilor din trecut – aceasta implică o garanție pe care cei ce semnează inițial cererea de asigurare o dau la încheierea poliței, respectiv că pentru perioada de retroactivitate nu se cunosc motive care ar putea să conducă la/sau cereri de despăgubire efective. Dacă acestea există însă, atunci daunele datorate ca urmare a acelor cereri de despăgubire sunt sau vor fi excluse;

  • directorul este responsabil dacă nu încheie o asigurare care putea să acopere compania/organizația pe care o conduce. Asigurarea D&O nu acoperă inexistența unui program de asigurări adecvat companiei și care ar putea să conducă în cazul unei daune la un proces intentat directorului pentru neglijență în încheierea unei astfel de asigurări;

  • daune ce pot fi asigurate prin alte polițe de asigurare sunt excluse (spre exemplu, nu sunt acoperite daune ce ar putea fi acoperite printr-o poliță de bunuri);

  • expuneri pentru riscuri ce pot fi greu de cuantificat sunt de asemenea excluse (spre exemplu, nu sunt acoperite daunele legate de tranzacționarea de acțiuni la bursă - un astfel de risc fiind greu de cuantificat de asigurători, deși în anumite cazuri poate fi acoperit și acest risc);

  • cererile de despăgubire ale unui director împotriva altui director al aceleiași organizații/companii nu sunt acoperite;

  • fraudele, actele/deciziile în urma cărora directorul ar putea să beneficieze personal, de asemenea sunt excluse de asigurarea D&O;

  • cererile de despăgubire ca urmare a faptelor penale nu sunt acoperite și, în general, sunt excluse amenzi, penalități, daune punitive;

  • etc.

Managementul riscului pentru „profesia” de director

După cum se poate observa din expunerea de mai sus, transferul riscului răspunderii directorilor și administratorilor are destul de multe limitări, ca atare, este necesar ca organizațiile/companiile să își ia măsuri de evitare/reducere a riscului prin măsuri de management al riscului - o parte dintre acestea fiind descrise mai jos:

  1. companiile/organizațiile trebuie să se asigure că directorii și administratorii cunosc și respectă statutul acestora, precum și legile aplicabile domeniului de activitate în care activează;

  2. managementul riscului trebuie să includă, acolo unde este posibil, introducerea unei guvernanțe corporatiste, respectiv a unor consilii de administrație independente;

  3. trebuie încurajată comunicarea deschisă, concisă și clară între directori și/sau administratori;

  4. companiile trebuie să stabilească și să implementeze standarde etice și morale și să includă printre valorile lor onestitatea, corectitudinea și încrederea. Acestea trebuie să guverneze atât relațiile interne între angajați, dar și în relațiile cu partenerii externi (competitori, clienți, autoritățile statului etc.).

De asemenea, cele mai bune practici în managementul riscului spun că un director sau administrator trebuie să se comporte ca și cum nu ar avea o asigurare de răspundere, încercând să își îndeplinească obligațiile fiduciare cât mai bine cu putință pentru a evita cazurile în care se apelează la asigurare (existând riscul de a se afla în situația uneia dintre excluderile poliței D&O și, ca urmare, toate eventualele costuri și prejudicii să trebuiască a fi suportate de acesta).

Concluzii

Din analiza obligațiilor/datoriilor directorilor și administratorilor se poate trage concluzia că daunele produse companiilor pe care aceștia le conduc sau răspunderea patrimonială a directorilor pot apărea dintr-o multitudine de riscuri și pot fi foarte importante. Modalități de transfer al riscului prin intermediul asigurării există, multe companii încheind polițe D&O, însă acestea au o acoperire limitată comparativ cu multitudinea de riscuri cu care se confruntă directorii și administratorii în exercitarea funcțiilor lor. Ca atare, este necesar un management al riscurilor răspunderii directorilor și administratorilor complementar asigurării D&O pentru reducerea și evitarea producerii riscurilor.

 

Referințe

1. Advisen Insurance Intelligence, THE STATE OF THE EUROPEAN D&O MARKET SPRING/SUMMER 2014, 2014, http://www.advisenltd.com/wp-content/uploads/European-DO-Insurance-Market-2014-6-10.pdf, accesat pe 5 mai 2015.

2. Kaplan KESEDEE, COMMERCIAL LIABILITY RISK MANAGEMENT AND INSURANCE, Chapter 7, 2011, Published by Kaplan/Kesdee, USA.

3. Livia ISPAS, Mediafax, CONDAMNARI IN DOSARUL ROMPETROL: Sorin Roșca STANESCU – 2 ANI și 4 LUNI DE ÎNCHISOARE CU EXECUTARE; Sorin PANTIS – 2 ANI și 8 LUNI,

http://www.mediafax.ro/social/condamnari-in-dosarul-rompetrol-sorin-rosca-stanescu-2-ani-si-4-luni-de-inchisoare-cu-executare-sorin-pantis-2-ani-si-8-luni-13369575, accesat pe 10 mai 2015.

4. United States Department of Justice, FOREIGN CORRUPT PRACTICE ACT OF 1977, http://www.justice.gov/criminal/fraud/fcpa/statutes/regulations.html, accesat pe 10 mai 2015.

5. Advisen Insurance Intelligence, THE PRIVATE EYE SPOTLIGHT ON THE US PRIVATE D&O MARKET, 2013, http://www.advisen.com/pdf_files/us-private-d-o-market-spotlight-aig-2013-08.pdf, accesat pe 10 mai 2015.

6. Mircea CRAGEA, ASTRA ASIGURARI AR PUTEA PLATI CEA MAI MARE DAUNA PE D&O DIN ROMANIA CA URMARE A FALIMENTULUI OLTCHIM, 2013, http://www.1asig.ro/ASTRA-Asigurari-ar-putea-plati-cea-mai-mare-dauna-pe-D-O-din-Romania-ca-urmare-a-falimentului-Oltchim-articol-3,100-46483.htm, accesat pe 7 mai 2015.

7. ALLIANZ Global Corporate & Specialty – Risk Briefing, INTRODUCTION TO D&O INSURANCE, 2010, http://www.agcs.allianz.com/assets/PDFs/risk%20insights/AGCS-DO-infopaper.pdf, accesat pe 10 mai 2015.

8. Ben W. HEINMAN, JR, HIGH PERFORMANCE WITH HIGH INTEGRITY, 2008, Harvard Business Press, USA.

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Riscurile „profesiei” de director ).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Bunurile sau viata? Ce isi asigura romanii?

Paul SWOBODA - Presedinte al Directoratului GRAWE Romania

Adina MANDOIU - Director de Marketing, PR si Comunicare, GRAWE Romania

Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii


TOP Stiri 1asig

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!