Profil Regional
România în ECE: Perspective îmbunătățite, provocări menținute
Autor:Vlad BOLDIJAR
Vineri, 05 Februarie 2016

Dacă, din punctul de vedere al suprafeței, populației, parcului auto sau al numărului de locuințe, România poate fi catalogată ca făcând parte din categoria „greilor” Europei Centrale și de Est, raportat la piața de asigurare, țara noastră este de talie medie (a șasea ca dimensiune), cu mult în  urma Poloniei și Cehiei – piețe despre care se poate afirma că dictează tendința regională –, respectiv în urma Ungariei, Slovaciei și Sloveniei.

Atât România, cât și statele din Europa Centrală și de Est au experimentat perioade turbulente în ultimii ani: economiile s-au confruntat cu  scăderea consumului și a puterii de cumpărare, pe fondul creșterii șomajului, dar și a reducerii gradului de îndatorare la nivel de individ.

Criza din statele Zonei Euro – principalele piețe partenere din punct de vedere comercial al economiilor ECE –, la care se adaugă fragilitatea  burselor din ultimele perioade, instabilitatea geopolitică din Estul continentului, dar și permanentizarea amenințării terorismului nu au făcut decât să crească starea de incertitudine atât în rândul economiilor naționale, cât și al populației europene.

Referindu-ne strict la industria asigurărilor, aceasta răspunde cu o uşoară întârziere evoluţiilor economice, în comparație cu alte ramuri, prin  urmare nu reflectă imediat fluctuaţiile ciclului economic. În consecinţă, nu puține au fost cazurile în care variațiile piețelor de asigurare nu au  reprezentat întotdeauna o imagine fidelă a realității curente, de ordin economic sau politic.

Pe de altă parte, incertitudinea privind evoluția economiilor din Centrul și Estul Europei și dobânzile mici care nu oferă randamente îndestulătoare pentru investițiile asigurătorilor constituie principalele amenințări pe care companiile de asigurare din ECE le văd la adresa businessului lor, potrivit sondajului „Insurance Banana Skins 2015” ,realizat de PWC.

În același sondaj mai sunt menționate reglementarea – și îndeosebi termenul de implementare a Directivei Solvency II, care conduce și la o  sporită incertitudine în condiții dificile de piață –, dar și riscul cibernetic – gestionarea riscurilor IT și siguranța datelor personale reprezentând o preocupare  tot mai prezentă în întreaga lume.

România în ECE la „capitolul” asigurări

Dacă, din punctul de vedere al suprafeței, populației, parcului auto sau al numărului de locuințe, România poate fi catalogată ca făcând parte din categoria „greilor” Europei Centrale și de Est, raportat la piața de asigurare, țara noastră este de talie medie (a șasea ca dimensiune), cu mult în  urma Poloniei și Cehiei – piețe despre care se poate afirma că dictează tendința regională, respectiv în urma Ungariei, Slovaciei și Sloveniei. Spre comparație, la 30 septembrie 2015, afacerile liderului pieței din Polonia – PZU, totalizau circa 2,9 miliarde euro (dublul pieței de asigurări din  România), în vreme ce Česká pojišťovna – liderul pieței cehe, a raportat, pentru aceeași perioadă, afaceri de peste 750 milioane euro (jumătate  din afacerile asigurătorilor români).

De asemenea, din punctul de vedere al tendinţelor, cel puțin pentru cele mai recente perioade de raportare (martie, iunie și septembrie 2015), piața de asigurări din România a urmat evoluţia regională – făcând parte, alături de Serbia, Albania, Bulgaria sau Macedonia, din grupul piețelor  mici și medii care au raportat printre cele mai mari rate de creștere ale volumelor de subscrieri.

Densitatea asigurărilor România 93 euro versus Slovenia 940 euro

Totodată, corelarea a doar câtorva indicatori macroeconomici cu cei specifici domeniului asigurărilor (precum densitatea asigurărilor sau gradul de  penetrare al pieței în PIB) arată o puternică conexiune economie – asigurări, evoluția celui din urmă domeniu fiind direct proporțională cu bunăstarea populației.

Astfel, în ceea ce privește raportul dintre dezvoltarea sectorului economic și cel al asigurărilor, se evidențiază Slovenia care – chiar dacă nu are  cea mai mare piață de asigurări și este una dintre cele mai mici țări din ECE din punctul de vedere al suprafeței, populației și, implicit, al  potențialului asigurabil – , prezintă o piață de asigurări despre care se poate afirma că și-a atins într-o mare măsură maturitatea, indicatori precum densitatea asigurărilor (940 euro/capita) sau gradul de penetrare al PBS în PIB (5,2%) fiind comparabili cu cei calculați pentru piețe vest-europene.  Fără doar și poate, la această realitate contribuie educația financiară a cetățeanului stimulată într-o mare măsură de nivelul de  bunăstare: Slovenia are cel mai mare PIB pe locuitor dintre toate statele ECE  (peste 18 mii euro în 2014); în același timp, cetățeanul sloven  câștiga cel mai mare salariu minim lunar: 791 euro la finalul anului trecut.

De cealaltă parte, un român a cheltuit în 2014 de zece ori mai puțin decât un sloven pentru produse de asigurare (93 euro), în vreme ce gradul de  penetrare al pieței de asigurare în PIB (1,23%) a fost al doilea cel mai redus ca dimensiune la nivelul celor 17 state care alcătuiesc regiunea ECE  (n.r., doar în cazul Albaniei acest indicator a fost mai mic, respectiv, 0,83%).

Asigurările de viață și cele auto dau tendința regională

Analizând portofoliile de prime brute subscrise ale celor 17 state care alcătuiesc regiunea ECE, putem afirma că asigurările auto – în principal cele RCA – reprezintă principala linie de business a asigurătorilor. În același timp, există câteva țări în care asigurările de viață se situează cel puțin la  nivel egal cu asigurările non-life, și ne referim aici la Polonia, Cehia, Ungaria sau Slovacia.

Astfel, din prima categorie se evidențiază țările din fosta Iugoslavie, respectiv România și Bulgaria – piețe unde asigurările RCA și CASCO generează mai bine de jumătate din totalul afacerilor asigurătorilor şi unde, în cele mai multe cazuri, schimbarea politicilor de tarifare a RCA sau  avansul/prăbușirea creditării au dat de cele mai multe ori tendința de evoluție/involuție a industriei de asigurări.

Raport daune auto / daune AG România 86% versus Cehia 50%

În același timp, polițele auto creează cele mai mari probleme în ceea ce privește daunalitatea. La nivelul ECE, însumat, cele două segmente auto  au generat 62% din totalul daunelor nonlife. La acest capitol, România ocupă prima poziție cu 86%, în vreme ce, în cazul Sloveniei sau al Cehiei,  același indicator a fost de 32%, respectiv 50% (n.r., procente calculate pentru ianuarieseptembrie 2015).

De cealaltă parte, în cazul „piețelor life”, apropierea de Vestul Europei a fost tradusă în industria de asigurări prin dezvoltarea și adaptarea unui portofoliu diversificat de produse specifice ce au avut ca principal obiectiv atât planificarea financiară, cât și componenta de protecție prin  asigurare.

Este demn de evidențiat stadiul dezvoltării fenomenului de bancassurance, România fiind, la acest capitol, cu mult în urma altor țări europene. Spre exemplu, dacă în cazul țării noastre, bancassurance-ul a generat doar 13,6% din totalul afacerilor asigurătorilor de viață, în cazul Poloniei același  indicator se situează la circa 40,6%, potrivit celor mai recente date furnizate de asociaţia asigurătorilor. Dezvoltarea rețelelor instituțiilor de creditare, precum şi gradul de utilizare a instrumentelor bancare la nivelul statelor ECE sunt relevante pentru a aprecia popularitatea şi eficienţa  distribuţiei bancassurance. Astfel, în 2014, pe teritoriul României existau 6.145 agenții ale instituțiilor de creditare, respectiv erau în circulație 14,51 milioane carduri bancare; cu alte cuvinte, o agenție bancară putea deservi 3.200 clienți, respectiv 7 din 10 români dețineau un card bancar. Spre  comparație, în cazul Poloniei, o agenție a unei instituții de creditare putea deservi circa 2.300 clienți, în vreme ce raportul carduri bancare vs. populație era de circa 1:1. De remarcat însă că, în cazul Poloniei, dezvoltarea bancassurance a beneficiat o lungă perioadă de un impuls  suplimentar dat de atractivitatea asigurărilor de viaţă cu componentă investiţională, excluse de la taxarea câştigului de capital.

Concluzii și previziuni

Europa Centrală şi de Est oferă industriei de asigurări un potenţial enorm, la baza cărui stă, în primul rând, numărului populaţiei, care se cifrează la peste 122 milioane locuitori (din care 104 milioane pe teritoriul Uniunii Europene), dar și, deopotrivă, diversificarea culturală, geografică şi  economică de care dispune. Totodată, apartenența la UE a 11 din cele 17 state ECE a creat premisele stimulării pieţelor de asigurare prin  accesarea acestora de către grupuri de asigurare vestice, dar și prin desfăşurarea activităţii în baza principiului liberei circulaţii a serviciilor.

Privind spre viitor, în pofida provocărilor de ordin legislativ, macroeconomic sau geopolitic, din punctul de vedere al asigurărilor, putem avea o  viziune optimistă, noile transformări lăsând loc pentru creșteri calitative, nu doar cantitative.

Totodată, din punct de vedere economic, o previziune optimistă vine din partea sondajului realizat de KPMG „Pulse of Economy 2015”, potrivit căruia liderii în afaceri din 9 state ECE sunt de părere că situația economică se va îmbunătăți în 2016, inflația va fi menținută sub pragul de 2%,  salariile urmând să înregistreze creșteri ușoare.

În ceea ce privește țara noastră ca parte a pieței de asigurare la nivelul ECE, poziţia sa în ierarhia regională va rămâne stabilă. Astfel, în cazul în care, atât România, cât și Slovenia și Slovacia (ocupantele pozițiilor 4-6 în ierahia regională), își vor menține și în trimestrul 4/2015 tendințele  observate în trimestrele anterioare, pentru cele trei piețe menționate este de așteptat un finish „umăr la umăr” în jurul valorii de 2 miliarde euro.

De asemenea, pentru anul 2016 este obligatoriu ca asigurătorii să continue lupta pe cel puțin trei planuri – extern, intern și legislativ:

- în plan extern, prin câștigarea încrederii populației în industrie;

- în plan intern, prin obținerea de profit prin dezvoltarea liniilor de asigurare non-auto;

- în plan legislativ, prin alinierea, menținerea și implementarea cerințelor Solvency II.

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (România în ECE: Perspective îmbunătățite, provocări menținute).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Cum arată perspectivele financiare pentru viitorii pensionari?

Alexandru CIUNCAN - Secretar General, APPA -Asociația Pentru Promovarea Asigurarilor
Ciprian LADUNCA - CFO, METROPOLITAN Life 
Sergiu Costache - Revista PRIMM Asigurari & Pensii

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!