Profil Regional
România sub lupă
Autor:Vlad BOLDIJAR Editor
Marti, 11 Mai 2010

Comparativ, între cele opt regiuni ale ţării, şi implicit între judeţele care le compun, există diferenţe mari, acestea fiind date de specificul economic al fiecăruia, aşezare geografică, forme de relief, cultură, populaţie ş.a.m.d., ansamblu de caracteristici care au influenţat puternic dezvoltarea pieţei asigurărilor la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale. Vă invităm să aflaţi cum s-a prezentat piaţa asigurărilor în primul an de criză, la nivelul celor opt Regiuni Economice de Dezvoltare, respectiv a celor 41 de judeţe şi un municipiu care intră in componenÈ›a acestora.

Teritoriul câştigă teren în faţa capitalei. Aceasta este una dintre concluziile desprinse la o primă analiză a cifrelor: 56,6% din totalul subscrierilor sunt realizate în afara Bucureştilor. Pe clase de asigurări, asigurătorii din teritoriu au contribuit la totalul pieţei cu 72,1% din totalul subscrierilor din asigurări de viaţă, respectiv cu 53,1% din totalul afacerilor pe segmentul asigurărilor generale.

Astfel,în pofida unei salarizări net superioare a populaţiei capitalei, coroborată cu concentrarea economică la nivelul regiunii, balanţa se înclină din ce în ce mai mult în favoarea restului ţării, cu preponderenţă în vremuri de criză economică. Explicaţia cea mai la îndemână ar fi că, în Bucureşti, dependenţa de clienţii mari, de societăţile de leasing, precum şi prăbuşirea vânzărilor de autoturisme au condus, toate laolaltă, la scăderea vânzărilor produselor de asigurare, în vreme ce, în teritoriu, societăţile de asigurare sunt mult mai orientate către retail şi către o dezvoltare echilibrată a portofoliilor.

În acelaşi timp, este demnă de evidenţiat concentraţia subscrierilorcalculată pentru primele cinci judeţe plasate în topul naţional (Cluj, Prahova, Timiş, Constanţa şi Argeş), realizat după criteriul volumului subscrierilor: 15,2% pentru totalul pieţei asigurărilor, respectiv 26,8% pentru asigurările încheiate în teritoriu.

Această creştere vizibilă a teritoriului s-a materializat în gradul tot mai ridicat al densităţii asigurărilor, obţinut ca efect al dezvoltării de ansamblu a fenomenului asigurărilor în provincie, începând de la infrastructură, creşterea numărului de reprezentanţe, angajaţi, colaboratori, ofertarea unei game mai largi de produse modelate pe cerinţele şi necesităţile clientului, incluzând dezvoltarea activităţii brokerilor, precum şi a gradului de cultivare şi educare a populaţiei în privinţa fenomenului asigurărilor. Aşa s-a născut o nouă realitate a industriei asigurărilor, în care acţionează mecanisme performante în sprijinul creşterii competitivităţii şi calităţii produselor de asigurare.

[img1]

[img2]

Regiunea Bucureşti-Ilfov

Cea mai mare aglomerare urbană din România, cu o reală forţă economică, instituţională şi politică, înregistrând o densitate a asigurărilor, la nivelul anului trecut, de peste 1.700 lei, această regiune reprezintă întâiul spaţiu de dezvoltare a business-ului în asigurări.

Capitală a României şi, în acelaşi timp, cel mai mare oraş, Bucureştii - centru administrativ, economic, financiar, industrial, comercial, cultural şi media al ţării - reprezintă şi pentru piaţa românească a asigurărilor nivelul maxim de dezvoltare a acesteia, ponderea semnificativă, echivalentul a circa 43% din totalul afacerilor, realizându-se în capitală şi în judeţul Ilfov.

Cu alte cuvinte, anul 2009 a marcat pentru industria asigurărilor din Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov, potrivit estimărilor, un volum al subscrierilor de circa 3,88 miliarde lei. Pe clase de asigurări, asigurările de viaţă au generat 12% din business, în vreme ce, cu un volum al subscrierilor de 3,42 miliarde lei, asigurările generale au dominat net portofoliile societăţilor de profil. Importanţa brokerilor de asigurare este covârşitoare, mai bine de 64% din totalul primelor subscrise fiind prin intermediul societăţilor de brokeraj (circa 2 miliarde lei).

Regiunea Nord-Vest

În pofida unei dezvoltări economice superioare, în Regiunea Nord-Vest există mari discrepanţe între cele şase judeţe: cele din Sudul şi Vestul Regiunii, respectiv Cluj, Bihor şi Satu Mare, sunt industrializate şi mai stabil dezvoltate economic decât cele din Centrul şi Estul Regiunii (Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Sălaj), mai sărace fiind Maramureşul şi Bistriţa-Năsăud.

La secţiunea asigurări, venirea unor mari investitori în Regiune, ca şi apropierea de Vestul Europei au făcut ca această zonă a ţării să se plaseze pe prima poziţie (excluzând Bucureşti-Ilfov) în clasamentul Regiunilor, alcătuit după volumul subscrierilor (907 milioane lei). Demnă de remarcat este, de asemenea, şi ponderea asigurărilor de viaţă în totalul subscrierilor (26,4%), net superioară celorlalte Regiuni, fapt ce denotă mentalitatea europeană a localnicilor.

Regiunea Centru

În cazul Regiunii Centru, profilul economic este dat de ramura industrială, aceasta fiind cea mai pregnantă în judeţele Braşov şi Sibiu, judeţe cu importante tradiţii industriale. Sectorul serviciilor are o contribuţie importantă pentru economia locală, domenii precum transporturile, telecomunicaţiile, turismul sau sectorul financiar-bancar şi de asigurări consemnând în mod constant,în ultimii ani, evoluţii crescătoare.

Anul 2009 a reprezentat pentru industria locală a asigurărilor un volum total al subscrierilor de 807 milioane lei, plasându-se din acest punct de vedere pe a doua poziţie (în urma Regiunii N-V) în ierarhia regiunilor, realizată după acest criteriu.

Se evidenţiază apetitul localnicilor pentru produsele de asigurare,în anul precedent un locuitor al Regiunii Centru cheltuind, în medie, 317 lei pentru asigurări - după acest criteriu, dacă eliminăm capitala, zona s-ar afla pe prima poziţie.

Regiunea Nord-Est

Pentru Regiunea Nord-Est, potenţialul este dat, ca şi în trecut, de resursele umane, turism, agricultură şi industrie în oraşele mari (Iaşi, Bacău şi Suceava), acestea putând crea premisele pentru un proces de dezvoltare durabilă, pentru ridicarea standardului de viaţă al comunităţii şi, implicit, pentru creşterea industriei asigurărilor.

În anul anterior, asigurătorii care activează în cele şase judeţe care alcătuiesc Regiunea au subscris, cumulat, 698 milioane lei (din care asigurările de viaţă au reprezentat 26,5%), echivalentul a 7,8 puncte procentuale din totalul consemnat la nivel naţional. Gradul de dezvoltare economică a Regiunii este reflectat şi în indicatorul de densitate a asigurărilor, în perioada ianuarie-decembrie 2009 un locuitor al regiunii achiziţionând, în medie, produse de asigurare în valoare de 187 lei (pe ultima poziţie în topul Regiunilor).

Regiunea Sud-Muntenia

Din 1996, economia Regiunii Sud-Muntenia, care are în componenţa sa cel mai mare număr de judeţe (Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman), este în permanentă creştere, cele mai industrializate două judeţe fiind Argeş şi Prahova.

Partea de Nord a Regiunii (judeţele Argeş, Dâmboviţa şi Prahova) se caracterizează printr-un grad ridicat de industrializare, Prahova deţinând locul 1 pe ţară în ceea ce priveşte producţia industrială, în vreme ce partea sudică a Regiunii (Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa şi Teleorman) este o zonă mai puţin dezvoltată, caracterizată prin preponderenţa populaţiei ocupate cu agricultura.

În acest context, 784 milioane lei a fost valoarea primelor brute subscrise de asigurătorii din Regiune în anul anterior, asigurările de viaţă generâd doar 15,8% din totalul veniturilor (cel mai redus procent consemnat la nivel naţional).

Regiunea Sud-Vest

Structura şi repartizarea activităţilor economice la nivelul Regiunii sunt determinate de resursele naturale, facilităţile tehnologice şi capitalul existent. Procentul mare al populaţiei rurale şi suprafaţa întinsă a terenurilor arabile, în special în partea sudică a Regiunii, fac din agricultură sectorul predominant în economia regională.

Situaţia economică şi socială a Regiunii, afectată puternic de restructurările economice de după anul 1990, a făcut ca majoritatea angajaţilor din industrie să se reorienteze către activităţi agricole, în momentul de faţă structura de afaceri a Regiunii Sud-Vest fiind alcătuită din două parcuri industriale operaţionale, situate în judeţul Dolj (Craiova) şi în judeţul Gorj (Sadu), şi un parc industrial greenfield, la Corabia.

Această stare de fapt, coroborată cu lipsa investitorilor străini de mare anvergură, s-a reflectat şi în sectorul de asigurări, Regiunea Sud-Vest situându-se pe ultima poziţie în ierarhia la nivel naţional după criteriul subscrierilor, un localnic cheltuind, în medie în anul 2009, pentru produse de asigurare, puţin sub 200 lei.

Regiunea Sud-Est

Specificul Regiunii Sud-Est îl reprezintă disparităţile dintre nodurile de concentrare a activităţilor industriale şi terţiare (Brăila - Galaţi; Constanţa - Năvodari), centrele industriale complexe izolate (Buzău, Focşani), arealele cu specific turistic (litoralul şi Delta Dunării) şi întinsele zone cu suprafeţe de culturi agricole şi viticole.

Piaţa asigurărilor s-a dezvoltat diferit, după specificul fiecărui judeţ aparţinător Regiunii, Sud-Estul fiind un caz aparte, căci el cuprinde aproape toate formele de relief (Lunca Dunării, Câmpia Bărăganului, Podişul Dobrogei cu Munţii Măcinului, iar în partea de Nord-Vest, Carpaţii şi Subcarpaţii de Curbură, fluviul Dunărea, Delta Dunării, întreg litoralul românesc al Mării Negre). Cumulat, asigurătorii din cele şase judeţe au subscris, în 2009, 785 milioane lei, din care 23,6% aferente asigurărilor de viaţă şi 76,4% poliţelor de asigurări generale.

Regiunea Vest

Situată la confluenţa unor importante drumuri europene, unde civilizaţia vestului interacţionează cu cea estică, Regiunea Vest face parte din Euroregiunea Dunăre-Criş- Mureş-Tisa (DKMT), care implică cele patru judeţe ale Regiunii, patru comitate din Ungaria şi regiunea autonomă Voivodina din Serbia.

La rândul ei, Regiunea Vest poate fi împărţită, din punct de vedere socio-economic şi al pieţei asigurărilor, în două subregiuni, confruntate cu probleme distincte şi având grade diferite de dezvoltare. Prima, cea mai puţin dezvoltată, include teritoriul judeţelor Caraş-Severin şi Hunedoara, puternic afectate de procesele de restructurare; cea de a doua subregiune cuprinde teritoriul judeţelor Timiş şi Arad, cu o dezvoltare industrială de tradiţie, complexă şi diversificată, fiind în prezent arealul favorit al investiţiilor străine, constituind în acelaşi timp "locomotiva" pieţei regionale a asigurărilor. Cumulat, asigurătorii din Regiunea Vest au subscris, în 2009, 615 milioane lei, în vreme ce densitatea asigurărilor s-a cifrat la 316 lei/locuitor.

Concluzionând, pentru Regiunea Vest, forţa de muncă reprezintă factorul care a contribuit cel mai mult la dezvoltarea socio-economică, aceasta fiind motivată, flexibilă, inovativă, dar şi cu un grad ridicat de specializare, contribuind astfel la dezvoltarea unui mediu antreprenorial dinamic.

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (România sub lupă).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Cum arată perspectivele financiare pentru viitorii pensionari?

Alexandru CIUNCAN - Secretar General, APPA -Asociația Pentru Promovarea Asigurarilor
Ciprian LADUNCA - CFO, METROPOLITAN Life 
Sergiu Costache - Revista PRIMM Asigurari & Pensii

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!